7,839 matches
-
icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat, peste el așeza o cuvertură din lână în diverse culori, țesută și ea în război, în multe ițe, până la partea croșetată, ca să se vadă frumusețea de dantelă. Și, ca orice copil care făcea prostii în copilărie, am făcut și eu. Mai târziu mi-am dat seama ce-
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
și candoare: îngerii care aleargă în vis cu poetul pe o câmpie, florile de salcâm asociată cu lumina din privirea senină, lumina zăpezii văzută prin „plicurile albe cu pliuri albastre”, iepure alb, lumina neonului, amintirile ca niște „fuioare albe de lână”, zăpada ca niște „păpădii albe”, „lumina crucilor albe”. Iată, la un moment dat, culoarea albă este chiar emoția, bisericile sunt albe, la fel ca iubirile și merită să fie citată toată poezia „Bisericile noastre albe, iubirile”: „Întotdeauna Iubirea e albă
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
bună prietenă a ei care cunoștea foarte bine starea ei materială. Așa o găsi mama ei când se întoarse de la muncă, cu mâncarea încă neterminată, coatele pe masă și capul în mâini privind undeva spre un punct de pe covorul de lână ce acoperea peretele din fața ei. - Ce stai acolo și dormi cu lingura în mână?! o întrebă aceasta cu vocea-i răstită. Treci și spală vasele și mătură puțin prin casă.Eu sunt prea obosită! Aurica Neagu era o femeie încă
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
mai mărișor cam la jumătatea drumului între Turda și Abrud pe malul Arieșului, vechiul râu roaman Auratus, căci într-adevăr încă mai era plin de aur. Țăranii puneau o scundură înclinată pe malul apei, pe scândură era o scoarță de lână. Aruncau cu o lopată nisip amestecat cu apa din râu care se scurgea peste scoarța de lână. Firișoarele de aur find mai grele ca nisipul rămânineau în scoarță și nisipul mai ușor era luat de curentul de apă. Seara se
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
căci într-adevăr încă mai era plin de aur. Țăranii puneau o scundură înclinată pe malul apei, pe scândură era o scoarță de lână. Aruncau cu o lopată nisip amestecat cu apa din râu care se scurgea peste scoarța de lână. Firișoarele de aur find mai grele ca nisipul rămânineau în scoarță și nisipul mai ușor era luat de curentul de apă. Seara se duceau acasă scuturau scoarța de lână și se alegeau cu câteva grame de firicele de aur. Toți
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
amestecat cu apa din râu care se scurgea peste scoarța de lână. Firișoarele de aur find mai grele ca nisipul rămânineau în scoarță și nisipul mai ușor era luat de curentul de apă. Seara se duceau acasă scuturau scoarța de lână și se alegeau cu câteva grame de firicele de aur. Toți țăranii aveau lingouri de aur, caci știau meștesugul. Aveau mercur pe care-l amestecau cu firișoarele de aur, amalgamul apoi îl „strecurau” printr-o piele tabacită de oaie, aurul
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având cunoștință de protectoarea creației deusiene, suferind amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
însorită de 1 Aprilie, când împlinisem 12 ani). Era așa de încântat de mine, și nu era petrecere la care să nu mă pună în fața cunoscuților să le recit versurile mirifice ale demiurgului, iar el cânta cu multă patimă „Pe lână plopii fără soț” și „Nu voi mormânt bogat” alături de unchiul Predoiu Ilie, (țârcovnic la sfânta Biserică de la Vale, cu hramul Sfântului Dumitru) fiiul mamei Lisaveta, soră cu bunica Ana Voican de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile imaginației... însoțit
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
mese, bărbații jucau table, barbut, șeptică sau, pur și simplu, mâncau semințe, însă numai în contextul unor pet-uri cu bere, pe când nevestele, sau alte doamne și domnișoare flecăreau, se prefăceau că împletesc macrame-uri, ori ciorapi de iarnă din lână seină și mai strigau la copii, sau la bărbați, să le aducă și lor ceva de băut. Să recunoaștem însă, treburile asociației se rezolvau în acest fel, de minune. Toată lumea era mulțumită, inclusiv cotarlele puricoase care mai lingeau și ele
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
o australiancă în 1992, practicat pe scară mai largă în Anglia și Rusia. Cu multă amabilitate, fără teama că îi vom fura meșteșugul pe care l-a învățat după luni de studiu, domna Ștefănescu Roxana ne face cunoscut procesul tehnologic. Lâna de import sau românească din rasa Țurcană, netoarsă se așază în mai multe straturi, se toarnă peste ea apă fierbinte și săpun de casă. I se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Țurcană, netoarsă se așază în mai multe straturi, se toarnă peste ea apă fierbinte și săpun de casă. I se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea ca să se împâslească. Pentru fetru manual lâna se așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final se limpezește în multe ape, se stoarce prin presare și
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea ca să se împâslească. Pentru fetru manual lâna se așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final se limpezește în multe ape, se stoarce prin presare și se usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot fi admirate obiecte
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
fi admirate obiecte rare, fine și elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac: bluze, ponci, șaluri. Alis Gabriela produce și comercializează bijuterii, magneți și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma dorită, realizându-se, de fapt, un fel de sculptură în lână. Firma Hand Made for
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
rare, fine și elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac: bluze, ponci, șaluri. Alis Gabriela produce și comercializează bijuterii, magneți și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma dorită, realizându-se, de fapt, un fel de sculptură în lână. Firma Hand Made for Fun by Cristina
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma dorită, realizându-se, de fapt, un fel de sculptură în lână. Firma Hand Made for Fun by Cristina expune obiecte plăcute și atrăgătoare realizate prin tehnica quilling „arta de a rula hârtia”: coliere, cercei, brățări, broșe, felicitări, invitații de nuntă, botez, iepurași, balerine, suzete, caleașcă, coronițe, tablouri de diferite dimensiuni, magneți
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
prin gândire și creație este o țintă modestă a unor oameni care știu să modeleze lutul și să îi dea forme originale, să prelucreze într-un mod original darurile solului și ale subsolului și derivate ale acestora: bumbacul, inul și lâna, piatra, sticla și lemnul, sarea, hârtia, metalul. Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie de la București oferă o imagine a părții trainice și frumoase a României, a acelui nucleu care a rămas neschimbat de-al lungul timpului, alcătuit din
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
ținute populare, dar și scriitori. Mulți, mulți scriitori și cărți bineânțeles. Sunt expuse numeroșilor vizitatori standurile de cărți, expozițiile de pictură și fotografie, costumele populare românești, dar și produse gastronomice transilvane. Am revăzut cu mare plăcere femei torcând fuiorul de lâna îmbrăcate în minunată ținută românească, în portul nostru popular românesc. Fascinant și pentru jurnaliști care au intervievat pe toți cei care își prezentau standul cu multă dragoste. Agnes Maria Orban corespondent atât în presa românească cât și în cea maghiară
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
în bordeiul construit din bârne de salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic, peste care era așternută o saltea umplută cu paie de grâu și un preș din lână țesut de mama în război. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale încheierea colectivizării în comună, până la urmă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
batistă un taraf de trei greieri - când cântă eu tac. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Broască sub piatră - fântână cu cumpănă la drum doar umbra. Frunze veștede în țepii ariciului - idile târzii. Nuntă de molii - o cravată de lână covor spre altar. Păstrăv sub stâncă - ne privim ca doi amici arunc undița. Farul pâlpâie ademenind fluturii să eșueze. Referință Bibliografică: Haiku de Gheorghe Vicol / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 673, Anul II, 03 noiembrie 2012
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
el mai trist, Tot mai singur și pribeag. Versetul meu e colorat Și dantelat cu scumpe lacrimi, Gondole triste peste ape Și o Veneție murind. Am văzut schele de brad, Soarele cum se-nconvoaie, Luna fleșcăită-n ceruri Parc-ar fi lână de oaie. Câteodată locuiesc În cuvinte muribunde, În urechea nopții dorm Doar cu visele cărunte. Rareori mă mai gândesc La filozofia vieții Și la verbul te iubesc Cum adesea mint poeții. Persiflate vorbe mari Care merită tot hăul, Nu mai
CATRENE DESPRE VIAŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351356_a_352685]
-
cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină ori de import. S-au descoperit și calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]