1,301 matches
-
este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională (B), iar în trahee curgerea este turbulentă (în special în cursul efortului, când viteza curgerii aerului este mai mare). Ascultația pulmonară Turbulențele produse la trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se numesc lamina rara (proteoglicani). Membrana bazală are și un rol activ în respingerea proteinelor plasmatice, datorită puternicei încărcări electronegative a proteoglicanilor (acid sialic, sialoproteine și heparan-sulfat). Diametrul molecular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt mai clare și se numesc lamina rara (proteoglicani). Membrana bazală are și un rol activ în respingerea proteinelor plasmatice, datorită puternicei încărcări electronegative a proteoglicanilor (acid sialic, sialoproteine și heparan-sulfat). Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6 nanometri, în vreme ce porii membranei glomerulare depășesc 8
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
endotelină și NO. în corpusculul renal există o singură membrană bazală, pe care se ancorează pe o față celulele endoteliale, iar pe cealaltă, pedicelele podocitelor. Are o grosime de până la 350 mm, iar ultrastructural prezintă 3 foițe: una centrală electronoopacă lamina densa și două electronotransparente lamina lucida externă (în contact cu pedicelele), respectiv lamina lucida internă (în contact cu endoteliul). Ca și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renal există o singură membrană bazală, pe care se ancorează pe o față celulele endoteliale, iar pe cealaltă, pedicelele podocitelor. Are o grosime de până la 350 mm, iar ultrastructural prezintă 3 foițe: una centrală electronoopacă lamina densa și două electronotransparente lamina lucida externă (în contact cu pedicelele), respectiv lamina lucida internă (în contact cu endoteliul). Ca și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1, a2, a5, a6 fiind în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se ancorează pe o față celulele endoteliale, iar pe cealaltă, pedicelele podocitelor. Are o grosime de până la 350 mm, iar ultrastructural prezintă 3 foițe: una centrală electronoopacă lamina densa și două electronotransparente lamina lucida externă (în contact cu pedicelele), respectiv lamina lucida internă (în contact cu endoteliul). Ca și alte membrane bazale, conține colagen de tip IV (nefibrilar), format în principal din lanțul a3 și a4, lanțurile a1, a2, a5, a6 fiind în cantități mult mai mici. Domeniul noncolagenic al lanțului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
succesiune aderență-cataliză. Polul bazal al celulelor tubulare vine în raport cu membrana bazală, structură complexă care realizează o interfață epiteliu-mesenchim. în microscopia optică poate fi evidențiată prin reacția PAS sau prin impregnare argentică; electronomicroscopic, prezintă trei lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Polul bazal al celulelor tubulare vine în raport cu membrana bazală, structură complexă care realizează o interfață epiteliu-mesenchim. în microscopia optică poate fi evidențiată prin reacția PAS sau prin impregnare argentică; electronomicroscopic, prezintă trei lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu lanțuri a1, a2, a3, a4, a5, a6; laminină, în special L5, L6 și L7, molecule trimeri (lanțuri A, B1, B2) care se asociază
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se face prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Birkmeyer și colab. au arătat o scădere de la o mortalitate de 16% în centrele cu volum operator scăzut (sub 2 cazuri/an) la o mortalitate de 4% în centrele cu volum operator crescut (peste 5 cazuri/an) [29]. Mezopancreasul sau lamina retroportală Mezopancreasul sau lamina retroportală este reprezentat de țesutul conjunctiv areolar, adipos, ramuri nervoase cu originea la nivelul plexului nervos mezenteric superior, vase limfatice, ganglioni limfatici și vase sanguine [30]. El este situat retropancreatic, între capul, procesul uncinat pancreatic și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
arătat o scădere de la o mortalitate de 16% în centrele cu volum operator scăzut (sub 2 cazuri/an) la o mortalitate de 4% în centrele cu volum operator crescut (peste 5 cazuri/an) [29]. Mezopancreasul sau lamina retroportală Mezopancreasul sau lamina retroportală este reprezentat de țesutul conjunctiv areolar, adipos, ramuri nervoase cu originea la nivelul plexului nervos mezenteric superior, vase limfatice, ganglioni limfatici și vase sanguine [30]. El este situat retropancreatic, între capul, procesul uncinat pancreatic și șanțul interaorticocav, posterior VMS
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
invadată tumoral (rezecție de tip R1) [32, 33]. Spre deosebire de mezorect, mezopancreasul nu este înconjurat de o structură fascială, rezecția sa completă în cancerul de cap de pancreas făcându-se printr-o disecția subadventiceală a semicircumferinței drepte a AMS [34]. Această lamină retroportală prezintă o formă dreptunghiulară, cu o înălțime de 6,2 cm (5-8 cm) și o lățime de 2,5 cm (1,5-4 cm) în studiul cadaveric al lui Bouassida și colab [34]. Adham și Singhirunnusorn prezentând tehnica exciziei totale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
Pa·s Dacă granulele au forma unor inele Raschig, se poate calcula cu ecuația (4.9), dar valoarea lui P obținută trebuie înmulțită cu 0,6. Pentru determinarea căderii de presiune se poate folosi și ecuația lui Ergun pentru curgerea laminară:(4.10) (4.11) în care: f - factor de corecție ce depinde de valorile criteriului Reynolds și de raportul dp/ D, tabelul 4.1; D - diametrul reactorului, m. Coeficientul de frecare se calculează cu ecuațiile: x pentru Re < 40 (curgere
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
4.10) (4.11) în care: f - factor de corecție ce depinde de valorile criteriului Reynolds și de raportul dp/ D, tabelul 4.1; D - diametrul reactorului, m. Coeficientul de frecare se calculează cu ecuațiile: x pentru Re < 40 (curgere laminară): Re 3400 (4.12) x pentru Re > 40 (curgere turbulentă): (4.13) Criteriul Reynolds se calculează cu ecuația (4.8) în care densitatea și viscozitatea fluidului se iau la temperatura medie a stratului de catalizator. 4.2. PROIECTAREA REACTOARELOR CATALITICE
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
esofagiană poate fi normală sau să prezinte modificări diverse: eritem, edem, friabilitate, exudat, eroziuni, ulcer, stenoză sau epiteliu Barrett. Histologic, modificarea esențială este lărgirea zonei bazale care depășește 15% din grosimea epiteliului esofagian. Existența unui infiltrat celular cu polinucleare în lamina propria și epiteliu indică prezența esofagitei ca formă distinctă de modificările induse de reflux. I. Simptomele tipice ale BRGE sunt pirozisul și regurgitația acidă. 1. Pirozisul reprezintă cea mai obișnuită manifestare clinică a refluxului; este descris de bolnav ca o
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
confluente cu insule de țesut inflamat Polipi inflamatori, punți de mucoasă Scurtarea și reducerea diametrului colonic hipertrofia muscularei Fibroza nu e caracter important 6 A-P - microscopie Congestie, edem, depleție mucus în celulele caliciforme, abcese criptale (PMN), infiltrat inflamator în lamina propria (L, P, E, M) Boală cronică modificarea arhitecturii glandulare: scurtare, pierderea paralelismului, ramificare Ulcerații rare, superficiale; pătrund la nivelul muscularei propria în megacolon toxic sau formă fulminantă Metaplazia celulelor Paneth la baza criptelor - boală cronică veche CLINIC Debut cvasiacut
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
142 27 Diagnostic Complex simptome, date Rx, endo, histo Lab:VSH, PCR, Tr, anemie (deficit fe, folați, B12), hipoalb, deficit minerale, vitamine Colonoscopia-leziuni colonice, ileale Tranzit IS-cel puțin o dată-fistule, extensie videocapsulă Diagnostic Histo: arhitectură mucoasă alterată, infiltrat inflamator în lamina proprie, granulom sarcoid fără cazeificare A Tratament de inducție: sulfasalazină, antibiotice, budesonide, corticosteroizi po, infliximab Tratament de menținere: agenți imunosupresori (azatioprină, mercaptopurină, metotrexat) sau infliximab Tratament 5 ASA? Corticosteroizi-prednison 40mg/zi, budesonide 9mg/zi PDN-intoleranță digestivă, față în lună plină
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în canalul Hunter (canalul adductorilor - este situat la vârful triunghiului Scarpa, fiind mărginit antero-lateral de mușchiul vast median, posterior de mușchiul lung adductor iar antero-median de aponevroza dintre cei doi mușchi menționați anterior), se dirijează din profunzime spre suprafață, perforează lamina tendinosa, înconjură condilul intern al femurului și se divide în ramuri musculare pentru mușchii articulației genunchiului, în artera satelită a nervului safen (r. saphenus) și ramuri articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
concluzie, efortul fizic determină creșterea fluxului sanguin la nivelul coapsei, scăderea sa la gambă și scăderea tensiunii arteriale. Astfel, patul vascular proximal “fură” sânge de la cel distal. Varietati de curgere a fluidelor. Există două varietăți de curgere a fluidelor: curgerea laminară și curgerea turbulentă. Curgerea laminară (fig. 4.7) vectorul viteză în fiecare punct al fluidului are doar o componentă longitudinală dirijată în axul lung al vasului ca și cum lichidul ar fi format din straturi concentrice alcătuite din particule cu aceeași viteză
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fluxului sanguin la nivelul coapsei, scăderea sa la gambă și scăderea tensiunii arteriale. Astfel, patul vascular proximal “fură” sânge de la cel distal. Varietati de curgere a fluidelor. Există două varietăți de curgere a fluidelor: curgerea laminară și curgerea turbulentă. Curgerea laminară (fig. 4.7) vectorul viteză în fiecare punct al fluidului are doar o componentă longitudinală dirijată în axul lung al vasului ca și cum lichidul ar fi format din straturi concentrice alcătuite din particule cu aceeași viteză care alunecă deasupra celorlalte straturi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul turbulent porțiuni ale fluidului se mișcă radial dar și axial formând vârtejuri. Într-un sistem tubular dat pentru un fluid cu o vâscozitate cunoscută tranziția de la curgerea laminară la curgerea turbulentă se produce când viteza depășește o anumită valoare critică. Numărul Reynolds este parametrul hemodinamic fără dimensiuni utilizat pentru a prezice tranziția de la fluxul laminar la cel turbulent. Când fluxul este pulsatil și nu stabil tendința de a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este “corticala internă” sau “compacta internă” sau “lamina dura”, care servește ca inserție pentru ligamentele Scharpey. Lamina dura este străbătută de canaliculele ce unesc spongioasa de spațiul periodontal și prin care trec vase limfatice și nervi. Osul alveolar participă la toate funcțiile parodonțiului, prin susținerea dintelui și transmiterea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]