13,725 matches
-
Dar ascultam o vreme glasurile lor înăbușite, gîfîite, scrîșnite, răbufnite uneori (Eu nu mă trec!). După aceea evadam în ținutul Mării Înghețate, unde se afla zăpada purpurie, zburam cu Vulturul Gorgo, mă întreceam cu fata cea isteață, cu Aladin și lampa lui - lecturile mele de atunci din „Traista cu povești”. Apoi într-o seară tot așa, am ascultat o vreme discuțiile lor interminabile. După aceea m-am apropiat de ușă și mi-am pus nasul pe sticla rece. Deodată am zărit
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă era noapte, iar întunericul era spart, pe ici, pe colo, de lămpile de neon ale iluminatului public de pe faleză, sau din zona obiectivelor turistice. Până să se lumineze bine de ziuă, mai erau aproape două ceasuri bune. Muzica se auzea prin fereastra deschisă a portierei, din radiocasetofonul mașinii. M-am gândit că
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
de zi.” (pag.17). În această luptă pentru veșnicia, prin perenitatea cuvântului scris se definește timpul uman - finit, în perspectiva timpului divin - infinit, nemărginit. Fiecare vers devine lumină a timpului iar în ” Poezie”: scrisul e cântărire de cuvinte/ dibuite/ cu lampa graiului/ este facerea auzită/ a liniștii/ ulei/ în curgerea timpului (pag. 35). Meditațiile sale devin adevărate maxime ce definesc poezia în raport cu timpul curgător: ”neconsolat e vulturul/ despărțit de pradă: / poezia. (pag. 67). Și cum timpul indisolubil este legat de spațiu
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
Mandea o vrea, dar blondă ba. Vino'n'coa, e mare ploaie! Am în puuungă lungă șuncă, kartaboașe babaroase. Iubirea ta îmi dă fiori, pupate-aș da cinșpe ori! Refren:Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Stinge lampă, râzi puțin că'ți dau penicilin. Subt felinaaar, io's nebun dupe tu peș kar . Fuck plata cu rata, nu, nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
-ncurajator pe spate. Ea, cu ochii ca luna plină, fixează peretele-ngreuiat cu tablouri din colecția Duduiei Iulica. - La o plimbare la șosea? El o atinge pe gulerul brodat de Cucoana Elisa. Ea se joacă de-a v-ați ascunselea cu lampa¬darul de Murano, care atârnă tăcut din plafonul încăperii. - Hai să ne bem cafeaua în grădină? El o ia de mână și-o conduce spre banca din lemn de sub bolta cu trandafiri ur¬cători. Ea țese o pânză de gânduri
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
ulițele pline de larma și joaca școlarilor, colegi, scăpați ca din pușcă la sunetul ultim al clopoțelului. Ștergeam cu buretele agățat de tăbliță și scriam. Ștergeam și scriam. Iar acasă, pe caietul "de curat", scriam seara la lumânare ori la lampă nr. 5. La periferia urbei natale încă nu pătrunsese lampa lui Ilici... Dar, viața se desfășura în ritmul ei normal, toate legăturile dintre oameni erau normale și toată lumea se comporta normal. Adică, BINE ȘI SĂNĂTOS, într-o expresie absolut reală
VIAŢA ON-LINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361978_a_363307]
-
din pușcă la sunetul ultim al clopoțelului. Ștergeam cu buretele agățat de tăbliță și scriam. Ștergeam și scriam. Iar acasă, pe caietul "de curat", scriam seara la lumânare ori la lampă nr. 5. La periferia urbei natale încă nu pătrunsese lampa lui Ilici... Dar, viața se desfășura în ritmul ei normal, toate legăturile dintre oameni erau normale și toată lumea se comporta normal. Adică, BINE ȘI SĂNĂTOS, într-o expresie absolut reală. Totul era natural: familia, legăturile de rudenie, școala, dragostea, munca
VIAŢA ON-LINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361978_a_363307]
-
la ușa Salonului de piane, preferințele politice. Au pășit, liberi de toate acestea, parcă pe un alt tărâm. Poate în Țara Minunilor, precum Alice, eroina lui Lewis Carrol? Atmosferă romantică, acorduri suave de pian, baloane colorate, lumini difuze împrăștiate din lămpi și candelabre, partituri din abecedarul pianiștilor - Maria Cernovodeanu și Czerny, Anna Magdalena Bach, - studii de pian, șampanie, cafea bună, pereți drapați în mătăsuri, poezie, muzică, intimitate. Și un primar de nota zece. Sosit nu în investitura oficială, ci în calitate de prieten
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
întru semeni este înfierea noastră hristică în Dumnezeu. „Carlyle și Emerson s-au îngrijit peste măsură să-l recomande pe orice mare om drept lider al omenirii mai degrabă decât pe Hristos. E ca și cum ar spune: „Omule! Ia lumânări și lămpi ca să-ți luminezi calea în întuneric, dar ferește-te de soare!” Cât de mult diferiți sunt Dostoievski și Tolstoi!” (ibid. p.25). Stricat de grija pentru mâine, cu amintirile de ieri, fiecare azi al nostru îl golim și-l dezindividualizăm
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
vulturul în cealaltă, intră pe ușa care se deschise. Acolo, la o masă supradimensionată, stătea o ființă care putea speria privirea omeneasca prin mărimea sa. Era un bărbat înalt, cu pielea cu nuanțe de albăstrui deschis spre verde. Flăcările din lampa de pe masă îi evidențiau nuanțele părului, de un albastru intens. Pielea era acoperită de solzi în zona frunții, a gâtului, la încheietura mâinilor și a picioarelor, lăsând impresia că s-ar înrudi cu vechii dragoni. Își aținti ochii albaștri spre
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
de mare, e cam mare, Dar e Luna, ca și-un Soare Luminează neagra noapte Asmuțind câinii să latre... -Eu sânt chioară? Tu ești choir! Nu vezi că e doar un nor?! Și zici că și luminează (!?) Cred c-o lampă îți filează! Și-unde auzi tu câini lătrând, Când e liniște, mormânt!?... -Da' te uită-n sus, găină, Că nu-i nor, e Luna plină, Ca o mămăligă coaptă Sus pe cer stă nemișcată, Și zâmbește către mine S-o
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
noii muncitori. Cazarea o aveam în barăci de cărămida cu zece paturi într-o cameră, cu pardoseala din cărămidă. Fiecare nou angajat primea o saltea, pături și cearșafuri de la magazie pe inventar și trebuia să ai grijă de aceste obiecte. Lampa de carbid indispensabilă pentru lucrul în mină, o aveam din timpul școlarizării. Dacă nu aveai trebuia să o plătești după ce o primeai de la aceeași magazie. Masa era asigurată de la cantină cu un abonament pe care îl plăteai anticipat. Pentru noii
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
santinele înarmate, căci în respectivele mine lucrau deținuți, așa numitele forțe speciale. Intrarea se făcea pe baza unei legitimații emise de colonia de muncă. La fiecare intrare sau ieșire trebuia să arăți legitimația, erai controlat corporal de sus până jos, lampa o aveai desfăcută și dacă santinela voia îți scotea și carbidul din lampă. Nu aveam voie să învelim pachetul cu mâncare în ziare, ci numai în prosoape sau hârtie albă. Nu exista un tren subteran și deplasarea se făcea pe
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
se făcea pe baza unei legitimații emise de colonia de muncă. La fiecare intrare sau ieșire trebuia să arăți legitimația, erai controlat corporal de sus până jos, lampa o aveai desfăcută și dacă santinela voia îți scotea și carbidul din lampă. Nu aveam voie să învelim pachetul cu mâncare în ziare, ci numai în prosoape sau hârtie albă. Nu exista un tren subteran și deplasarea se făcea pe jos. Pentru a ajunge în timp la apel, trebuia să plecăm cu mult
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
Dinu Săraru”, ,,Împreună cu Gheorghe Dinică”, cu Gheorghe Vieru și Eugen Simion, cu Tudor Ghorghe, Adrian Păunescu și mulți alții. Iar dacă ne-am fi lăsat purtați de firul imaginației, în momentul în care atingeam cu privirea leagănul, patul, așternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele și celelalte lucruri încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
nuanțe diferite și trimit în jur parfumuri îmbietoare. Femeile nu fac la fel? Își înfrumusețează trupul cu diferite creme, cosmetice, se îmbracă cu rochii colorate, de multe ori având imprimeuri cu flori, aruncă priviri cuceritoare, ochii le strălucesc ca niște lămpi aprinse din lumina sufletului ... Acel moment în care un bărbat și o femeie schimbă în tăcere o privire pe care nu o vor putea uita niciodată ... Nu s-a schițat nici un gest, nu s-a pronunțat nici un cuvânt, totuși nimic
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc ... Citește mai mult PROPUN O NOUĂ ORDINE MONDIALĂplecseparată de visele taleprecum arinii aplecațipe maluri de ape care plângcu tupeul fixat la maximderanjez nepăsareacerând ridicarea imunitățiiîn parlamentul
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
după o cercetare a formelor sculpturale vreme de peste 40 de ani, am descoperit singur că sunt și eu doar unul dintre voi. Dați-mi voie, așadar, să mă ofer mai întâi în rolul de emisar paleocreștin, ca să le sting „paleoconservatorilor” „lampa lui Lenin”, care, din neștiință, încă mai pâlpâie în fitilul lui Karl Popper. Apoi, cu voia dumneavoastră, să mă fac interpretul unei profeții revelatoare, de monarhiei absolută, eonică, mesianică și stelară, ca să vă pot spune ceea ce urmează: „...Departe, în adâncimile
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
din piept numit suflet, că eu vă iubesc pe toți, cu sufletul la gură! Dar, pentru numele lui Dumnezeu, treziți-vă și voi odată din somnul cel de moarte prin „anamnezis”, ca să puteți, mai întâi, să vă stingeți unul altuia „Lampa lui Lenin”, apoi să puteți vedea cu adevărat, în visele voastre cele mai intime, prin Stâlpul Central, cum această „Coloana a soarelui de vis” adună razele și împrăștie lumina din lumină, prin bioluniniscența ei creatoare de lumi noi! Vă implor
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
voi mai fi, ci doar acea suprafață de uitare pe unde toată lumea trece fără să își dea seama că în fiecare zi coborâm în pustiu, în tăcerea aceea grăbita și fără porți. (Poate mușchiul o avea propria ardoare precum o lampă intactă.) În dorința pufului de păpădie, oracolul însămânțat de cărări:la orizont cuvintele fac labradorii...Barataria, 18.VIII.2013 MUSGO Pară María Roibu, con gratitud. En la orilla imposible de los ahoras, me entrego al musgo. Verde de fuego en
MUSGO [MUŞCHI] POEM DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ, DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364996_a_366325]
-
el nu/ m-a recunoscut// în nici unul/ dintre fluviile Lumii/ geologice ...”. Asklepionul meu cultural s-a conturat la frontiera fragilă a tensiunilor dintre „Lωgωs” și „Iμagω”. Ceea ce conteză e că întreaga mea activitate artistică se consumă de atunci între austera „lampă a lui Diogene” și exuberanta „lampă a lui Aladin”, ca alternativă la corpul discursului oficial. În fapt, biografia mea artistică s-a declanșat prin combustia alienatoare de la fitilul „lămpii lui Ilici” (numele popular al lui Vladimir Lenin, liderul Proletariatului mondial
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
nici unul/ dintre fluviile Lumii/ geologice ...”. Asklepionul meu cultural s-a conturat la frontiera fragilă a tensiunilor dintre „Lωgωs” și „Iμagω”. Ceea ce conteză e că întreaga mea activitate artistică se consumă de atunci între austera „lampă a lui Diogene” și exuberanta „lampă a lui Aladin”, ca alternativă la corpul discursului oficial. În fapt, biografia mea artistică s-a declanșat prin combustia alienatoare de la fitilul „lămpii lui Ilici” (numele popular al lui Vladimir Lenin, liderul Proletariatului mondial), undeva în ciclul claselor primare. La
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
că întreaga mea activitate artistică se consumă de atunci între austera „lampă a lui Diogene” și exuberanta „lampă a lui Aladin”, ca alternativă la corpul discursului oficial. În fapt, biografia mea artistică s-a declanșat prin combustia alienatoare de la fitilul „lămpii lui Ilici” (numele popular al lui Vladimir Lenin, liderul Proletariatului mondial), undeva în ciclul claselor primare. La începutul lui 1980 decisem să expediez pe adresa publicației centrale „Scînteia leninistă” (Chișinău) două poezii care au făcut și motivul debutului meu literar
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
uscate,cu străchinile tale mereu pline,... X. RITUAL, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. Ritual Îmi amintesc, când eram față zilnic ștergeam sticlă de lamp-afumată! Serile însă, când eram față cum lumină, lumină lămpii, curăță! Un ritual, de când eram față, lumină lămpii în grija mi-e dată! Citește mai mult RitualImi amintesc,când eram fatăzilnic ștergeamsticla de lamp-afumată! Serile însă,când eram fatăcum lumină,lumina lămpii, curăță!Un ritual,de când eram față,lumina lămpiiîn
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. Ritual Îmi amintesc, când eram față zilnic ștergeam sticlă de lamp-afumată! Serile însă, când eram față cum lumină, lumină lămpii, curăță! Un ritual, de când eram față, lumină lămpii în grija mi-e dată! Citește mai mult RitualImi amintesc,când eram fatăzilnic ștergeamsticla de lamp-afumată! Serile însă,când eram fatăcum lumină,lumina lămpii, curăță!Un ritual,de când eram față,lumina lămpiiîn grijă mi-e dată!... XI. SĂ NU UITAȚI
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]