6,066 matches
-
cineva îl ascultă cu interes, șștia să se facă util, se întrecea pe sine și mă purta prin sălile vaste ale Lateranului sau prin bazilica „Sfântul Petru”. Când nu jucam șah, îmi dădea să traducă la prima vedere texte din latină (s-o numim modernă, folosită în textele medievale și moderne) și insista să observ cât asemănare avea cu limba noastră română. Pot spune că preotul Cadar n-a fost folosit la capacitățile sale, desigur și din cauza caracterului regimului politică în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când influența culturii grecești s-a întinsă în șările Române, s-au pusă bazele unei școli grecești, organizată după modelul școlii din Kiev, în care se preda retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia și muzica, în limbile greacă, slavonă și latină. Câțiva fii de boieri au învățat carte la școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-au remarcat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bolile venerice. Primul medică (doctor deplin, absolvent de medicină în București) a fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că, pentru el, impactul cu Lunca - Filipeni a fost ca o cădere din lacă în puț (fântână), ambele din latină! Dr. Cernea nu putea înțelege cum de se lipește casa cu lut, cum de se folosește lampa cu petrol lampant, și, îndeosebi, cum de se aprinde țigara de la „hogeagul”, sticla de lampă. Era fascinat de simplitatea vieții la țară și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aparențe! Când rostiți rugăciunea fundamentală creștină „Tatăl nostru” și cereți „pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi Δ nu trebuie s-o luați ad literam pâinea din făină de grâu, deoarece pâinea de rugăciunea „Tatăl nostru” desemnează în latină hrana zilnică, mâncarea. Că este așa, ne-o demonstrează și expresiile românești: Muncește pentru o pâine, își câștigă pâinea zilnică, cu sensul, evident, că muncește pentru a-și procura toate mijloacele de întreținere pentru el (ea) și familie. Chiar după ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Întîiul născut. „Pe fiul meu vreau să-l tratați ca și cînd ar fi imbecil, ne-am Înțeles?“, Îl auzisem spunînd În numeroase ocazii. Învățătorii Încercau orice, inclusiv implorarea, Însă Tomás avea obiceiul să li se adreseze numai În latină, limbă pe care o stăpînea cu o fluență papală și În care nu se bîlbîia. Mai devreme sau mai tîrziu, preparatorii demisionau, din disperare sau din teama că băiatul era posedat și că le turuia invocații demonice În limba armeană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
presiunea militară a principatelor din Nord. în bazinul mediteranean, Islamul este deocamdată în fruntea a ceea ce va deveni Ordinea economică. La Córdoba, capitala califatului, cel mai mare oraș din Europa, oamenii vorbesc araba, gândesc în greacă și se roagă în latină, arabă sau ebraică. Bogățiile vin de peste tot: aurul din Africa, mirodeniile din Asia, grânele din restul Europei. în bibliotecile califatului există mai multe cărți decât în toate celelalte biblioteci europene la un loc. Celălalt mare imperiu al lumii, cel chinezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
încercări filosofice și romane, că în ele vorbește atât rațiunea, cât și iubirea; că o cultură - evreiască, grecească, latină, arabă, persană - le-a fost până acum tăinuită cu grijă. Mulți vor să citească aceste texte și altfel decât într-o latină pe care nu o mai utilizează; limbile vernaculare, specifice unor popoare diferite, detronează acum limba Bisericii, care în curând nu va mai rămâne decât limba oficială a câtorva cancelarii. Pe scurt, în câteva decenii, tiparul compromite definitiv visul Vaticanului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
val al viitorului, hiperdemocrația. Vom prezenta pe scurt desfășurarea acestuia. 6. Al treilea val al viitorului: hiperdemocrațiatc "6. Al treilea val al viitorului \: hiperdemocrația" La sfârșitul ultimei sale cărți, Critica programului de la Gotha, scrisă în 1875, Karl Marx scria în latină această frază misterioasă: Dixi et salvavi animam meam î„Am spus și mi-am mântuit sufletul”). Este ca și cum Marx ar fi vrut să-i facă pe cititorii săi să înțeleagă că programul politic pe care tocmai îl propusese socialiștilor germani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
băiat și apoi o fată. Nevastă-mea și cu mine i-am învățat tot ceea ce știu. Am comandat un pian din Franța și soția i-a învățat să cânte la pian și să vorbească englezește, iar eu le-am predat latina și matematica și am citit cu ei istorie. Acum amândoi știu să manevreze o corabie cu pânze, știu să înoate la fel de bine ca și băștinașii. Nimic din ceea ce e pe insulă nu le e străin. Copacilor noștri le-a mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
rozalie și ochii umflați de plâns și într-o zi se trezi în fața unui tânăr rigid, pe bărbia căruia erau trei fire de păr și două coșuri, și care o privea de sus, ca un adevărat mic domn modelat de latină și de greaca veche, plin de importanță și de vise de cocoș. Muri așa cum trăise: retrasă, în singurătate. Puțini băgară de seamă. Fiul era la Paris pentru studiile sale de Drept. Când se întoarse pentru înmormântare, era un tinerel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
se simte atrasă de chestia asta. Câtă vreme ești tânăr, trebuie să treci prin asemenea experiențe, să vezi cum stau lucrurile în altă parte, pentru că propriile însușiri ți le cunoști deja. Mami spune că o să‑și amintească imediat traducerea în latină a celor spuse adineauri, și anume că înveți pentru viață, nu pentru școală. Are un rezervor întreg de proverbe și expresii consacrate. El n‑o să înțeleagă, o să fie distrus, iar pe viitor o să‑i lase fiica în pace. În familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bolnav la pat. Sentimente pe care le ghicești, surprize de ziua ta, seri muzicale în care îl asculți pe Fischer‑Dieskau. Un pat care trebuie ocrotit, febră care‑ți trece, vizite la galeriile de artă, un „satisfăcător” la extemporal la latină, care se cere sărbătorit. Vizită la bunica. Ploaie, cer întunecat, felinare de stradă, bancheta din spate a mașinii, sandvișuri cu salam, încrețituri în colțul ochilor de‑atâta râs, poze, un batic de mătase, integrale, o traducere din Cicero, să deliberezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
asistentă de coregrafie. Premiera a fost urmată de o recepție, iar după aceea ne-am retras toți trei În camera mea de hotel. Ei bine, În noaptea aceea... — Asistentă de coreografie? — Nu ți-a spus? Keiko este expertă În dansuri latino. Ea a Învățat-o și pe Reiko să danseze. Era imposibil să se descurce doar pe baza clienților ei, avea nevoie de ceva care să-i susțină mândria de regină neîncoronată. Chiar și acum, dacă e vorba de dansuri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Trecerea de la cultura elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec, sfârșitul lumii elene, instaurarea unui univers nou, conținând noi potențialități. Insesizabil, abia marcat, geniul se deplasează spre Roma, centrul unic al unei lumi care-și schimbă încet-încet axa. înaintea acestei nebuloase epicuriene, filosofia nu exista pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
deci să trăiască: temeri, frici, iluzii, ficțiuni, fabulații. Pe linia de ochire se află mitologiile laice și religioase. Nici zei, nici maeștri, doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul îII, 18), dar ideea rămâne: e vorba de a realiza absența tulburărilor, de a elimina durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism franc și categoric. Plăcerea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mediocru. Când eram mic, tata, care era pândar, a prins un extramediocru căzut pe lotul de căpșuni. Pe vremea aceea extramediocrii nu erau repartizați pe lângă instituții, ca acum, erau lăsați pe lângă familiile care-i prindeau. Tipul găsit de tata știa latina, teorema lui Pitagora, teorema lui Kant-Laplace, teoria literaturii, WM-ul austriac, 4-3-3-ul olandez, mă rog, o mulțime de minunății. — Și v-a învățat pe dumneavoastră toate astea? făcu Amărășteanu. — Eram un copil mediocru, nu prea s-a prins nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
au fost câteva expresii și proverbe care se potriveau la situația de la noi: „Cui prodest”, „Ex nihilo nihil fit”, „Aut Caesar, aut nihil”, „Vae victis”. „Eu nici pe astea nu le știu, gândi cu amărăciune pilotul Amărășteanu. La orele de latină eram la plivit.” — Și ce s-a întâmplat cu extramediocrul? întrebă Amărășteanu. — Nimic, răspunse bătrânul. A predat aritmetica la școala de lângă lotul de căpșuni. A predat până-a murit. Fu adusă, pe un cărucior cu roți din lemn, ciorba. Farfuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Publica puțin și bea mult, își recita poemele pe unde se întâmpla să ajungă, spre bucuria asistenței care, lume rafinată, vedea în el un baladist de cea mai pură stirpe, eventual în tradiția goliarzilor, poeți medievali, rătăcitori, care scriau în latină. Pâcă era mereu în căutare de mărunțiș, fără umilință ipocrită. Un confrate îmi povestea că, prin anii '70, la casieria Uniunii Scriitorilor, care era într-un palat de pe Șoseaua Kiseleff, apărea ca din senin Pâcă. Saluta respectuos, își plimba în
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
țară sau de peste hotare, și anume: Cultura lui Eminescu (și în acest context: Clasicismul, Romantismul, Barocul, Simbolismul, Clasicitate și Modernitate): Personalități istorice, Figuri Culturale, Filozofia, Istoria, Sociologia, Economia politică, Religia, Pedagogia, Limbi străine cunoscute de poet, Expresii celebre, îndeosebi maxime latine, proverbe etc. Capitolele IV și V, care cuprind 220 de pagini, sunt consacrate investigării pluridisciplinare a operei poetice, a prozei și dramaturgiei eminesciene și în acest sens, Acad. Mihai Cimpoi merită tot elogiul nostru pentru maniera de selecție și de
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
SE ROAGĂ PĂDUREA” - versuri (volum de debut) 2010; -„SUB ZODIA PEȘTILOR” - versuri - 2010; -„AȘTERNUT PE FRUNZA TOAMNEI” - versuri - 2010; -„ LEGENDA PANGHIEI - FATA CARE S-A ÎNDRĂGOSTIT DE SOARE” - legendă populară în versuri - 2011; Toate volumele au apărut la Editura „GENS LATINA” Alba Iulia). Premii câstigate: -Premiul I la Concursul Național „Pe Aripi De Dor Domnesc” - secțiunea poezie, ediția 2010; -Premiul IV la Concursul Internațional de Poezie pentru românii de pretutindeni, ”STARPRESS” ediția 2010; -Premiul Asociației Naționale „Cultul Eroilor”- Filiala Argeș, în cadrul
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de vulgară, Nu știm cum s-o potrivim, Că la Bac, ce s-a-ntâmplat, Ar fi veche ... țigănie? Sau, din rrom fi'nd derivat, S-ar numi azi ... rromânie?! Valeriu Cercel Referință
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
23 iunie: Sărbătoarea Rusaliilor Rusaliile (din latină rosalia) sau Coborârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Fapte 2, 1-11) acest
SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364033_a_365362]
-
Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Fapte 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes). În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv
SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364033_a_365362]
-
par cu p > f; huo „par“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). • engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătură cu lat. pilus „par“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l că în latină, numai în română e cu r, poate și în vreun dialect italian de unde e it. perruca. Părul prin firele sale e în relație cu zeul, cu Soarele: „La mandeeni preotul nu are voie să se tundă de când este novice, pentru că
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]