1,966 matches
-
țipă Ignatius. Tu, propria mea mamă! — Atacat de o pasăre! exclamă plângând doamna Reilly. Asta numa’ ție ți se poate-ntâmpla, Ignatius. Nimeni altu’ n-ar fi atacat de o pasăre. — Unde e șoferul de autobuz? Trebuie reclamat imediat. — Ai leșinat doar, prostule. — Și atunci de ce am bandajul asta? Nu mă simt bine deloc. Când am căzut pe stradă mi-am vătămat probabil o parte vitală a trupului. — Te-ai zgâriat doar puțin la cap. N-ai nimic. Ți-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
orelor de serviciu? Unul ca Reilly dădea peste cap zece ani de străduințe ca să-și facă un nume comercial respectabil. Vânzătorii ambulanți de crenvurști aveau și așa o faimă proastă, fără să mai fie nevoie ca unul dintre ei să leșine pe stradă în fața unui bordel. Domnul Clyde și cazanul său clocoteau și bolboroseau. Dacă Reilly ar fi încercat să apară din nou la Paradisul Vânzătorilor, chiar că i-ar fi înfipt furculița în gât. Dar mai erau halatele și accesoriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
au luat la bătaie și dă-i cu zgârieturi, dă-i cu țipete și țicnitu’ ăla mare și gras zăcea-n rigolă de z’ceai că-i mort, și toț’ se băteau și se ciorovăiau și se-nvârteau în juru’ mârtanului leșinat în stradă. Z’ceai că-i o bătaie într-un bar dintr-un film, sau o mardeală-ntre gangsteri. Era atâta lume pe Bourbon Street, ca la un meci de fotbal. Mașina puliției a luat-o pe sus pe javra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe Henry. Îl privea tăcut, stând acolo, în cușcă, ținându-și degetele de la picioare cu cele de la mâini. Știu că e un șoc, spuse Rovak. Gândește-te ce au simțit cei de aici, când au aflat. Veterinarul era gata să leșine. Nimeni n-a avut habar că ar fi diferit până când, din senin, a ieșit negativ la un test cu acid sialic. L-au repetat, crezând că fusese o eroare. Dar n-a fost nici o greșeală. Și apoi a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la grădina zoologică, spuse Dave, vorbind pentru prima dată. — Nu te-am întrebat pe tine, zise Lynn. Nu te băga în asta. Apoi, îngheță. Se întoarse spre el. Holbându-se. — Vorbește? — Da, zise Dave. Ești mama mea? Lynn Kendall nu leșină de-a binelea, dar începu să tremure, iar când genunchii i se înmuiară, Henry o prinse și o ajută să se așeze în fotoliul ei favorit, cu fața spre măsuța de cafea de lângă canapea. Dave nu se mișcă. Doar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sus, în boltă, nu poți trage pentru că ... — Am spus să nu-ți faci griji, spuse Gorevici și se uită la Hagar. Știu ce am de făcut. Doza este doar atât cât să-l amețească. Va coborî singur, mult înainte să leșine. S-ar putea să fim nevoiți să îl urmărim la sol, pentru o vreme. — Ai mai făcut asta? Gorevici aprobă din cap. — Cu urangutani? — Cimpanzei. — Cimpanzeii sunt diferiți. — Serios? replică Gorevici, sarcastic. Cei doi bărbați căzură într-o tăcere jenată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
umplându-și din nou paharul. Ai auzit de procesele abominabile ale vrăjitoarelor din Salem, nu-i așa? Lucrul cel mai interesant e că aproape toate femeile acuzate de vrăjitorie au făcut mărturisiri similare, au prezentat simptome comune, inclusiv fapul că leșinau toate odată... Mințeau? Nu! Se prefăceau? Nu! Sufereau de o isterie colectivă. — Ce vrea să-nsemne asta? a Întrebat Armanoush abia stăpânindu-și furia. — Da, ce dracu’ Înseamnă asta? a spus și Asya, fără să-și controleze furia. Scenaristul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Afară au găsit niște străini așteptându-i, strânși În semicerc. În mijlocul grupului au zărit-o mai Întâi pe Armanoush zâmbindu-le și făcându-le cu mâna; lângă ea se afla bunica Gülsüm, cu mâna dreaptă apăsată pe inimă, gata să leșine de atâta emoție. La un pas În spatele lor se afla mătușa Zeliha, Înaltă și distantă, purtând o pereche de ochelari de soare cu lentile roșu Închis. CAPITOLUL ȘAPTESPREZECE Orez Alb Rose și Mustafa și-au petrecut primele două zile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
numea Gide, figură detestată de Sfîntul Oficiu, dar laureat al premiului Nobel pentru literatură În 1947. De altfel, eram de acord, „a te-ntoarce cu gîndul În trecut“ era greoi, trebuia să fii nevasta unui colonel de infanterie pentru a leșina de admirație În fața unui gînd care se-ntoarce În trecut. Am treisprezece ani și mă-ntorc acasă. Tata mă așteaptă În bucătărie. Nu vorbește pe tonul lui obișnuit. — François, vino aici, te rog. Unde și cînd ai citit tu Greața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
o mai ținem tot așa. Doamne, fie-ți milă și de slujitoarea Ta, Delphine. Vezi bine că nu mai poate“. Duhul Sfînt mi-a Împlinit ruga: lui Delphine i-a dat prin minte o idee genială. S-a prefăcut că leșină și, datorită ei, am putut părăsi acel coșmar. Am purtat-o În brațe sub privirea În trompe-l’œil a unei farandole de Îngerași. Să fim scoși de aici! Ce făceau jandarmeria pontificală, cei de pe serviciile de ambulanță, cu tărgile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nu mai vorbim de piața Concorde: era ca și cum aș fi traversat deșertul Gobi În lungime (1 500 de kilometri). Dacă mă Îndepărtam cu mai mult de cincizeci de metri de poarta de intrare În imobilul nostru, eram convins că o să leșin. Aveam impresia că nu mai am oxigen, mușchii respiratorii aveau să paralizeze rapid. Mă sprijineam de fațade și Înaintam centimetru cu centimetru, Într-o stare de Încordare extremă. Am renunțat repede la aceste eforturi nemaipomenite - de fapt, nici măcar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
îngrijite nu puteau compensa pentru asta. ă Cum ne-ai mai speriat data trecută, Ilia Petrovici! Noi, prietenii tăi din departament, eram foarte îngrijorați de sănătatea ta. Nu mai văzusem o asemenea nuanță de mieriu în natură. și când ai leșinat. ă Asta se întâmpla vara. Fusese o zi teribil de călduroasă, iar mirosul de la Canal era de nesuportat. ă Doctorul însă a spus clar că temperamentul dumitale a contribuit la atac. ă Nu a fost nici un atac. ă Oare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
El mi-a fost prieten - Gorinacikov. Cât despre Boria... Boria era un inocent. Bineînțeles că se urau unul pe celălalt. Este straniu că toate s-au sfârșit așa. Virginski se înclină a rămas bun, făcu un pas înspre ieșire și leșină. § Cei doi bărbați se aplecară asupra lui Virginski. ă Cum te simți? întrebă doctorul Pervoiedov. ă Ce ne-ai mai speriat, Pavel Pavelovici, spuse Porfiri. Virginski începu să se ridice. ă Vă rog, protestă doctorul Pervoiedov. Nu încerca să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Prokurorul Liputin. O să vorbesc cu Virginski. Nicodim Fomici observă ezitarea din vocea prietenului său și văzu de asemenea cearcănele de sub ochii acestuia. ă Fumezi prea mult, spuse el. Porfiri ținu fumul în plămâni. Își apropie genele. Era amețit, aproape să leșine. Într-un final, dădu drumul fumului cu un bolborosit brusc și zgomotos, uitându-se în ochii lui Nicodim Fomici. ă Mă ajută să gândesc, spuse el. § ă Nu mă puteți ține aici. Porfiri suspină și se uită la Virginski. Studentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mărunte ale vieții. — Altă dată, Desert Rose, zise Kitty gâtuită de sentimentul vinovăției. Trebuie să merg la o petrecere, la deschiderea unui hotel din NoHo. Am invitat-o și pe colega mea de apartament, mă așteaptă. Te sun. Simțea că leșină dacă mai stă fie și un minut În mansarda rece, slab luminată. Îți mulțumesc că ai venit, zise Desert Rose. Mă simt mult mai bine. — Oricând ai nevoie, sună-mă. Se Îmbrățișară și totul se termină. Imediat ce ajunse În stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
interminabila mare de plastic unde serele, croite după aceeași măsură, seamănă cu iceberguri împietrite, cu gigantice pietre de domino fără puncte. Înăuntrul lor nu e frig, dimpotrivă, oamenii care lucrează acolo se asfixiază de căldură, fierb în propria lor sudoare, leșină, sunt ca niște cârpe muiate și stoarse de mâini violente. Dacă nu sunt toate cuvintele la fel, pătimirea e aceeași. Azi furgoneta e goală, Cipriano Algor nu mai aparține clubului de vânzători din inatacabilul motiv că produsele lui nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nebun, au telefonat la spital. Eu încercam să le explic ce se întâmplase și, văzând că nu mă înțelegeau, am încercat să scap; m-am luptat, m-am zvârcolit, până ce unul m-a lovit cu ceva în cap și am leșinat. După întâmplarea asta, care a făcut oarecare vâlvă, meșterul n-a mai vrut să mă primească în atelier. În zadar m-am rugat și i-am promis că mă las de băutură. N-a vrut să audă. A preferat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
e rău cu-adevărat, nu-i o polemică de idei“, am spus eu. Abia atunci Belbo păru să Înțeleagă. Se ridică, plin de solicitudine, să-și susțină prietenul, care se ținea de masă și părea că-i pe punctul să leșine. „Scuză-mă, dragă, m-am lăsat furat. Adevărat, nu te simți rău numai pentru c-am spus lucrurile alea? Sunt douăzeci de ani de când glumim Împreună, nu? Dar ție ți-e rău, nu glumă, poate că-i chiar gastrită. Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spatele lor, le poți vedea cum transpiră, nu răni, nu sînge, nimic de genul ăsta. Domnișoarele de onoare sînt profesioniste, dacă se rupe pielea, sîngele care curge ostoiește durerea și durerea e tot șpilul. Și exact cînd par gata să leșine, fetele le coboară și le așează pe un pat acoperit cu flori și toată adunarea le unge cu unsori de leac și le pupă și le urează de bine și se joacă cu ele. Nu-i așa că e frumos? Wakefield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
afacerea dubioasă cu jefuirea mormintelor. — Nu vom putea lăsa cîinii dresați aproape de cimitire, rîde nebunul. Nici vorbă de 1823, nici vorbă! Wakefield este o masă de piele Încrețită și iritată de transpirație și simte că e cît pe ce să leșine. CÎnd ușa saunei se deschide făcînd loc unui grăsan cu șlapi zgomotoși, Wakefield se strecoară afară, neobservat. CÎteva zile mai tîrziu pîndește de după obloanele camerei lui de hotel cum un camion plin de cărămizi vechi este descărcat pe partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se înșela în privința lui Jack era nelimitat. Ieși împleticindu-se, fără să-i pese că plecarea ei avea să pară prea bruscă. N-aveau decât să creadă că era o încălcare a etichetei. Trebuia să iasă la aer înainte să leșine cu adevărat. Așa se întâmplă că nu se afla în sală când, pe neașteptate, Jack Allen mai zăbovi pe scenă și adăugă că voia să mai spună ceva înainte dea lăsa microfonul din mână. — Nu știu câți dintre voi au avut norocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că mi-au rupt coastele, ficații și rinichii. Și „macavela“... Macavela e un fel de par, așa, băgat pe la subsuoară, strâns... mâinile la spate, în cătușe, și suspendat între două dulapuri. Și-acolo primești pumni și palme în ficați până leșini. Deci ăsta e argumentul, logica anchetei, de a te face să spui adevărul. Am rezistat la tortură, la bătaie; n-am rezistat la vrăjeală. Deci când mi-a spus: „Băi, fata asta trebuie să aibă o înmormântare creștinească“. Ei, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aruncat-o. Deci m-a luat cu vrăjeală dulce. Bătaie... cu bătaia, n-au scos nimic de la mine. Dar, când m-a luat cu vrăjeală dulce, cu vorbe d-astea frumoase, eu n-am rezistat. La bătaie, am ținut. Am leșinat, iar m-au stropit cu apă, iar m-au luat. „Viața, domnule, nu este acolo unde vrem noi să fie“ - Bărcilă 10 pachete Carpati cu 20 plicuri cu timbre, 1 nes, 1 cartelă telefon. El împarte hrana. „La fiecare porție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ne jucăm cu o mașină a unei doamne mai în vârstă. Neștiind că femeia e sărită după fix, eu am rămas ultimul și am primit cheia în cap. Am ajuns acasă, leșin n-am avut, să zic că nu am leșinat, dar mama a făcut șoc. A început să țipe, să facă ca toți dracii, s-a calmat, m-a făcut blond - mi-a dat cu rivanol, apă oxigenată. Dar după aia, la câtva timp, tatăl vitreg, să spun așa, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Majoritatea deținuților preferau droguri injectabile, deși erau mai scumpe. Mulți au sfârșit-o cu mâinile și picioarele amputate datorită infecțiilor provocate de acele murdare. Alții se îmbolnăveau de hepatită. Alți toxicomani orbeau sau își pierdeau părul. Un deținut tânăr a leșinat după ce a inhalat vapori de vopsea dintr-o pungă. După șase luni a murit și pentru că nu avea pe nimeni, a fost îngropat în cimitirul închisorii (doi pruni) se numea cimitirul. V-am spus că în penitenciar fiecare luptă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]