1,272 matches
-
putea scoate de la ciubotari 41. I-am dat și al treilea, fără să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne vedem cu sănătate, cuconașule, când ți-i primi leafa; că nu-i mare lucru să-mi dai și mie o zeciuială 42. A doua zi mi-am prezentat demisia la ministeriul de justiție și a treia zi am plecat acasă la Fălticeni. Stătusem două luni în aceasta primă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Și rămas-am cu naravul de-a tot înnegri hârtie, De simțesc amar în mine sau în juru-mi dușmănie. Ei... de atuncea pribegit-au ani și ani sub bolt-albastră; Mulți ca noi, sărmani lunatici, prinsu-s-au în hora noastră, Muncitori fără de leafă, ce-au pus plugul în ogor, Jos cu ochii pe hârtie, sus cu sufletul în nor. An cu an cules-am roada strânsă-ntr-un mănunchi de foi, Bună, rea, după putere, cum ne-am priceput și noi, Apoi an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întâmplă cu Raghin din povestirea Salonul nr. 6. El își recunoaște vinovăția, dar aceasta nu e din cauza lui, ci societatea și epoca în care trăiește sunt de vină: „Sunt în seviciul unei instituții care nu face decât rău și primesc leafă de la oamenii pe care îi înșel. Prin urmare, sunt un om necinstit. La drept vorbind, eu nu reprezint nimic, nu-s decât o părticică dintr-un rău social indispensabil. Toți funcționarii din județ nu fac decât rău societății și primesc
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
de la oamenii pe care îi înșel. Prin urmare, sunt un om necinstit. La drept vorbind, eu nu reprezint nimic, nu-s decât o părticică dintr-un rău social indispensabil. Toți funcționarii din județ nu fac decât rău societății și primesc leafă de pomană... Prin urmare, nu eu sunt vinovat de necinstea mea, ci vremurile. Dacă maș fi născut cu 200 de ani mai târziu, aș fi fost altfel de om” . De multe ori, trăind într-o societate confuză și propria conștiință
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
care te apropie, În cele din urmă și cât de cât, cu poticneli și succese variabile, de acea realizare personală care, din pricinile arătate, a Întârziat până dincolo de maturitatea noastră. UNUL DINTRE NOI, PE ATUNCI CONȚOPIST TRECUT ÎN statele de lefuri ale gardienilor Închisorii Văcărești (unde ticălosul de taică-său Își ispășea lungile osânde), se minuna și se indigna, pe drept cuvânt, de temeritatea cu care tânărul Liviu Rebreanu (Închis și el la Văcărești pentru un furt de paltoane, cum pre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rol secundar În crimă, era fiul casierului din Prefectura Poliției Capitalei (un personaj important pe acea vreme, când șeful de birou era și el o personalitate În adminis trația de stat), om rău, spaima vardiștilor când veneau să-și ia leafa lor de 60 de lei pe lună, [cel] de la care tatăl meu cum părase o vilișoară la Colentina, pierdută În dezastrul ce [va] urma după moartea mamei mele. Iar victima acestor bezmetici de băieți era o cucoană văduvă căreia Îi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani kilogramul? Iar din cartea de bucate veselă, scrisă de o „bu nică“ (Henrieta Kropenski-Sturdza, Editura Cartea Românească), aflăm iarăși câteva prețuri de pe piața Bucureș tilor În 1915 (când leafa unui profesor tânăr de liceu, titular, fără gradații, era de 420 lei): un metru cub de lemne cal. I-a 5 lei, iar tăia tul lor 1 leu; un litru de lapte 25-30 bani; un kg carne de vacă, 70
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Beldie nu a lipsit de la biroul cu coviltir, de la conturi, condici, corespondență. Tipografia «Reformei Sociale» e pe mâini părin tești. Averea lui n-ar putea s-o Îngrijească cu mai multă inimă... Directorul și inițiatorul Întreprinderii «C. Beldie» are o leafă de abia patru mii, când un lucrător de rând nu ia mai puțin... Cu toată ideala economie care cruță focul din redacție În luna decembrie (se pare că economia e chintesența «Reformei Sociale» și a tuturor reformelor) și tot atât de ideala
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și se vaită. Dar la cincizeci și patru de ani, cine-i nebunul care să mai vrea să muncească? „Ce de băgăcioși mai sunt pe lume!“, gândește paznicul. „Tu îi vorbești frumos că ai lucrat într-un teatru și că leafa de paznic e mică, iar el vrea să-i spui ce învârteai în teatru. Cum ce? Ce se face în teatru. Una, alta. Duci, aduci. Asculți de șefi, iei chenzina pe cincisprezece și lichidarea pe-ntâi.“ Din felul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ori rămăsese însărcinată. Otilia pleca la Cameră la opt dimineața și se întorcea acasă la unsprezece noaptea, așa că nu avea cum să rămână însărcinată. Iar de telefonat, nu-i telefona niciodată, ca să nu-i rețină mârlanul de Șapcă apelurile din leafă de zece ori, cum obișnuia cu angajații de la firmă. La ce altceva să se fi gândit contabilul? După ce s-a trezit ud și lipicios, deoarece colega de serviciu îl stropise, ca să-l trezească din leșin, cu Pepsi light, domnul Coteț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
invers, dar comisia a fost mulțumită și s-a trecut la testul propriu-zis, care consta în adunări și scăderi de farfurii și pahare, cum ar fi „Dacă ai de spălat 11 farfurii și spargi două, câte ți se rețin din leafă?“. Vasile B. a scăzut 2 din 11 și răspunsul corect a fost 9, răspuns pe care comisia l-a punctat maxim, măsurându-l pe candidat din cap până-n picioare cu mult interes. „Ce studii aveți?“, a întrebat cu vădită prietenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
monumentele importante ale urbei -, dar nu e rău că-n România găsești și artă abstractă.“ Copii de asfalt Iată ce-i relatează Vasile V. psihologului Mariean Turbatu, la care se tratează încă de la revoluție de draci în familie, lipsa prietenilor, leafă mică și alergie la proști: „Eu sunt copil de asfalt, domnule Mariean. M-am dus câteva zile la munte să respir aer curat și mi-au trebuit alte câteva ca să-mi revin. Fără miros de benzină, rahați de câini și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Fabrica la frații Cucu, bani puțini și mult de lucru“, e pe cale să se transforme într-o prosperă afacere cu hârtie igienică. Patronul, un om admirat de toată lumea pentru talentul de a nu-și plăti niciodată lucrătorii în ziua de leafă, dar și pentru priceperea de a-i ameți cu vorbe mari, își cheamă în birou apropiații și li se adresează, privindu-i provocator în ochi: mă, suntem noi mai proști ca alții? La o astfel de întrebare ce conținea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
colonei de Securitate la pensie ori încă activi. Asta însă doar până pe la unsprezece noaptea, când gașca s-a spart și s-au îndreptat spre apartamentele lor, cu mersul acela vinovat, dar nu de turnători demascați, ci de slujbași cu lefuri de mizerie. Prea târziu La optzeci de ani, un fizician a fost, în sfârșit, recunoscut de toată lumea științifică drept adevăratul autor al unei teorii care dăduse cândva o nouă direcție în știință. Numai că onorurile și un premiu prestigios, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
considerație. Odată și-odată, avea să i-o spună de la obraz: „Ce, mă, sunteți voi mai deștepți, că n-aveți treabă cu secția de poliție? Păi, dacă n-am fi noi, ăștia care facem ce facem din conștiință, nu pentru leafă, care ne sacrificăm pentru țară, v-ați mai ține voi așa de mândri?“ Într-o zi, domnul Coteț chiar l-a abordat pe domnul Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a izbucnit nu în ziua când Gherasim din Tăbârcani a zis că evreii au toți banii din lume în mâna lor, iar Vasile B. l-a corectat, în sensul că nu chiar toți, deoarece banii săi rămâneau din ziua de leafă în mâna nevesti-sii, ci de la o remarcă banală, privind evreul care vindea în cătun blugi de două ori mai scumpi ca la Mall. „E o pâine de mâncat la tine, la proștii tăi, în fundătura aia de Tăbârcani“, a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de seriozitatea unui băiețel care nu îndrăznește să-i spună amicului său că-i tâmpit și lovit în cap; i-am îndepărtat palma și i-am vorbit mai clar: trebuie să mă înțeleagă, 12 ani de zile n-am avut leafă, m-au dat afară din presă (fu rândul meu să-i arăt, din bărbie, colțul tavanului), de un an sunt și eu pe un stat de plată, am toate motivele să-mi țin gura, dar sunt zile când mă răzbește
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
partid de la Uniune a refuzat să-l voteze și, în consecință, a fost desființată. Nichita e, formal, în schema României literare ca redactor-șef adjunct. Nu dă niciodată pe la redacție, îl întâlnim doar la coadă la casierie, în zilele de leafă. În prezența unei activiste care semăna cu o broască, s-au rostit discursuri pe bune despre meritele literare ale lui Nichita, după care el, treaz, pieptănat și cu sacou, a vorbit îndelung poezie, cu geniul lui de a improviza. Vorbea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe care o găsea brusc prin buzunare. „Tovarășa asta ingineră e o comoară“, ziceau muncitoarele, „mare păcat că e fată bătrână...“, bârfeau în pauza de masă leorcăind supa adusă la borcan. „Eu sunt mulțumită“, o auzea pe Tanța. „Timpul trece, leafa merge. Și mai și pică ceva, de-oi putea să fac și parastasul ăla de Sfânta Maria, vreo douăj’ de bucăți cred că îmi ajung. Îi dau trei și portarului, închide ochii nea Petrică, băiat de comitet“. Oare de aceea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
preoților catolici și reformați care administrau cele două parohii de acest rit, din Streza, sprijiniți și de autoritățile administrative înființează o școală de stat aici în Streza, dotând-o cu tot ce era necesar, teren, clădire, materiale didactice, învățători cu lefuri bune, întocmai cum erau înzestrate și bisericile romano-catolice și reformate. În felul acesta, satul având de acum o școală românească bine organizată, școala ungurească din Oprea a rămas fără obiectul muncii, existența ei a devenit lipsită de sens și și-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Brătianu. Lucia, care a făcut aseară un chef monstru cu Pal., nicăieri. Eu m’am dus singură la Delureanu, de unde m’am întors acasă la 8½. A venit Irena, cinci minute, să vadă dacă am scris scrisorile pentru București, pentru leafă, căci nu mai am bani. Banii îi va aduce miercuri Mirona. Și acum îți scriu că te iubesc, că mă voi reîntoarce poate la 28 sept[embrie] acasă, că marți voi face bulion la d-na Lemonide, că voi avea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
șeful poliției scrisese grăbit la data de 28 iulie 1877 că „...cei zece lei rezultați din vânzarea broșurilor Poetului Român Gheorghe Sion au fost trimiși Officiului cu No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună abătută asupra sa și a lefii sale. f. Vin vechi pentru Ambulanța Română Nici nu se putea ca o zonă viticolă ca Hușul să nu dea pe altarul patriei aflate În plin „rezbel” și unele cantități din celebrele sale vinuri și prilejul se ivise, volens - nolens
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asta au făcut prima dată: aducerea neamurilor la conducere. Cum tov. Naty Terdiman fusese dat afară prin avansare În funcție, tov. Gutman s-a gândit că o proptea, acolo, la șef n-ar strica așa că i-a angajat nevasta CU LEAFĂ ÎN BUNĂ REGULĂ: „Tov. Terdiman Goldina a fost scoasă din producție (dacă va fi muncit pe undeva!, n.n.) și s’a evidențiat În diverse munci precum: facerea și Înaintarea unui memoriu către Joint, secția CARS, pentru a cere ajutorul necesar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cum locul În pagină nu trebuia să rămână gol, tov. Costache a ordonat să fie inserată alta și anume „...fotografia unui muncitor evidențiat În Întrecerea socialistă”. De multe ori, intervenția cenzorului era una care aproape nu schimba mare lucru, dar leafa sa consistentă (credem că peste media de atunci) trebuia justificată cumva. Exemplu: „Tot În numărul acestui ziar a fost Înlocuită o altă fotografie așa zisă artistică (???, n. și subl.ns.) sub care se scria <<Barajul V.I. Lenin dela Bicaz>> care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
voi citi articolele din presă și din reviste (de parcă n-ar fi fost tot presă și revista!, n.n.)”. u. 1 ianuarie 1964 - 31 martie 1964. Nou raport de activitate Calul de bătaie și al acestei informări și totodată justificări a lefii, a fost uzinalul „Rulmentul” care apărea la Bârlad de două ori pe lună. Referitor la această componentă a activității sale, Radu Costache scrisese: „În ziarul <<Rulmentul>> nr.147 din 29 decembrie 1963, În pagina a II-a sub semnătura lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]