1,571 matches
-
Nefiind peste tot biruitor, postmodernismul s-a răzbunat îndeobște pe tradiție, apoi a pedepsit în special ceea ce el însuși a preluat, însă ca istovire, din modernismele secolelor 19 și 20. Pe scurt, sfârșitul postmodernismului este anunțat (prietenul nostru Ion Bogdan Lefter, cunoscătorul absolut al fenomenului, a fost acolo!) la Stuttgart, în 1991, chiar de către constructorii săi: Ihab Hassan, John Earth, Bradbury ș.a. Ar fi urmat, din cât știu, un hipermodernism, mai târziu preluând, între alții, chiar de la tainicii asasini islamici, de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în toate domeniile vieții sociale, culturale și politice. Îl numește, mai ales, postmodernism dâmbovițean (opus postmodernismului înalt occidental) și are ca reprezentanți în literatură, de pildă, generația optzecistă, în frunte cu propovăduitorul de mare fervoare, în persoana poetului Ion Bogdan Lefter. Poezia postmodernistă românească a evoluat spre un zolism al pornografiei și scatologiei. Ea este lipsită de ceea ce criticul numește complexele profunzimii, devenind un joc de-a cuvintele, parodiind, simulând o comedie cu măști, destinată petrecerii plăcute a timpului liber al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și apoi în Temeliile transmodernismului (p. 177-129). Ni se prezintă mai întâi Sfârșitul postmodernismului "proclamat" în 1991, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, de corifeii acestuia Ihab Hassan, Malcolm Bradbury, John Barth, Raymond Federman, William Gass. (Aflat acolo, românul Ion Bogdan lefter "s-a arătat nedumerit de un asemenea generic [al seminarului] tocmai când în România postmodernismul se afla pe culme, biruitor..."). Urmează Hipermodernismul "o radicalizare a modernismului", "o formă de divizare în sânul postmodernismului" și Para-modernismul, care "nu pretinde o depășire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
printre alții și de Raymond Federmann), postmodernismul se încăpățânează transpirând inutil în România. La pagina 138 din cartea sa, Transmodernismul, Theodor Codreanu descrie un episod de îngropăciune a postmodernismului: "În 1991, în Germania, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, Ion Bogdan Lefter a avut șansa să-i întâlnească pe câțiva dintre corifeii postmodernismului: americanul arab de origine egipteană, Ihab Hassan, scriitorul britanic Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federmann și William H. Gass. Organizatoarea germană a seminarului, Heide Ziegler, a optat pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
origine egipteană, Ihab Hassan, scriitorul britanic Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federmann și William H. Gass. Organizatoarea germană a seminarului, Heide Ziegler, a optat pentru titlul Sfârșitul postmodernismului, având probabil consimțământul principalilor participanți, mai puțin al românului Ion Bogdan Lefter, care s-a arătat vădit nedumerit de un asemenea generic, tocmai când în România postmodernismul se afla pe culme, biruitor și din punctul de vedere al puterii politice. (...) optzecistul nostru a rămas și azi un împătimit ideolog al postmodernismului 11
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
excese și părtinire, salvând ceea ce se poate salva, recunoscând meritele și valoarea acolo unde erau evidente (vezi cap. Postmodernismul înalt, I II III, p. 45-82); în al doilea rând, evoluția gălăgioasă și exclusivistă a nucleului dur, reprezentat de Ion Bogdan Lefter și fanii săi a sfârșit prin a mă îndepărta cu totul de o paradigmă culturală în care doar talentul de excepție mai poate salva câte ceva; în al treilea rând, lecturile din ultimii ani (eseistică, filosofie, poezie) m-au ajutat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modernismului, l-a convins pe Lyotard să facă apel la rescriere, iar pe Habermas să facă trimitere la tentativa de închidere a proiectului neterminat al modernității, în ciuda disputei dintre cei doi. De aici se naște și stupefacția lui Ion Bogdan Lefter care, invitat în 1991 la Seminarul de la Stuttgart cu tema Sfârșitul postmodernismului, a crezut că e o greșeală la mijloc. Era firesc, în acest context, ca scriitorul moldovean să analizeze responsabil un fenomen cultural mai aparte, așa-zis postmodernist (încadrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
totuși, familiară exegezei... vierene. 9 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, trad. rom la Ed. Polirom, Iași, 1999, p. 53. Apud Th.C., op. cit., p. 216 (n.ed., L.C.). 10 Radu Enescu, Despre postmodernism după sau dincolo, în "Familia", nr. 1/1988. 11 I.B. Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a doua, Ed. Paralela 45, Pitești, 2002, p. 254 (apud Th.C., op. cit, p. 138, n.ed., L.C.). 12http://aisberg.8k.ro/13 DESPARTIREA%20DE%20MODERNITATE.htm [accesat: 9 sept. 2012] 13 V. http://luceafarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Musafirii au plecat seara foarte mulțumiți, iar fratele a plecat sâmbătă dimineața deoarece a voit duminică de „Sărbătoarea recoltei” la Bârlad să-și mai procure câte ceva pentru iarnă. O coincidență - scrisoarea ta a sosit odată cu felicitarea adresată mie de Raluca Lefter - ca să vezi cum v-ați gândit amândoi la mine ! Suntem tare mulțumiți de veștile transmise despre scumpii noștri profesori - Cucu și Apostoleanu - precum și despre colegii Ionescu și Negură. Ai omis însă să ne mai scrii despre o întâlnire colegială - așa cum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
11. Papacocea-Evans Mark Sean William, cetățean britanic, născut la 10 ianuarie 1970 în localitatea Sheffield, Marea Britanie, fiul lui Terry și Joyce, cu domiciliul actual în București, bd. Iuliu Maniu nr. 35, bl. 4, sc. 8, ap. 317, sectorul 6. 12. Lefter Dumitru, cetățean rus, născut la 1 mai 1952 în localitatea Makevka, U.R.S.S., fiul lui Nicolae și Ioana, cu domiciliul actual în localitatea Brăila, Str. Tineretului bl. A 53, sc. 2, ap. 60, județul Brăila. 13. Obadean Ilija, cetățean iugoslav
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
1960 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Ștefan și Elisabet, cu domiciliul actual în Austria, 2801 Katzelsdorf, Amberg 4-6, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, str. Zefirului bl. 20, ap. 8, județul Covasna. 652. Gheorghe Lefter, născut la 21 septembrie 1955 în localitatea Popești Leordeni, județul Ilfov, România, fiul lui Dumitru și Niculina, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Holzrechenplatz 1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Râmnicu Vâlcea nr. 19, bl. 23, ap.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Holzrechenplatz 1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Râmnicu Vâlcea, nr. 19, bl. 23, ap. 50, sectorul 3. 654. Gheorghe Daniela, născută la 28 septembrie 1970 în București, România, fiica lui Gheorghe Lefter și Adriana, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden Holzrechenplatz 1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Râmnicu Vâlcea nr. 19, bl. 23, ap. 50, sectorul 3. 655. Boldor Viorel, născut la 7 iulie 1958 în localitatea Catcau, județul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Articolul UNIC Domnul Lefter Panait se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federala Iugoslavia. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE ------------
DECRET Nr. 185 din 28 mai 1998 privind rechemarea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121006_a_122335]
-
Articolul UNIC Domnul Ioan Silviu Lefter se eliberează din funcția de prefect al județului Bacău. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Vlad Roșca -------
HOTĂRÂRE nr. 786 din 23 septembrie 1999 privind eliberarea din funcţia de prefect al judeţului Bacau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125409_a_126738]
-
III), nr. 45, 1974, p. 11; (IV), nr. 46, 1974, p. 11 [49] LOMBARD, Alf., Româna pentru nordici. (I). în: TribRom, 3, nr. 29, 1974, p. 11; (II), nr. 30, 1974, p. 11; (III), nr. 31, 1974, p. 11. [50] LEFTER, MARILENA, Ion Slavici si problemele actuale ale metodologiei limbii si literaturii române [abstract in English], Scșt Bacău, 1974, 199-206. [51] LUNGU, VASILE, [Sub titlul comun: Studiul limbii și literaturii române în viitorul liceu] învLicTehn, 13, nr.3, 1974, 12-13. [52
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MINODORA, Compuneri concepute pe interdisciplinaritate, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, nr. 2, 1977. [56] LAZĂR MONICA, Problematizarea în contextul metodologiei de studiere a operei litere în Metode active de predare învățare în lecții, Tîrgu Mureș, 1977, p. 121-125. [57] LEFTER, MARILENA, Formarea unor deprinderi fundamentale de limbă româna la studenții străini în prima etapă a cursului intensiv, LL, 1, 1977, 139-142. [58] LUPAȘ, ANA, Utilizarea modelelor figurative în însușirea gramaticii la clasele mici, RPed, 26, nr.8, 1977, 51-54. [59
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Bogza Tribuna 27, nr. 21, 1983, TribElcv, mai 1983, 3 [113] LĂUDAT, I. D., Valeriu C. Neștian, Metodica predării [...], Ateneu, 20, nr. 2, 1983, 4-5. [114] LĂZĂRESCU, GH., Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică, Editura Minerva, București, 1983. [115] LEFTER, VASILE, Modalități specifice de însușire a normelor ortografice Tribșc 13, 252, 1983, 6. [116] LEMNY, DOINA, Expansion du modèle Todorov. Les contes de Ion Creangă. în: Synthesis, 10, 1983, p. 19-32. [117] Limba si literatura română în liceu. Calitate și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lingvistică a profesorului, LL, nr. 1, 1984, 109-113. [61] KIRALY, LIGIA, Compunerile în gimnaziu, în Rev. de Ped., an 33, nr. 9, sept. 1984, p. 41-43. [62] LECCA, GHEORGHE, Unele aspecte cu privire la predarea gramaticii în ciclul primar, LLRCP, 125-134 [63] LEFTER, VASILE, O modalitate specifică de însușire a ortografiei în prima treaptă de liceu, LL, nr. 3, 1984, 401-403. [64] MACARIE, AUGUSTIN, Comentariul literar și formarea limbajului de specialitate la elevii din clasa a VIII-a, Rped., 33, nr. 7, 1984
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sau implicită)]. [74] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Limba română - specializări filologice și nefilologice. Subiecte de limba română date la concursul de admitere în învățământul superior de lungă și scurtă durată din acest an, Universitas, I, nr. 4, 1991, 20-23. [75] LEFTER, IONELA, Dificultăți ale analizei gramaticale în manualele de clasa a VIII-a, Catedra Argeș, 1, nr. 3, 1991, 4. [76] LIMBA română (Vocabular, gramatică, stil, compoziție, genuri și specii literare) pentru admiterea în licee și școli profesionale. Supliment al revistei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
JERCEA VALENTINA, Carte de lectură V-VIII, E.D.P., București, 2002. [67] JERCEA VALENTINA, ELENA IONESCU, Limba română, clasa a VI-a, E.D.P., București, 2002. [68] JICA DANIELA, Dezbaterea și jocul, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 18 19. [69] LEFTER, ION BOGDAN, învățămînt: criza continuă - în: Observator cultural, 2002 n. 12-18, nr. 142. p. 10 [70] LEUCUȚIA, FLORENTINA, Argumentarea între cerințele programei și oferta manualelor, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 37-40. [71] LITERATURA în manuale și în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
comediei și schiței caragialiene nu manifestă sensibilitate pentru transcendent și nu cunoaște alt plan ontologic În afara celui social. Cu simțurile acutizate, el trăiește clipa, organic, e un epicureu și exaltă norocul orb când Întrevede schimbări fericite În viața lui, ca Lefter Popescu din nuvela Două loturi: „Toți zeii! toți au murit! toți mor! numai Norocul trăiește și va trăi alături cu Vremea, nemuritoare ca și el...” (s.n.). Dar În Vremea, nemuritoare, trăiește și el, ca tip etern uman, și el, el
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Articolul UNIC Domnul Lefter Silviu Ioan se numește în funcția de prefect al județului Bacău începând cu data de 24 decembrie 1996. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică
HOTĂRÎRE Nr. 1473 din 24 decembrie 1996 privind numirea în funcţia de prefect al judeţului Bacau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116599_a_117928]
-
Robert Lazăr I. Virgil Lazăr F. Maria Doinita Lazăr I. Ion Lazăr A. Francisc Antoniu Lazăr P. Dorel Lazăr G. Viorica Lazăr E. I. Eugen George Lăzărescu V. Victor Sorin Lazarov I. Tiberiu Ioan Lazurca Adrian Cătălin Leca R. Ștefan Lefter V. Liviu Lelea R. Teodor Lemnian I. Lucian Leonte D. Corneliu Levai I. Lucian Licu S. Dumitru Ovidiu Linta Ț. Ovidiu Daniel Linte C. Constantin Lodoaba Jurescu Ț. Iosif Lopată I. Ciprian Marius Lorea E. Ioan Luca Gh. Achim Luca
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
etnografia românească a acordat atenție hranei rituale a poporului, ospețelor funerare sau celor ocazionate de alte momente-cheie ale existenței. Teodor T. Burada, Simeon Florea Marian, Elena NiculițăVoronca și Tudor Pamfile sunt câteva nume care pot fi men ționate în context (Lefter, 2010 : 488). Ion Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]