1,578 matches
-
stăpânire pe el în drum spre București. Și cu ce consecințe! Nu ne putem închipui decât ipoteza că generalul Antonescu, întrebat de la Horia Sima de cei răspunzători de persoana regelui ce să facă, a permis călătoria la București după îndemnul Legației germane. Dându-și însă seama de intențiunile legionarilor, s-a răzgândit și a intervenit la Câmpina, din fericire încă la timp. Ca urmare, George Brătianu și Maniu fiind la Dinu, a sosit Tudor Costinescu din partea regelui ca să-i întrebe de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germani, tutorii și educatorii lor. Sima, dispărut din ziua de miercuri, când a tras din Cazarma jandarmilor în Președinție și când, văzându-se învins, a fugit și a petrecut noaptea la G. Gr. Cantacuzino, fiul Didinei, este, desigur, ascuns la Legația germană. D. Stelian Popescu ne-a spus ieri la întrunirea de la Așezământul I.C. Brătianu că s-a interzis ziarelor să atace pe legionari. Pe de altă parte, comunicate oficiale impuse presei dau [știre] de furturile și prădările fruntașilor legionari, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unor informații revelatoare, detaliate, certe asupra a ceea ce a întreprins poetul în această scurtă perioadă, în care ar fi trebuit să-și pregătească un doctorat în filosofie, la care, în cele din urmă, a renunțat, funcționând în schema redusă a Legației consulare române din proaspăta capitală a Imperiului german, cu oarecari atribuții diplomatice (?!) și martor al împrejurărilor dramatice ale morții fratelui său, doctorul Șerban. Cât privește producția literară, ea pare și mai puțin substanțială, fapt ce l-a determinat pe G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și iată-l, măre, Într-o sală de conferință unde nu lipsea numai publicul, dar nici scaune nu erau: fusese bal În noaptea aceea și nu erau să lapede prilejul de dragul conferinței; iar Ortiz se aștepta la primire oficială din partea legației și toată pompa diplomatică. Dar n-a luat fratele Beldie pompa și le-a tras un duș brăilenilor ca s-o ție minte? Dar nu i-a Înjurat de mamă și a oprit con fe rințele europene, de au venit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
costumul popular. Cum credeți că se poate explica această afinitate pentru portul popular în armata română din acele vremuri? D.F.: Mai știu și cazul Smarandei Brăescu, care a fost invitată în 1936 (sper să nu mă înșel asupra anului) la Legația Marii Britanii din București, la un dejun oferit cu ocazia încoronării regelui George al VI-lea. Printre atâtea doamne elegante și simandicoase din înalta societate bucureșteană, Smaranda Brăescu s-a prezentat purtând cu mândrie costumul popular moldovenesc din satul său. Cred
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
formarea tinerilor în spirit comunist. 30 august 1948 - Se înființează Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea, principalul instrument al opresiunii comuniste), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 1 septembrie 1948 - Lista cărților interzise se ridică la 8 779 de titluri. Septembrie 1948 - Legația RPR la Paris anunță repatrierea cetățenilor români; celor care refuză să se întoarcă li se retrage „naționalitatea“ și li se anulează, în țară, orice drept și orice moștenire mobilă sau imobilă. 29 noiembrie 1947 - Este rupt acordul diplomatic dintre România
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vreau un mariaj pentru salvarea unor bunuri materiale problematice, chiar dacă ar fi să nu mai găsești decât ruine și ca în Varlaam să spunem: „Pe malul Vavilonului șezum și plânsem“. Fă, te rog, cererea de prelungire de ședere și prin Legație, și prin poștă direct; pentru aceasta îți voi adăoga în plic, pe lângă cele două fotografii Mangalia și o Menaru luată din colecția ei (dată pe ascuns de Amidée), și timbru de o petiție. Înainte însă de a face asta, mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o Menaru luată din colecția ei (dată pe ascuns de Amidée), și timbru de o petiție. Înainte însă de a face asta, mai consultă-te și cu cei de acolo; întreabă pe Bumbi, care e mai versat în lucrări de legație și oficialități. Eu cred că ar fi bine, ar dovedi că tu nu vrei să rupi legăturile cu țara. Poate că spunând că dorești să continui studiile (aci și recomandația Carré) cu consimțământul guvernului și că nu vrei să-ți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
revizuirea, 18 evrei respinși la revizuire din lipsa unor documente, (certificat de identitate). La 9 decembrie 1941 era trimis guvernului un tabel cu persoanele care au cerut cetățenia și repatrierea în U.R.S.S., întocmit după datele găsite în arhiva fostei Legații sovietice la București. Tabelul cuprinde 1410 persoane, în special evrei, care au solicitat plecarea în Uniunea Sovietică. Ca urmare, a fost retrasă cetățenia română în cazul a 907 persoane: 661 din județul Cernăuți, 111 din județul Dorohoi, 304 din județul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
colectiv din Basarabia și Bucovina. Afară de cei expulzați colectiv sunt și cei individuale, executate din ordinul ministerului de interne pentru evreii comuniști din lagărul de la Târgu-Jiu, iar apoi pentru evreii care au fost găsiți în listele de repatriere găsite la legația rusă. Au mai fost executate deportări din ordinul Marelui Stat Major pentru evreii care s-au sustras de la muncă obligatorie sau au încălcat instrucțiunile nr. 55500/1942 Marelui Stat major, impuse evreilor care fac această muncă. Au mai fost diferite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
noul stat independent România. În octombrie 1911 se menționează un consulat chilian la București, iar în iulie 1921 un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925 cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații. Legația chiliană deschisă în vara lui 1925 la București avea să fie prima reprezentanță diplomatică a unei țări latino-americane în România! Începuturile relațiilor diplomatice au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
stat independent România. În octombrie 1911 se menționează un consulat chilian la București, iar în iulie 1921 un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925 cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații. Legația chiliană deschisă în vara lui 1925 la București avea să fie prima reprezentanță diplomatică a unei țări latino-americane în România! Începuturile relațiilor diplomatice au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
comerț româno-braziliene, discutându-se și realizarea unei linii maritime directe, iar în septembrie 1921 se inaugura la Rio prima expoziție de produse românești. În urma deciziei lui Nicolae Titulescu, în decembrie 1927 se inițiază demersurile pentru deschiderea la Rio a unei Legații, prima de pe continentul sud-american, Brazilia înființând o legație la București în 1929. Interesant este că relațiile au cuprins încet-încet nu numai sfera politică și economică, la 13 mai 1935 fiind semnat la Rio un Acord de colaborare în domeniul presei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
maritime directe, iar în septembrie 1921 se inaugura la Rio prima expoziție de produse românești. În urma deciziei lui Nicolae Titulescu, în decembrie 1927 se inițiază demersurile pentru deschiderea la Rio a unei Legații, prima de pe continentul sud-american, Brazilia înființând o legație la București în 1929. Interesant este că relațiile au cuprins încet-încet nu numai sfera politică și economică, la 13 mai 1935 fiind semnat la Rio un Acord de colaborare în domeniul presei. De reținut, de asemenea, prezențele cultural-științifice, începând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
audiență de Carol I. În vara anului 1885, se consemnează înființarea primului consulat onorific al României la Barcelona, care la 8 iunie 1895 era ridicat la rangul de Consulat General. În 1911, s-a decis înființarea la Madrid a unei Legații, amânată din cauza izbucnirii războaielor balcanice. Avea să se inaugureze la 15 iunie 1913. O situație interesantă avea să se înregistreze în anii Războiului civil, când reprezentanța noastră diplomatică era la Madrid, zonă ocupată de forțele Republicane, iar la 8 aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din dispoziția lui Carol II, guvernul român stabilea relații diplomatice cu guvernul de la Burgos al lui Franco. Reprezentantul Romîniei la Madrid solicita autorităților române să nu se facă publică stabilirea de relații cu guvernul franchist, având în vederea că în clădirea Legației se aflau nu mai puțin de 223 cetățeni spanioli cu simpatii naționaliste, care ar fi avut de suportat consecințe din cele mai grave. În anii care au urmat celui de al doilea Război mondial, relațiile au fost practic "înghețate" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
România, manifestându-și interesul pentru dezvoltarea relațiilor. Pentru o scurtă vreme, Uruguayul avea să numească, în februarie 1913, un consul onorific la București și un alt consul onorific la 1928. În 1935, aveau să se stabilească relații la nivel de legații, ridicate la nivel de ambasade în octombrie 1964, primii ambasadori rezidenți fiind numiți în 1971. (Din 1942, relațiile diplomatice au fost rupte din cauza relațiilor României cu puterile Axei.) După decembrie 1989, relațiile aveau să fie complet normalizate, de ambele părți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noul stat independent România. În octombrie 1911, se menționează un consulat chilian la București, iar în iulie 1921, un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925, cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații. Legația chiliană, deschisă în vara lui 1925 la București, avea să fie prima reprezentanță diplomatică a unei țări latino-americane în România! Începuturile relațiilor diplomatice au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
stat independent România. În octombrie 1911, se menționează un consulat chilian la București, iar în iulie 1921, un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925, cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de legații. Legația chiliană, deschisă în vara lui 1925 la București, avea să fie prima reprezentanță diplomatică a unei țări latino-americane în România! Începuturile relațiilor diplomatice au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu fie atinsă susceptibilitatea nimănui. Având acest răspuns, Carp s-a Întors la București, unde Brătianu i-a declarat „ai făurit România; numai acum putem zice că ea are viitorul asigurat”. La 14 august 1883, Kalnoky s-a prezentat la Legația română și i-a transmis lui Carp „marea plăcere pe care o avea Împăratul pentru faptul de a-l avea invitat pe regele României” ca și satisfacția ministrului de externe al Austro- Ungariei de a fi prezentat lui Carol I.
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână pe umăr și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână pe umăr și, când m-am întors, am înlemnit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vorbea conducătorul Legiunii, bizuindu-se pe întreaga suflare românească, și felul în care își puteau îngădui să vorbească cei doi Antonești, temători pentru situația lor - și veți înțelege în toată amploarea ei deosebirea morală dintre [228] Mișcarea Legionară și slugile Legației germane din 1941-1944. Tot la începutul lui Decembrie 1940 s-a stins din viață bătrânul protopop Ion Moța , în casa părintească din Orăștie, ce răsunase pe vremuri de glasul cristalin al copilăriei lui Ionel. A murit senin, dacă nu împăcat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Spre surprinderea lui Alföldi am vorbit însă italienește - și în acest fel am evitat orice stânjenire... După această comemorare, Institutul Arheologic German a hotărât să mă numească membru activ al său, dar apoi, când s a făcut cuvenita întrebare la Legația Germană din București, „regimul” legionar fusese îndepărtat, iar Legația a răspuns că n-ar fi oportună alegerea, deși profesorul Gamillscheg mi-a spus că referatul său ar fi fost favorabil. Cred însă că anumite cuvinte rostite de mine în Ianuarie
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în acest fel am evitat orice stânjenire... După această comemorare, Institutul Arheologic German a hotărât să mă numească membru activ al său, dar apoi, când s a făcut cuvenita întrebare la Legația Germană din București, „regimul” legionar fusese îndepărtat, iar Legația a răspuns că n-ar fi oportună alegerea, deși profesorul Gamillscheg mi-a spus că referatul său ar fi fost favorabil. Cred însă că anumite cuvinte rostite de mine în Ianuarie 1941, pe care le voi aminti la locul cuvenit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]