1,772 matches
-
acțiuni în contencios administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în primul rând, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 206/2005 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr. 270/2003 a fost adoptată cu încălcarea procedurii de legiferare, iar, în al doilea rând, că prevederile sale încalcă principii și dispoziții constituționale. 1.a) Încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție Actul normativ criticat a fost adoptat fără să fi fost întrunite condițiile restrictive prevăzute de Constituție pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179340_a_180669]
-
3), ale neretroactivității legii, prevăzute de art. 15 alin. (2) și ale liberului acces la justiție și la un proces echitabil, prevăzute de art. 21 din Constituție. Curtea reține că au prioritate aspectele legate de încălcarea normelor privind procedura de legiferare, deoarece eventuala constatare a nerespectării acestora prevalează în mod neîndoielnic asupra examinării fondului reglementării, astfel încât, pe cale de consecință, aceasta din urmă examinare ar deveni inutilă. 1. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la constituționalitatea extrinsecă Curtea Constituțională constată că Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179340_a_180669]
-
pronunță o hotărâre exclusiv în baza acestora. Totodată, Curtea a arătat că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiți termeni nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare, pe de o parte, și de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, pe de altă parte. Prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicat�� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234756_a_236085]
-
expres. ... (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă. Articolul 29 Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național pot adresa autorităților publice competente, în condițiile art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical. Articolul 30 (1) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe în consiliul de administrație sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administrației publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268277_a_269606]
-
sau limitare a exercitării atribuțiilor și/sau a mandatului lor, sub sancțiunea pedepselor prevăzute de lege. ... Articolul 64 (1) Confederațiile patronale reprezentative la nivel național pot adresa autorităților publice competente, în condițiile art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes. ... (2) Confederațiile patronale reprezentative la nivel național se pot constitui într-o structură de reprezentare unitară a intereselor lor, în condițiile în care această structură cuprinde cel puțin jumătate plus unu din totalitatea confederațiilor patronale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268277_a_269606]
-
de drept cărora le sunt aplicabile convențiile colective de muncă - și anume, atât la momentul negocierii și al încheierii acestora, cât și pe parcursul executării lor; altfel, ar însemna ca materiile ce fac obiectul convențiilor colective de muncă exced domeniului de legiferare statală și rămân supuse voinței semnatarilor convențiilor colective de muncă. De altfel, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicata, caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă este recunoscut numai dacă acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137352_a_138681]
-
care poartă asupra acestuia sau a unei părți determinate din acesta, principiu cuprins în dispozițiile art. 45 alin. (2) din lege. Or, din moment ce legiuitorul a consacrat acest principiu prin lege, reglementarea unor excepții de la această regulă reprezintă o problemă de legiferare, care este de competența exclusivă a autorității legiuitoare, astfel cum rezultă din art. 61 alin. (1) din Constituție. Din analiza dispozițiilor constituționale ale art. 44 rezultă că legiuitorul este în măsură să stabilească atât conținutul, cât și limitele dreptului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238095_a_239424]
-
nici o obligație de a le păstra. Prezenta directivă nu intenționează să armonizeze tehnologia de păstrare a datelor, a cărei alegere reprezintă o chestiune care se soluționează la nivel național. (24) În conformitate cu punctul 34 din acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare 6, statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile lor tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere, precum și să le facă publice. (25) Prezenta directivă nu aduce
32006L0024-ro () [Corola-website/Law/295033_a_296362]
-
1) Curtea Constituțională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. ... (2) Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curții Constituționale și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. ... Articolul 75 (1) Prima Curte Constituțională se constituie în cel mult 10 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României*). ... *) Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227823_a_229152]
-
dispozițiile cuprinse la articolul unic pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 , partea referitoare la dispozițiile art. 28 alin. (5) din ordonanță au fost adoptate cu încălcarea unor norme constituționale privind procedura de legiferare. Prima critică de neconstituționalitate formulată de Președintele României constă în susținerea că dispozițiile legale care fac obiectul sesizării încalcă prevederile art. 111 alin. (1) și ale art. 138 alin. (5) din Constituție, deoarece implică cheltuieli bugetare cu privire la care nu s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
stabilește că "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie". Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Analizând atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului, cât și stenograma ședinței Senatului din data de 27 octombrie 2004, Curtea reține că, la dezbaterile asupra cererii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
Din analiza sistematică a dispozițiilor constituționale referitoare la exercitarea unor competențe ale autorităților publice, Curtea reține că limitele exercitării lor sunt prevăzute în mod expres în Legea fundamentală. Examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare prevăzute de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, se constată că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele reexaminării. Astfel, Constituția reglementează procedura legislativă de reexaminare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării. Totodată, alin. (4) și (5) ale art. 75 din Constituție prevăd modul de rezolvare a posibilelor "conflicte de competență" între prima Cameră sesizată și Camera decizională. În jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
61 din Legea fundamentală, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează, practic, cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. Totodată, alin. (4) și (5) ale art. 75 din Constituție prevăd modul de rezolvare a posibilelor "conflicte de competență" între prima Cameră sesizată și Camera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". În speța supusă analizei Curții în prezenta cauză devin incidente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
prevederile art. 135 din Constituție. S-a reținut, în decizia menționată, că nedeterminarea concretă a bunurilor ce pot constitui obiect al reparațiilor, prin restituirea în natură sau în echivalent, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, fiind o problemă de legiferare ce cade în competența exclusivă a legiuitorului. Cele statuate în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187470_a_188799]
-
și contul de profit și pierderi după modelele elaborate de Ministerul Finanțelor. ... (2) Bugetul de venituri și cheltuieli anual se aprobă de către Guvern. Extrasul bugetului de venituri și cheltuieli al regiei constituie anexă la bugetul de stat și se supune legiferării o dată cu acesta. ... (3) Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi se aprobă de Ministerul Finanțelor și se publică în Monitorul Oficial al României. ... (4) Sucursalele prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre, care fac parte din structura regiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109631_a_110960]
-
16 alin. (1 )și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziții potrivit cărora "(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (2) În cazul existenței unor paralelisme acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250433_a_251762]
-
se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins: "(1^1) Proiectul de buget se aproba, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de avocatul poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferarii. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare." Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 12 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141447_a_142776]
-
a fost stabilit "domeniul transporturilor" din care fac parte și transporturile rutiere. De asemenea, se arată că aprobarea ordonanței prin Legea nr. 105/2000 "la 3 ani" de la emitere vizează o situație de fapt ce ține de desfășurarea procedurii de legiferare, iar nu o problemă de constituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135047_a_136376]
-
care legiuitorul l-a adoptat. 11. Împrejurarea că pentru Legea nr. 290/2003 și Legea nr. 393/2006 nu s-a instituit un asemenea mecanism reprezintă voința legiuitorului, care se bucură de o largă marjă de apreciere în cadrul procedurii de legiferare, neputându-se considera că art. 7 alin. (1) teza a treia din Legea nr. 9/1998 este contrar art. 16 alin. (1) din Constituția României, câtă vreme Legea nr. 9/1998 , Legea nr. 290/2003 și Legea nr. 393/2006
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263002_a_264331]
-
absolut, Curtea Constituțională putând cenzura această competență prin prisma respectării exigențelor art. 114 din Constituție. Totodată, absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la procedura angajării răspunderii ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând, astfel, cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. I.3. Criticile de neconstituționalitate sunt raportate și la dispozițiile Legii fundamentale referitoare la obligația respectării legilor, susținându-se că elaborarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii s-a făcut cu ignorarea prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
fi cenzurată de Parlament sub aspectul oportunității sale. De asemenea, este citată Decizia nr. 34/1998 , în care s-a statuat că "angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite inițierea unei moțiuni de cenzură, și de legiferare, deoarece proiectul de lege în legătură cu care Guvernul își angajează răspunderea se consideră adoptat, dacă o asemenea moțiune nu a fost depusă sau, fiind inițiată, a fost respinsă". În același sens, se subliniază faptul că proiectul de lege este adoptat tot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
cât mai repede era adoptată legea, cu atât mai repede intră în vigoare. Nu în ultimul rând, cu privire la argumentul autorilor obiecției de neconstituționalitate în sensul că exista o majoritate parlamentară care să asigure adoptarea legii prin folosirea procedurii obișnuite de legiferare prevăzute de art. 75 din Constituție sau prin adoptarea sa în procedură de urgență, conform art. 76 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că o atare susținere este una subiectivă, având în vedere specificul activității parlamentare. Așadar, procedura de adoptare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]