3,106 matches
-
figură-cheie a imaginarului social susține Ricoeur ideologia este inseparabilă de utopie. Din punctul său de vedere, așa cum am arătat în capitolul anterior, ideologia trebuie înțeleasă aplicând o grilă fenomenologică, iar nu una funcțională, astfel încât devine evident că funcțiile sale de legitimare a autorității și de distorsionare a realității, care sunt în mod fundamental politice și care i-au atras semnificația negativă, trec în plan secund, din momentul în care înțelegem că funcția sa esențială e aceea de integrare, de conferire a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiului social. De ce vorbesc despre o construcție ideologică? Așa cum am văzut atunci când am caracterizat-o drept figură centrală a imaginarului social, ideologia joacă un rol fundamental nu doar în cunoașterea realității sociale (pe urmele lui Karl Mannheim), ci și în legitimarea, în sensul integrării, a unei anumite ordini sociale și politice. Din acest motiv, ideologia reprezintă un element esențial al universului simbolic specific unei anumite societăți. Există, desigur, perspective diferite în ceea ce privește înțelegerea ideologică a modului în care este construită realitatea socială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesta este un produs secundar al gândirii moderne și nu, în mod necesar, așa cum promovează abordarea convențională, marca fundamentală a acesteia. Cu privire la subiectul pe care îl chestionez aici, interesează modul în care individualismul poate fi conceput drept o formă de legitimare ideologică a unui tip de societate ai cărei membri erau interesați să se adapteze schimbărilor prin izolarea de restul comunității. Proiectând o lume socială în care individul apare pe poziții solitare, gândirea modernă a căutat un răspuns la criza căreia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de restul comunității. Proiectând o lume socială în care individul apare pe poziții solitare, gândirea modernă a căutat un răspuns la criza căreia trebuia să-i facă față. Ca un produs secundar al acestui răspuns, individualismul își exercită funcția de legitimare a unui nou mod de relaționare socială și conferă identitate membrilor comunității prin trimitere la drepturile lor la o mai largă autonomie și o mai mare libertate. Acest discurs conceptual al individualismului a fost preluat, apoi, de filosofia și teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
primare este posibil prin intermediul limbajului. Socializarea primară oferă individului posibilitatea creării primei sale lumi, peste care se va suprapune apoi lumea specifică socializării secundare. Alături de limbaj, individul internalizează și diverse scheme motivaționale și interpretative, precum și rudimente ale unui aparat de legitimare a acțiunilor sale. În acest fel, individului i se inculcă ideea unei lumi constituite după o structură nomică. Internalizarea societății, a identității și a realității sociale obiective în plan subiectiv, de către individul trecut prin procesul de socializare primară nu înseamnă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care recunoaștem imaginarul simbolic al unei societăți, și nu o formă a suprastructurii, de vreme ce, așa cum indică Paul Ricoeur, sistemele simbolice sunt deja părți ale infrastructurii sociale și ale procesului fundamental al constituirii ființelor umane. Ideologia conferă, astfel, unitate socială, prin legitimarea ordinii prezente (în sensul weberian al termenului, așa cum am arătat) și prin integrarea indivizilor în această ordine care îi precede. Situând problematica supusă discuției din același unghi, Louis Dumont subliniază, de altfel, că nu putem "(...) considera ca fiind ideologie tot
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aici. Este necesar, la finalul acestui capitol, să apelez la câteva succinte considerații referitoare la ceea ce înțeleg prin sintagma univers simbolic. Existența însăși a unui univers simbolic în contextul realității sociale este necesară pentru a legitima respectiva ordine socială. Or, legitimarea este una dintre funcțiile ideologiei. Prin urmare, niciun univers simbolic nu poate face abstracție de ideologie, care, prin atributul său de integrare, devine o formă de cunoaștere a realității sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este necesară pentru a legitima respectiva ordine socială. Or, legitimarea este una dintre funcțiile ideologiei. Prin urmare, niciun univers simbolic nu poate face abstracție de ideologie, care, prin atributul său de integrare, devine o formă de cunoaștere a realității sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate. Legitimarea justifică ordinea instituțională imprimând o demnitate normativă imperativelor sale practice. Este important să înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este una dintre funcțiile ideologiei. Prin urmare, niciun univers simbolic nu poate face abstracție de ideologie, care, prin atributul său de integrare, devine o formă de cunoaștere a realității sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate. Legitimarea justifică ordinea instituțională imprimând o demnitate normativă imperativelor sale practice. Este important să înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de "valoare" ea implică întotdeauna și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care, prin atributul său de integrare, devine o formă de cunoaștere a realității sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate. Legitimarea justifică ordinea instituțională imprimând o demnitate normativă imperativelor sale practice. Este important să înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de "valoare" ea implică întotdeauna și "cunoaștere""349. A cunoaște realitatea socială înseamnă, pentru individ, să internalizeze valorile specifice acesteia și, prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale: "Legitimarea "explică" ordinea instituțională conferind valabilitate cognitivă înțelesurilor sale obiectivate. Legitimarea justifică ordinea instituțională imprimând o demnitate normativă imperativelor sale practice. Este important să înțelegem că legitimarea cuprinde nu numai un element normativ, ci și unul cognitiv. Altfel spus, legitimarea nu este numai o chestiune de "valoare" ea implică întotdeauna și "cunoaștere""349. A cunoaște realitatea socială înseamnă, pentru individ, să internalizeze valorile specifice acesteia și, prin această internalizare, să se integreze în ordinea socială dată. Ideologia își valorifică rolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară, la care se adaugă, din plan secund, cele de legitimare și de distorsionare. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei privește, așadar, mai mult înspre relația pe care aceasta o întreține, în mod imanent, cu realitatea, cu praxisul socio-politic și mai puțin înspre caracterul "științific" sau "non-științific" al enunțurilor pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
constata că teoriile epistemologice pot avea efecte politice în măsura în care acestea se constituie în intervenții în spații discursive și politice specifice. Cu alte cuvinte, anumite teorii cu rol de justificare pot avea efect în autorizarea sau neautorizarea anumitor perspective, precum și în legitimarea sau delegitimarea anumitor ierarhii discursive. Concluzia generală a unui astfel de demers este aceea că relațiile politice bazate pe putere și privilegii (relații întreținute, deci, ideologic) din orice societate determină anumite efecte asupra condițiilor în care este practicată epistemologia. Obiectivitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
altora și ca instaurare a dominației de clasă. Mecanismele societății democratice contemporane chiar admițând segmentarea acesteia în acord cu logica marxistă a "claselor" deși imperfecte, oferă, cum ar spune Rorty, posibilitatea "acordului neforțat", ceea ce înseamnă că ideologia găsește resurse de legitimare a anumitor valori, atitudini sau practici sociale prin apel la funcția sa integrativă, și nu în mod necesar prin apel la impunerea consensului. Consideră, în consecință, că, în contextul abordării lui Giddens, ceea ce se câștigă prin sublinierea prezenței ideologiei în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la acel modus operandi al ideologiei prin care se impun relațiile de dominație în plan socio-politic. Având la bază valori, credințe și atitudini sedimentate social, ideologia apelează în mod strategic la construcția simbolică a realității, folosindu-se de "operațiuni" precum legitimarea, disimularea, unificarea, fragmentarea și reificarea 395. Ce putem extrage de aici este că statutul ideologiei apare ca fiind, într-adevăr, inseparabil de fenomene socio-politice cum sunt interesele de grup și dominația. Nu decurge însă în mod necesar că ideologiei trebuie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
legal-raționale de care amintea, la nivel ideal-tipic, Max Weber. Ca formă a imaginarului ce contribuie la construcția realității sociale și ca instrument al cunoașterii acestei realități, ideologia dă seamă de existența acestor mecanisme în planul secundar al funcției sale de legitimare. Iar despre faptul că acest concept nu și-a pierdut dimensiunea critică stau mărturie relația sa cu realitatea localizată în prezentul socio-istoric (cu privire la care își exercită funcția fundamentală de integrare-identitate) și situarea în contrapartida proiecțiilor utopice. 3.2. Ideologia și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
concilierea celor care sunt opuse sau divergente (iar asta nu revine la a spune că un astfel de scop este întotdeauna atins cu necesitate) în conformitate cu norme și valori cu privire la care există un consens general și, în plus, oferă condiții de legitimare democratică a dominației. Este, de altfel, ideea spre care trimite, în optica mea, problema culturii politice de tip democratic. Nu intenționez să sugerez că existența, într-o societate dată, a unei ideologii de tip democratic, cu rolul de a institui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alternativă dezvoltarea sa plurală, în forma diferitelor ideologii ce se manifestă în cadrul cooperării specifice democrațiilor consensualiste. În ambele situații însă, conceptul de ideologie oferă atât posibilitatea înțelegerii mecanismelor interne ale acestor modele de ordine democratică, cât și pe aceea de legitimare a dominației unui guvernământ reprezentativ ce este rezultatul competiției politice și participării cetățenilor la instituirea sa. Există, așadar, motive să credem că, dincolo de a trimite spre un arhetip al gândirii politice și de a fi, prin urmare, un instrument al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
postmodernitatea revendică o nouă manieră de cunoaștere, inclusiv cu privire la social și politic. Dacă, în perioada modernă, cunoașterea era legitimată de raționalitate ceea ce permitea diferențierea între formele "științifică" și, respectiv, "narativă" ale acesteia -, postmodernitatea implică apariția unei noi epistemologii, în care legitimarea cunoașterii este urmarea performanțelor sale de natură tehnologică. Despărțirea de modernitate, pe care o asumă condiția postmodernă, înseamnă, deloc întâmplător, și abandonarea formei de cunoaștere proprie acesteia, care este înlocuită cu una în care "cunoașterea științifică este supusă (...) unui joc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
determinate de modificările naturii capitalismului noua diviziune globală a muncii din ultimii ani"485. Poziționându-se în această logică, una a relațiilor economice extinse la scară planetară, postmodernismul se manifestă, din punct de vedere cultural, într-o formă ideologică, urmărind legitimarea unui discurs în care piața devenită globală -, prin interconexiunile sale cu socialul și politicul, joacă un rol deosebit de important. Înțeleasă, în analizele dezvoltate în extensia tradiției marxiste, ca factor determinant al noii ordini a lumii, piața delimitează, așadar, o logică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară, la care se adaugă, din plan secund, cele de legitimare și de distorsionare. Am arătat apoi că un al doilea pas în depășirea cercului vicios privește asumarea constatării că dominația și interesele se află într-un plan secund; chiar dacă ele apar ca prima facie a ideologiei, nu reprezintă decât instrumentele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și istoric, cu un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, am argumentat că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială. Reiese, din această abordare socio-culturală a conceptului, fundamentată epistemologic, că ideologia reprezintă o sursă de identitate și integrare a oricărei culturi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în această manieră, deține o funcție eminamente socială. Reiese, din această abordare socio-culturală a conceptului, fundamentată epistemologic, că ideologia reprezintă o sursă de identitate și integrare a oricărei culturi, având deci un rol constructiv și nefiind doar o sursă de legitimare a autorității sau, așa cum a fost înțeleasă de către concepția negativă (în posteritatea lui Marx), doar o sursă de distorsiune. Ideologia a fost astfel îmbrăcată în mantia unei reprezentări sociale a cărei largă împărtășire garantează efectul integrării unei comunități dincolo de considerațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar alegerea democratică" (David Miller (coord.), op. cit., p. 773). 280 Tabloul complet este oferit de exegeza contemporană a concepției lui Ricoeur cu privire la relația dintre ideologie și utopie: "Ideologia și utopia operează la trei niveluri în viața socială: ca distorsionare, ca legitimare și ca integrare / identitate. Ele nu reprezintă, pur și simplu, lumea socială așa cum este, ci funcționează în moduri diferite în relație cu praxis-ul. La cel mai superficial nivel, ideologia acționează prin distorsionarea realității, în vreme ce utopia nu reprezintă nimic mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dezvoltare și competitivitate la performanța economică a respectivei ramuri; 4. strategiile și structurile organizatorice ale firmelor, climatul concurențial intern: aici Porter face referire la cultura antreprenorială ca sursă a avantajului competitiv. Aspectele morale ale culturii antreprenoriale influențează performanța economică prin legitimarea anumitor principii generale de comportament. Deci În contextul nivelului de sofisticare pe care l-a atins organizarea resurselor productive, accesul direct la factori, care determină În termenii teoriei economice clasice avantajele comparative ale unei națiuni, nu mai constituie În prezent
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]