1,939 matches
-
scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții/fragmente din text; 5. Realizarea autocontrolului citirea celor scrise 6. Aplicarea unor procedee de scriere scrierea după sarcini date: în paralel cu exersarea actului lexic: citit-scrisul selectiv; 32 citirea simultană și scrisul sub control; citirea și scrierea în pereche; citirea și scrierea în ștafeta; citirea și scrierea cu caracter ortoepic; citirea și scrierea unor sintagme, etc. Permanent se verifică înțelegerea celor scrise și calitatea actului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
supus unor reguli de coerență interpretativă" (trad. Marina Spalas. București, Univers, [1985] 1991: 143). Unitatea izotopă minimală rezidă în legătura stabilită între două lexeme la nivel frastic sau transfrastic. Imensul avantaj al conceptului constă în importanța care se poate acorda lexicului și muncii interpretative a cititorului. Așa cum scrie M. Arrivé: "A citi un text înseamnă a identifica izotopia (-ile) care îl parcurge (parcurg) și a urmări, din aproape în aproape (dis) cursul (-urile) acestor izotopii" (1976:115 ) Coceptul de izotopie permite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semul "moarte" drept legătura cotopică dintre cele două fraze. Cel puțin, aceasta este interpretarea pe care tinde să o inducă juxtapunerea celor două enunțuri. Snoave, parabole, fabule, definiții de cuvinte încrucișate și texte literare exploatează din plin posibilitățile polisemice ale lexicului. Este exact ceea ce face Francis Ponge în textul care urmează. 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> Scris între 1931 și 1932, "Gimnastul" este un poem din volumul De partea lucrurilor (Trad. de Irina Mavrodin în ediția bilingvă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
existența, în sistemul limbii, a unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută doar ca un lexic asociat unor reguli de fonetică și de morfosintaxă, ci și ca un sistem care le permite locutorilor să producă enunțuri singulare. În enunțul atribuit lui Ludovic al XIV-lea, "Statul sunt eu", observăm de îndată două mărci (printre altele) ale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
suspendă un moment derularea povestirii pentru a analiza un termen introdus de aceasta: un peisaj, un personaj, un obiect... Nu ne vom opri asupra problemelor legate de definirea descrierii 125; vom sublinia doar două fenomene care privesc analiza lingvistică: organizarea lexicului descrierii și problema perspectivei descriptive. Imperfectul din planul secund folosit în scopuri descriptive creează o anumită tensiune, având în vedere că firul discursului este în slujba unei enunțări care suspendă dinamica intrigii pentru a desfășura un obiect în spațiu. Armătura
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
după substantiv, ele pot fi parafrazate cu ajutorul grupurilor prepoziționale (o voce de dimineață, un țăran din agricultură). adjective (calificative) care clasifică: desene roșii, perdea neagră, cameră liniștită. Aceste adjective sunt întrebuințate cu valoarea de clasificare pe care o au în lexic. adjective (calificative) care nu clasifică: teoretic, ele pot ocupa orice loc, în general, plasarea în fața substantivului vizând punerea în evidență a unui lucru. Este și cazul cuvântului delicioasă din text. În schimb, pentru răutăcioase și molcome, se pare că s-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
European, Iași, 2008. 27 M. Bahtin in T. Todorov, M. Bakhtine, Le principe dialogique, Seuil, 1981, p. 98. 28 "În mod clar, pentru conștiința care creează opera literară, nici sistemul fonetic al limbii materne, nici particularitățile sale morfologice și nici lexicul său abstract nu apar în câmpul elucidat de limba străină, ci tocmai ceea ce face ca limba să fie o concepție concretă despre lume și absolut netraductibilă; mai precis, stilul limbii înțelese ca o totalitate." (Ibid., p. 97). 29 Milan Kundera
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o fărâmă de adevăr? Pedantismul, mai totdeauna, are și o latură puerilă, tradusă într-un consum deviat al energiei: „Povestea ăluia: Zile înșirate, fire încurcate, Pânză rău țesută și vreme pierdută.“ 86 1 „Prin procedeul glosării, care poate furniza cercetătorului lexicului românesc un material imens, plin de pitoresc în parafrazările originale pe care le cuprinde, presa a făcut o excelentă școală, de multe ori îndeplinind rolul de dicționar explicativ pentru marele număr de termeni introduși atunci în limbă.“ (Gh. Bulgăr, O
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
foaie veștedă care stă să cadă. Primul e dispărut, cel de-al doilea - disparent. Între arhaisme și neologisme nu există competiție, pentru că - practic - nu există contact. Competiția survine între paleoși neologisme, mai exact între paleoși neoglosie, întrucât ea depășește sfera lexicului spre a angaja, în moduri specifice, domeniul morfologiei, al sintaxei și al stilului. O enumerare burlescă de paleologisme, capabile a trezi nostalgia unor bătrâni odată cu hazul sau nedumerirea tinerilor, întocmea Heliade în 1848: „O, deșertăciunea lumii aceștia! unde mai sânt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Lăcusteanu scrie cu încântare: „Bucatele erau în tablale de argint suflate în aur; ne servirasisea pe la spate“; și tot el, în alt loc al amintirilor sale: „i-am pasarisit mai jumătatea listelor“ (= i-am trecut aproape jumătate din liste). Acest lexic „franco elen“ nu e de natură să ne surprindă, într-o vreme atât de propice amfibiilor de orice fel. Sunt, s ar putea zice, neologisme „în anteriu“ - o expresie a dorinței noului care îmbracă hainele vechiului: din comoditate, din prudență
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care îi trasează orizontul de gândire, îi determină opțiunile estetice, îi modelează concepția și tehnica artistică. La primul nivel, avem de-a face cu o imagine a lumii, la al doilea - cu o viziune a ei. La primul nivel - cu „lexicul“, la al doilea - cu „sintaxa“. De o parte stau jurnalele lui Demidov și Bellanger, gravurile lui Raffet și Doussault, schițele de moravuri ale lui Russo, Kogălniceanu, Alecsandri; de cealaltă, capodoperele: Zburătorul, Umbra lui Mircea, Alexandru Lăpușneanul... În proza Balta-Albă a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se auzi din timp în timp și cântece de petrecere a căror esență muzicală era cu totul europeană.“ (Lăutarii și compozițiunile lor) În vremea atâtor alte amfibii, care își afirmau peste tot prezența - în tabloul social, în peisajul vestimentar, în lexic, în alfabet ș.a.m.d. -, muzica amfibie evocată mai sus vine să confirme, cu o limpezime rar întâlnită, postulatul omologiei dintre artă și societate. Epoca de tranziție trebuia să producă o artă de tranziție? Putem dormi liniștiți: a produs-o
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
interpretat ca un angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior prin noapte trece./ Șoptesc copacii îngroziți./ Un tainic murmur, - ca o apă/ Coboară-n codrii adormiți.// Vin freamăte nelămurite,/ Prevestitoare de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
267. 3. „Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele științifice, pentru a evita referirea directă la Dumnezeu. în deceniul al doilea, mulți dintre intelectualii formați în secolul precedent continuă să aibă rețineri în fața lexicului religios. Monden 1. V. „Cum am scris «Răscoala»”, în Amalgam, ediție citată, p. 219. 2. Poeții Văcărești, Versuri alese, Ediție îngrijită de Elena Piru, Ed. 100+1 GRAMAR, 1997, p. 159. 3. Ediția cit., p. 260. 4. Jurnal, Traducere din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri și sub multiple pretexte lexicul lui Bacovia. în urmă cu o săptămînă i-am „pieptănat” textele ca să fac o listă cu termenii referitori la mijloacele de transport menționate în opera sa. Pentru ce? Pentru a vedea cîte cunoaște, cîte folosește și care-i atitudinea față de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a mers și cu trenul, dar rar și fără plăcere: „Am plecat, în ajun, într-un vagon plin de lume. Mă duceam la întîmplare și chiar cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia. înainte de aceasta, nu poezia a ținut pasul cu viața, ci viața sa a ținut pasul cu poezia. Mai exact: l-a bătut pe loc. Vorba „Tempora mutantur...” nu se potrivește în cazul său. Scriitorii care au dificultăți în mînuirea lexicului sînt neologistici. Bacovia e dintre aceștia: „Căutam/Cuvinte/în dragi dicționare...” („Studiu”) Caută în dicționare cei ce resimt insuficiența propriului lor vocabular, nesiguri de anumite sensuri, sau cei pe care cuvintele îi fac visători, sau cei ce vor să dea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
superioritate concesivă la București ("E" rudimentari, nene, nu vezi ce chestii pășuniste bagă? Și mai au și accent...), intelectualii români din Basarabia trebuiau să facă față, la ei acasă, nu numai rusificării forțate care a lăsat urme în sintaxa și lexicul lor (de care, firește, nu ei sunt responsabili), ci, mai ales, persecuțiilor unui regim semi-opresiv care i-a hăituit încontinuu, cu o ferocitate pe care colegii lor din România nu au simțit-o nici în cele mai apăsătoare momente ale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
remarcat la poporul finlandez este setea nețărmurită pentru cultură și pentru dorința de a se instrui în permanență. Aceasta este demonstrată de faptul că "finlandezii și-au făcut singuri o limbă, inventând pur și simplu noțiuni și expresii, îmbogățind un lexic sărac și inexpresiv, până la a-l face atotcuprinzător"276. Construcția limbajului s-a făcut pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, nu s-a apelat la împrumuturi, iar pentru lexicul tehnic s-a recurs la limba greacă sau latină
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
inventând pur și simplu noțiuni și expresii, îmbogățind un lexic sărac și inexpresiv, până la a-l face atotcuprinzător"276. Construcția limbajului s-a făcut pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, nu s-a apelat la împrumuturi, iar pentru lexicul tehnic s-a recurs la limba greacă sau latină. Finlandeza a ajuns în felul acesta "o limbă bogată, onomatopeică adesea, melodioasă, capabilă să exprime orice stări sufletești, fiind deci un bogat tărîm pentru literatură"277. În Finlanda arta se află
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
inventate de Securitate pentru savantul întors în vizită formează un monstru locvace, ale cărui multiple guri inventează cu frenezie tot felul de minciuni despre vizitatorul Traian. Observatorul comediei umane din aeroport sau din apartamentele închiriate de Securitate folosește uneori un lexic neologic, aseptic și plin de sarcasm, asemănător celui al lui Norman Manea: „unul dintre ei, totdeauna el, se va plânge de hiperaciditate, melenă, mașinații, micțiuni, manevre, mâncătorii infernale“. Tânărul Daniel are o partitură esențială, ca martor creditabil (singurul) al dezastrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
mai Cioculescu, Șerban, Breviar: Pe urmele lui Vasile Voiculescu, în „România literară", an XVII, nr. 10/8 martie 1984, retipărit în anexele la vol. Florentin Popescu, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997 Comte, Fernand, Marile figuri ale Bibliei, Editura Humanitas, București, 1995 Constantineanu, Mihail, Doctor la oameni de seamă, Editura Anastasia, București, 2000 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, 5, Editura Minerva, București, 1971 Crăciun, Victor, Articole vorbite, Editura Eminescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]