3,680 matches
-
trimisese Prefecturii Fălciu ordinul circular telegrafic nr.30.047/ 21 noiembrie 1877 ce cuprindea câteva instrucțiuni referitoare la exportul de alcool: „Domnii arendași ai veniturilor impozitului asupra băuturilor spirtoase, prin scrisoarea no. (...), arată că autoritățile care conform dispozițiunilor circulărei no. (...) liberează biletile pentru transportul spirturilor destinate a se ecsporta din țară, nu prevăd În acele bilete și terminul În care proprietarii spirturilor sunt datori a le esporta din țară. Data termenului de esport fiind cerută de art.23 al regulamentului de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Data termenului de esport fiind cerută de art.23 al regulamentului de a fi indicată pe biletul de transport, vă rog D-le Prefect să binevoiți a lua măsurile cuvenite pentru ca autoritățile care În casul prevăzutu prin citata circulară, vor libera bilete de transport, să prevadă În ele toate indicațiunile prescrise de articolul 22 al regulamentului”. În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul, vom afla
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a lui Richard Nixon, cel care pe 8 august 1974 avea să demisioneze din funcția deținută, datorită scandalului pricinuit de „Afacerea Watergate”. Cu toată situația economică precară la care se adăuga și lipsa celor mai elementare drepturi ale omului precum: libera circulația, libertatea presei și a cuvântului, ș.a., lui Ceaușescu i-a crescut mult popularitatea În țară cu acest prilej iar presa, total aservită partidului comunist și „iubitului conducător”, a exploatat momentul dezlănțuind o uriașă propagandă. Cenzorul Petru (Petrache) Necula a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de sine și stereotipul asiaticului indescifrabil (mama lui era vietnameză), avocatul trage dintr-un trabuc și vorbește despre convingerile sale. Dar ce convingeri sînt acelea ? în al Doilea Război Mondial, VergŁs a luptat sub comanda generalului de Gaulle, pentru Franța Liberă : Pentru mine, Franța însemna Montaigne, Diderot, Revoluția... însă, chiar în ziua marii victorii împotriva nazismului, autoritățile coloniale franceze înăbușeau în sînge o demonstrație din Algeria. în prima parte parte a filmului, cînd VergŁs vorbește despre identificarea lui cu poporul algerian
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
croitoria când era copilandru, la București unde avea el niște rude. A lucrat acolo până l-au luat militar. Cunosc foarte bine familia lui, sunt oameni cinstiți și buni gospodari. El a căzut prizonier în timpul războiului și când a fost liberat, a venit la Pungești și și-a deschis un atelier de croitorie în casele unui evreu din târg, casă pe care chiar a cumpărat-o. A auzit despre Emilia că este croitoreasă și, cunoscându-mă pe mine, m-a trimis
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de plasa țesută de CI-ști. Ascultați Europa liberă pe atunci? Nu comentați cu prietenii și colegii ce se spunea acolo? M. M.: Nu. Eu v-am spus un lucru la început: nu că eram îndoctrinați, noi aveam încredere în șeful nostru imediat superior, dar dacă Comandantul Diviziei îți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
actor în rolul acesta). Elocința lui era uluitoare tocmai, ca și în cazul lui Mynheer Peeperkorn, fiindcă sfida un vădit handicap natural. În improvizațiile lui strălucitoare și de regulă scurte, Nichita rămânea captivul câte unei silabe prelungite, din care se libera cu un efort (poate și jucat, dar totdeauna, în ultima clipă aproape insuportabilă, biruitor în chip nesperat și eclatant) ; era momentul când cel mai adesea se producea efectul marii inspirații. Marea inspirație, firește cu hiatusurile inerente, era regimul lui natural
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
expresie! Poetică... E bine spus că românul s-a născut poet. — Știu că faci bășcălie. Dar ar trebui să fii atent și la ce spun comentatorii din România. De pildă, îl citez pe același Băcanu și articolul său din România liberă: „Nu ne așteptam de la români, trecuți 50 de ani prin comunism...”. — Cine nu se aștepta? Băcanu și cu Bush? — „...să trăiască o adevărată euforie americană, dar este periculos antiamericanismul unora ș...ț America ar putea să spună: suntem înconjurați de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ajutată de "știința nouă", bizuită pe observație, experiență, calcul. Numaidecât acest aparent voltairianism e corectat. Dumnezeu e sânul universal al binelui, și istoria mijlocul de mergere spre absolut. Omul ar fi un instrument orb al fatalității de n-ar avea libera alegere între bine și rău care presupune și sancțiuni. Ceea ce-i rămâne individului de făcut este de a se jertfi familiei, patriei, omenirii, comunității într-un cuvânt, care simbolizează temporal Spiritul absolut. Pe neașteptate problema ia aspect soteriologic. Gânditorul e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
generației lui Călinescu, chiar în fața generațiilor create și rămase în emulația „divinului critic” dar acum, de câțiva ani buni, parantezele au sărit în aer, Aron Densușianu, Alexandru Grama, Petre Grădișteanu, Anghel Demetriescu și ceilalți din stirpea loc sufletească s-au liberat, circulă, reînvie prin ei înșiși dar și prin emulii lor conștienți sau nu. Textul „Literatura bolnavă”, de pildă, există în cărți actuale și n-ar fi lipsit de interes să cităm întemeierea teoretică a lui Aron Densușianu: „/Eminescu/ s-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
adeseori pentru obținerea sărurilor hidracizilor: Fe + S FeS Proprietăți chimice reacția sărurilor cu metale active: Dacă în soluția unei sări se introduce un metal mai activ decât metalul ce intră în compoziția sării respective, acesta din urmă este pus în liberate din sare de către metalul activ: Zn + CuSO4 Cu + ZnSO4 Mg + 2AgNO3 2Ag + Mg(NO3)2 reacția sărurilor cu hidroxizi alcalini: CuSO4 + 2NaOH Cu(OH)2 + Na2SO4 reacția sărurilor cu acizi: Prin tratarea unei sări cu un acid mai tare decât
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Și, În sfârșit, am plecat de acolo, cu o singură cămașă și cu un pantalon nenorocit... vai de capu’ meu... Care a fost data la care v-ați eliberat? La 1 august ’54 am fost scos de acolo, am fost liberat. Eram tot cu un brăilean, Aurel Pintilie, care era conferențiar la Facultatea de Litere de la Cluj. Nu știu cum a ajuns el la Cluj la facultate... Și de la Peninsula ne-au dus la stadionul din Constanța, și de acolo ne-a dat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
facultate și cu zece o intrat, doar cu ceea ce-o Învățat din pușcărie. Că acolo o fost toată crema țării: profesori din trecut, doctori universitari, care au avut la bază ceva... Că să vă spun ceva. Când m-am liberat, În ’64, am venit din Gherla... Ne-o dus vreo 40 de kilometri În ceva haltă, dar nu Îi știu denumirea. Și am ajuns seara la 10 În Jibou și acolo o trebuit să stăm până dimineața, la 5 jumate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la rând la supliment, da’ io n-am stat niciodată. Io n-am fost tare mâncăcios. Cam câte kilograme aveați? Păi nu, că m-am menținut. N-am fost slăbit. Frate-mieu o venit foarte slăbit acasă. Că după ce m-am liberat io, În 18 aprilie, o Început să le dea drumu’ În loturi. Frate-miu n-o venit până-n august acasă, și până atunci l-o băgat la bucătărie. Și-apoi o lucrat prostește acolo, și-așa a venit de slab
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în felul acesta, să fie purtat pe jos și în pas grabnic între două compănii de soldați pe străzile Capitalei de colo până colo, erau două motive, întâiul îndârjirea din tabăra guvernamentală, al doilea temerea că Fleva să nu fie liberat de mulțime. Ziarul guvernamental Pressa, organul lui Vasile Boerescu, ministrul de Externe, într-un articol violent aproba arestarea lui Nicolae Fleva, numindu-l cap de bandă. Fleva răspunde prin următoarea scrisoare publicată în Românul de la 1 mai: „Domnule redactor, Știu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
48 Arestarea lui Nicolae Fleva provoacă o mare agitație în București. Intelectualitatea era indignată, tineretul se agita, mahalalele erau în mare fierbere. Tot felul de vești sinistre începură să circule. Conform legii, biroul electoral de la Primărie fiind biroul central, acela libera certificatele aleșilor, însă acest birou era în mâna opoziției. Astfel că au fost proclamați două rânduri de deputați: unii proclamați de către biroul central, dar numai în numele coloarei de Verde și de Roșu, ceilalți proclamați de către celelalte 3 secții.49 Candidații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
opozanți proclamați de biroul central erau: Stancu Becheanu, Eugen Stătescu, Ion Câmpineanu, N. Fleva, Remus Opreanu și dacă nu mă înșel, G. Danieleanu.50 Tineretul nu putea primi arestarea lui Fleva, de aceea o hotărâre aproape generală fu luată: să liberăm pe Fleva din Văcărești. Iată cum am voit, în naivitatea noastră, să executăm această idee. Conducătorii mișcării studențești, cari, bineînțeles, erau agenți ai parti dului liberal ne convoacă într-o seară în localul ziarului Alegătorul liber. anul 1875 263 47
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de părere ca să pornim in corpore către Văcărești; el, care era un bun gimnastic, se va urca pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
MOF., nr. 145, 5/17 iulie 1875, p. 3273), în ciuda faptului că o societate de capitaliști români amintită mai sus și de Bacalbașa se oferise să construiască linia Ploiești- anul 1875 269 În ziua de 24 mai Nicolae Fleva este liberat din închisoare în urma ordonanței de neurmărire.62 Ziarele opoziției publică sub titlu Programa actul de constituire al coaliției parlamentare. Acest act e semnat de: M.C. Epureanu, I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Al.G. Golescu, G. Vernescu, Take Anastasiu, C. Fusea, Al.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
000 lei, cât pre tinsese Crawley, adică 500 000 lei pentru fiecare kilometru) (v. Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1913, p. 152). 62. „Astăzi d. Nicolae Fleva, împreună cu d-nii Nae Ionescu, blănar și Toma Anghel au fost liberați din temniță în urma unei ordonanțe de neurmărire“ (ROM., an. XIX, 25 mai 1875, p. 455). 63. „Programa“ apărută în Alegătorul liber (an. I, nr. 49, 4 iunie 1875, p. 1), precum și în celelalte jurnale liberale, marchează, de fapt, actul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comunică prințului, în numele nepotului său, că războiul Serbiei contra Turciei e un lucru hotărât și că prințul Milan speră că România nu se va mărgini numai la rolul de spectatoare nepăsătoare, deoarece amândouă țările au același interes d-a se libera de suveranitatea Turciei“ - Memoriile, vol. VIII, p. 43). 62. Cetinje, capitala principatului Muntenegru. 63. În ianuarie 1876, pentru canțonetele sale, care conțineau „espresiuni injurioase în contra domnitorului și a guvernului“, lui I.D. Ionescu i s-a interzis de către autorități la Hotel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de șampanie, se repede la Conul Mitiță, i se așează pe genunchi, îl prinde de gât și îl sărută. În aclamațiile unanime bietul Dimitrie Sturdza s-a făcut roșu ca un rac, a început să se zbată spre a-și libera genunchii, pe când prințul Gorciakof își ținea pântecele de râs, iar Kogălniceanu exulta. Dau această anecdotă așa cum circula pe atunci în toate cercurile. La Union-Suisse se refuzau în toate serile 3- 400 de persoane. Tot Bucureștiul alerga acolo. Scaunele erau ocupate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de bani ascunse prin împrejurimile Coziei. Pentru ca să-i surprindă secretul, se spune că directorul sau altcineva din administrația închisoarei îl lăsau liber de a circula în afară de incintă. Un om singur îl urmărea. Când mai era vreo săptămână până să fie liberat, Pantazescu, ca de obicei acum, se plimba pe malul Oltului. Un soldat sau un gardian de încredere al direcțiunii îl urmărea addenda 423 la distanță. La un moment Pantazescu se pleacă ca să ia o piatră de gresie spre a-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dramaturgiei, la piesa mea „Cresc apele”. Au trecut trei luni și redactorul, Dl. Mircea Ghițulescu, foarte solicitat cu scoaterea numărului 2-3, n-a putut să se ocupe și de piesa mea. L-am văzut mai zilele trecute și l-am liberat de teroarea telefonului, lăsându-l să hotărască În timp. Mi-a făcut semn bătând coperta revistei, ar fi bine să le placă și să mi-o publice. Cred că mi-or publica-o, deși este total altceva de ce se practică
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]