3,393 matches
-
pe parcurs, Ceaușescu avea să folosească această vizită ca pe o dovadă în plus a independenței României față de Moscova. Pe 28 iunie, președintele american și-a făcut publică intenția de a vizita România. Anunțul era contradictoriu. Opoziția lui Nixon față de liberalizarea comerțului Est-Vest îl situa în tabăra anticomunistă și cu toate acestea, el se hotărîse în mod deliberat să fie primul președinte american care să facă o vizită de stat într-o țară comunistă. Doctrina sa de condiționare atrăgea după sine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA. Nixon era dispus să discute despre această chestiune, dar îi spuse liderului român că decizia ține, până la urmă, de Congres. Documentele relevă faptul că Nixon nu a promis sau garantat acordarea "Clauzei" României, dar a acceptat să acționeze pentru liberalizarea reglementărilor comerciale impuse Bucureștiului 1338. În acea seară, președintele american, împreună cu doamna Nixon, au participat la o recepție festivă. România și Iugoslavia fuseseră singurele țări est-europene care au difuzat, în direct, la televiziune, misiunea navei Apollo pe Lună. Ceaușescu toastă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost forțată să prelungească Legea controlului exporturilor, din 1949 după 30 iunie, data la care expira 1343. Audierile susținute în fața Comitetelor de Bănci și Finanțe, al Senatului și al Camerei Reprezentanților s-au soldat cu o serie de amendamente de liberalizare a Legii controlului exporturilor. Congresul a arătat că reprezentanții Administrației păreau a nu fi hotărîți asupra poziției pe care să o adopte. Reprezentanții Departamentelor de Stat și al Comerțului au susținut în fața comisiilor Congresului poziția președintelui, care opta pentru o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vară, Camera Reprezentanților a aprobat recomandarea președintelui de prelungire a legii din 1949 pe un termen de 4 ani, în ciuda opoziției categorice a unei minorități liberale destul de numeroase. Cu toate acestea, Senatul părea a fi mai receptiv la apelurile pentru liberalizare lansate în cursul audierilor Comisiei de Bănci și Finanțe. În octombrie, senatorii Edmund Muskie, din Maine și Mondale au propus înlocuirea Legii controlului exporturilor, aflată la momentul respectiv în atenția Senatului, cu o nouă lege privind administrarea exportului. Aceasta urma
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
occidentale. În concluzie, proiectul de lege privind administrarea exporturilor îl determina pe președinte să alinieze politica de control al exporturilor la normele impuse de Comitetul de Coordonare (COCOM)1357. Kissinger și Nixon au ripostat. Pentru a răspunde oarecum demersurilor pentru liberalizarea și extinderea comerțului, aceștia s-au oferit să elimine 135 de articole din lista normativă pentru export, apropiind-o, astfel, de listele COCOM 1358. Trucul a dat greș. Interpretînd această mișcare a Administrației ca pe un pas spre calea cea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporturilor, astfel încît să permită firmelor americane să încheie acorduri de asociere cu firme românești 1369. Secretarul Departamentului de Comerț, Stans, răspunse pe 15 decembrie, arătînd că în acel moment, Departamentul său studia o recomandare a Departamentului de Stat privind liberalizarea normelor de export pentru România. Dacă ideea ar fi fost aprobată, s-ar fi acordat o licență generală de export pentru o serie de bunuri de larg consum ce necesitau, deocamdată, o autorizație separată. Propunerea ar fi asigurat României o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de ușor. El se hotărî să trateze direct cu președintele. Pe 19 noiembrie, el împreună cu Peter Flanigan și secretarul de Comerț, Siciliano, ajunseră la Nixon, în Biroul Oval. În cursul discuției despre comerțul Est-Vest, președintele arătă că, deocamdată, se opune liberalizării comerțului cu Moscova. Nu menționă nimic despre problema acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" și a creditelor Eximbank pentru țările comuniste. Cu toate acestea, el îi spuse lui Stans că este liber "să încurajeze vînzările către oricare din țările est-europene
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din discuție acordarea Clauzei tuturor țărilor comuniste, nu numai Uniunii Sovietice 1550. Pînă pe 17 ianuarie, CPEI concepuse un proiect al Legii reformei comerciale, care avea să garanteze președintelui capacitatea de a asigura o mai mare flexibilitate, necesară atît pentru liberalizări îndrăznețe, cît și pentru eventuale restricții. Aceasta i-ar fi permis președintelui să implementeze un sistem temporar de preferințe generalizate pentru țările în curs de dezvoltare, să asigure negocieri bilaterale și multilaterale cu partenerii comerciali tradiționali și să încheie acorduri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tire International au pledat pentru clauză. Și organizațiile etnice, precum Liga Românilor Liberi și-au oferit sprijinul în acest sens. Secretarul general al Ligii, Barbu Niculescu, a solicitat acordarea Clauzei pentru România ca un mijloc de a "stimula" reformele de liberalizare din această țară1660. Pe 10 aprilie, Comitetul de Finanțe și-a încheiat audierile publice privind proiectul legii comerciale. Dîndu-și seama că nu se va putea realiza nimic pînă cînd Kissinger și Jackson nu vor fi ajuns la un compromis, președintele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost întîmpinată de Cornel Burtică, noul ministru al Comerțului Exterior și șeful delegației române. Conferința, care avea să dureze două zile, a început pe 5 aprilie și printre temele dezbătute s-a aflat și cererea României către Washington privind liberalizarea controlului exporturilor și urgentarea procesului de acordare a autorizației. În afară de aceasta, Bucureștiul voia să-și extindă relațiile financiare cu România și, din acest motiv, Banca Română de Comerț Exterior a hotărît să-și deschidă o filială la Washington. Ambele părți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europa de Est. Pe 21 septembrie, Bush le-a spus celor de la Asociația Austriacă de Politică Externă că America promovează o politică de "diferențiere adică urmărim în ce măsură caută diverse țări să aibă o politică externă autonomă, independentă de Moscova și în ce măsură încurajează liberalizarea internă din punct de vedere politic, economic și al respectului pentru drepturile omului". El a precizat, apoi, că Statele Unite se vor "angaja în relații politice, economice și culturale mai strînse" cu România, mai curînd decît cu Cehoslovacia și Bulgaria, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari preconizată pentru comerțul bilateral, la ședința Consiliului Economic Româno-American din luna octombrie a anului precedent nu este realistă. În raport se recomanda ca America să-și continue relațiile bilaterale cu România, dar se preciza că eforturile în direcția liberalizării comerțului depind de practicile României privind drepturile omului 2268. Drepturile omului au constituit și tema celei de-a doua ședințe a Mesei Rotunde Româno-Americane, din 27-29 februarie 1984. Elliot Abrams, secretarul de stat pentru Drepturile Omului și Maria Groza, adjunct
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în septembrie 1986 și la trei luni după aceea i-a inclus pe trei foști membri ai Solidarității într-un grup consultativ al guvernului 2420. Congresmenii preocupați de drepturile omului luau măsura lui Reagan drept o răsplată adusă Poloniei pentru liberalizarea ei politică. Congresul și drepturile omului în România Nerăbdători să profite de ceea ce părea a fi noul mod de gîndire al Casei Albe, congresmenii Smith, Hall și Wolf au înaintat Camerei Reprezentanților o moțiune, pe data de 25 februarie 1987
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La această întrevedere dintre Crawford și Roosevelt au fost prezenți și George Donat, Director al Biroului de Comerț Exterior, Leon Lewins, care lucra pentru birou ca expert în economie internațională și Peter Warker, specialist pentru Europa de Est. 1061 Însemnări de conversație, Liberalizarea normativelor americane de export pentru România, 23 august 1963, 3 p., Dosarul România 9/11/63-11/22/63, cutia 155, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca JFK 1062 Interviu oral cu William A. Crawford, de William A. Moss, 12 martie 1971, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege care să garanteze României "Clauza națiunii celei mai favorizate", pentru că voia să ajute această țară să se îndepărteze de Uniunea Sovietică. În afară de aceasta, el credea că acceptul Congresului în privința acordării "Clauzei" "ar fi putut duce la o mai mare liberalizare internă". În sfîrșit, el considera că prin intermediul "Clauzei", România putea fi determinată să-și liberalizeze politica de emigrare și să le permită evreilor să plece din țară. 1348 Datorită perseverenței cu care a luptat Mondale, în următorii ani, pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lăsa moștenitori spirituali, fără a da naștere la ramificații multiple. În acest context, șubrezirea parțială pe care a produs-o Disputa dintre Antici și Moderni nu a rezultat într-o prăbușire definitivă a edificiului clasic, ci doar într-o liberalizare a doctrinei, care va deschide treptat, nu brusc, drumul către alte orizonturi. De altfel, simplificând oarecum lucrurile, s-ar putea afirma că Europei i-a trebuit aproape un secol pentru a se desprinde de fascinația exercitată de clasicism și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai ales de fisurile produse în urma polemicilor aprinse din cadrul faimoasei Querelle despre care s-a scris pe larg într-un capitol anterior. În ciuda agitației produse, Modernii nu au reușit să destabilizeze decât parțial edificiul clasic, ducând mai degrabă la o liberalizare a doctrinei decât la dispariția ei (lucru ce nici nu ar fi fost până la urmă posibil, având în vedere forța acesteia). O dovadă clară a supraviețuirii principiilor clasice nu o constituie doar creațiile literare, care continuau să-și subsumeze substanța
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fost fascist provenind din tradiția catolică antisemită puternică în Polonia -, Boleslaw Piasecki, atras de orientarea prosovietică a regimului. Pax avea deputați în Dietă, dar în schimb se rupsese de Biserică, fiind condamnat de Sfîntul Oficiu în 1955. Profitîndu-se de relativa liberalizare din 1956, de acel "octombrie polonez" al lui Wladislaw Gomulka, marcat, printre altele, de eliberarea și reabilitarea condamnaților din 1951, s-au format, în diverse orașe, cluburi ale intelectualilor catolici, numite KIK. Primul club a fost fondat la Varșovia în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tratamentul acordat de secțiile REL care emiteau pentru celelalte state membre ale Blocului Sovietic și a atras plângeri frecvente din partea guvernului SUA. Este demn de amintit că această politică anti-Ceaușescu a fost adoptată într-o perioadă în care regimul promova liberalizarea (pe lângă acțiunile de sfidare a Moscovei)."270 În vreme ce administrația SUA voia am eliorarea relațiilor cu Bucureștiul, acesta era prezentat ca "inamicul nr. 1" al Washingtonului (Puddington, 2003). Unul dintre cei mai zeloși colportori al "legendei negre" a fost Emil Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
CIA încă se mai iluziona că Ungaria e în tabăra României și Cehoslovaciei. A crezut mai mult în summit-ul maghiaro-cehoslovac decât în sprijinul României. La 4 mai 1968, The Economist cataloga poziția României drept "cinică": "sprijinul lui Ceaușescu pentru liberalizările lui Dubček" "o mascaradă politică", teză golițâniană reiterată aidoma de Vladimir Tismăneanu, la 28 iunie 2008, la Radio "Europa Liberă". Ceva mai înainte, în 1996, Victor Dumitriu, fost ambasador în Franța, în anii '60, dovedit, apoi, ca agent sovietic, vehicula
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
80 .................... 134 4. Reforma comerțului exterior parte integrantă a reformei economice 141 4.1. Opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reformei economice 141 4.1. Opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2. Acordul de participare a României la CEFTA ............................... 180 5.3. Alte acorduri regionale încheiate de România .............................. 185 5.4. Participarea României la GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Alte acorduri regionale încheiate de România .............................. 185 5.4. Participarea României la GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]