1,592 matches
-
pudrat, pomădat”7). în cazul bărbaților, fardarea cerea „instincte de lux” și un anume curaj, chiar într-o epocă de creștere a libertinajului, cum a fost deceniul de după primul război mondial, cel în care Bacovia scrie „Dintr-un text comun”. Licean pe atunci, Mircea Eliade povestește în Amintiri (Mansarda) că, în ciuda insistențelor unui coleg, a rezistat tentației de a recurge la fard, deși semnele combustiilor și refulărilor adolescentine îl cam jenau: „Dinu Sighireanu îmi demonstra că, dacă nu consimt să mă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au făcut același lucru și pentru copiii lor. Și mai surprinzător e că nu i-au dus pe aceștia la fotograf. Fotografia e un lucru destul de tîrziu în familia poetului. Caz întrucîtva rar, el n-are nici una de copil, de licean ori de student. Sau nu le-a păstrat. Prima e de la vîrsta de 38 de ani, cînd era funcționar la București. Un medalion, format carte poștală, a fost reprodusă în mai multe rînduri. Bărbatul din ea nu pare deloc a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-l, e un exemplu de succes, o mină de informații și o firavă alinare pentru dorul de Copou, (dacă v-ați mutat în Canada). 12 martie 2009 Îmi plăcea (o, tempora!) să-mi încep prima lecție de filosofie vorbindu-le liceenilor despre cele trei feluri de dragoste: eros-ul (care, bănuiesc, nu mai necesită niciun fel de deslușire), agapé-ul (dragostea creștină trăită și împărtășită comunitar - de unde sensul laic al "agapelor" prietenești) și philia (iubirea de ceva abstract, superior, teoretic - de regăsit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și îngerul acelei vibrații speciale pe care, din asonanțe și metafore, o pune în scenă poezia. Când a fugit de acasă, din Slobozia natală, către București, era, așa cum ni-l arată niște imagini tulburătoare ale televiziunii române de atunci, un licean rebel, mânat de pathos și iubire, ale cărui buze răscoapte, dătătoare de fiori damelor din capitală, nu reușeau să articuleze suficient de rapid jerba poetică care țâșnea din el. În lumea culturii însă modele și gusturile se schimbă neîncetat, coexistând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ne înconjoară, fiind reconstruită și descrisă literar cu o minuțiozitate plastică lipsită de ipocrizie. Cartea va frige, la propriu, mâinile puritane, și reprezintă o experiență de lectură inconfortabilă pentru cei care roșesc cu ușurință, dar, bine promovată, va face deliciul liceenilor de ieri și de azi, nu am nicio îndoială. Istoricii literari o vor marca, cu siguranță, ca o operă de pionierat în învestirea cu puteri literare a vorbelor fără perdea în contextul în care literatura noastră nu prea a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
credeai de-i omul lui Darwin") sau de detaliile tragice, descrise în amănunt, ale momentelor când se manifestă boala sa psihică, dar, în ansamblul său, lectura este ușoară, fascinantă și, după cum am mai spus, ar merita făcută, cu precădere, de liceeni. Cu toate întrebările care au rămas fără răspuns de mai bine de un secol și un sfert și pe care culegerea coordonată de Cătălin Cioabă le întemeiază și le amplifică: și-a repudiat Eminescu volumul de versuri, singurul editat în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
profesor în contextul în care conținutul materiei pe care o predă la clasă este ultima dintre grijile acestuia, biet proletar exploatat și minimalizat în societatea de tranziție. Haida-de!, îmi veți spune, dar olimpicii, dar școlile de elită, dar miile de liceeni care pleacă la universități occidentale, dar marii profesori?- Știu și eu ce să răspund la aceste întrebări, mai mult sau mai puțin retorice? Marile școli, unde pretențiile financiare ilegale ale conducerii iau deja forma extorcării (dacă nu faceți față, marș
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini nu doar profesorul, ci, mai ales, relația acestuia cu ei. Multe dintre concluzii se înregistrau în timpul elaborării tezei de doctorat în filozofie, domeniu ce a obligat candidata de atunci să opteze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
95 de profesori din Liceul Industrial, 75 de profesori din Liceul de Artă și 57 de profesori din Liceul Pedagogic) am selectat cu ajutorul Chestionarului adaptării la stres și a Testului arborelui 100 de profesori, pentru a putea fi observați de liceenii lor, astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și a Testului arborelui 100 de profesori, pentru a putea fi observați de liceenii lor, astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de observatori liceeni pentru cei 100 de profesori observați. Metoda de selectare a lotului final (100 de profesori) a fost cea a eșantionării stratificate randomizate, după următoarele criterii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu, obținând astfel un număr de 500 de observatori liceeni pentru cei 100 de profesori observați. Metoda de selectare a lotului final (100 de profesori) a fost cea a eșantionării stratificate randomizate, după următoarele criterii: 1) reactivitatea la stres: accentuată scăzută; 2) gradul didactic: definitivat grad didactic II grad didactic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
II grad didactic I; 3) vechimea în învățământ: sub 5 ani 5-15 ani peste 15 ani; 4) profilul liceului: industrial artă pedagogic. Deoarece am urmărit să studiem cum sunt influențate gesturile de reactivitatea la stres a profesorilor în relația cu liceenii, am selectat din lotul final de subiecți 50 de profesori cu o reactivitate accentuată la stres și 50 de profesori cu o reactivitate scăzută la stres, astfel: • din cei 41 de profesori ai liceului industrial, 20 de subiecți au o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" alcătuită din zece categorii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu un singur ,,X", la fiecare categorie a grilei de observare, itemul (gestul) cel mai frecvent întâlnit la profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorul observat și să menționeze efectul produs de acest item asupra sa. Grila de observare ne-a permis culegerea datelor relevante pentru ipotezele cercetării noastre și anume stabilirea frecvenței de apariție a anumitor gesturi ale profesorilor, precum și efectul acestora asupra liceenilor. b) Descrierea metodelor de prelucrare statistică. În cadrul cercetării noastre, acestea au fost următoarele: Bateria de Testare Soft RQPlus este un sistem informatizat pentru testarea psihologică care ne-a ajutat să analizăm statistic rezultatele obținute la ,,Chestionarul de adaptare la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația profesională și umană
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceelor. Pe cât a fost posibil, am încercat să alcătuim grupe omogene pentru fiecare liceu în funcție de aceste variabile. Fiecare profesor selectat pentru a face parte din lotul final de subiecți observați de liceeni a primit un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lotul final de subiecți observați de liceeni a primit un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și importanța grilei de observare; 5) responsabilitatea liceenilor în completarea grilei de observare; în această etapă, am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am analizat și operaționalizat fiecare item din ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" cu scopul de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de patru luni, fiecare profesor fiind observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a o înțelege și completa cu obiectivitate. Ultima etapă a cercetării s-a desfășurat timp de patru luni, fiecare profesor fiind observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În acest sens, testul Chi-Square ne-a ajutat să calculăm coeficientul de corelație Pearson Chi-Square și, pe baza analizelor statistice, să constatăm faptul că: a) se înregistrează diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]