2,068 matches
-
nelegiuit; aceste povestiri tind să demonstreze puterea profeților (1Rg 20), în special prin pedeapsa lui Ahab anunțată de profetul Ilie după asasinarea lui Nabot (1Rg 22, cf. 1Rg 21,19 și 22,38). Ilie spusese că acolo unde câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge și sângele lui Ahab (1Rg 21,19). Însă Nabot moare la Izreel, iar Ahab la Samaria (1Rg 22,37-38). Această incongruență arată că redactorul 1Rg 22 a legat destul de artificial acest capitol de povestirea care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
demonstreze puterea profeților (1Rg 20), în special prin pedeapsa lui Ahab anunțată de profetul Ilie după asasinarea lui Nabot (1Rg 22, cf. 1Rg 21,19 și 22,38). Ilie spusese că acolo unde câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge și sângele lui Ahab (1Rg 21,19). Însă Nabot moare la Izreel, iar Ahab la Samaria (1Rg 22,37-38). Această incongruență arată că redactorul 1Rg 22 a legat destul de artificial acest capitol de povestirea care îl precede. Intenția teologică este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și parfumată, și își năclăi bine buza superioară cu ea. Simțea cum firele se moaie ca picioarele păianjenilor căzuți în apă. Nu era, de fapt, așa greu. Doar că trebuia să clătească mai des aparatul de ras, agitîndu-l în coloana linsă de apă care curgea din țeava îndoită a chiuvetei. Apa era atât de tăcută și decisă în căderea ei, încît aveai senzația că nici nu curge, că e doar o coloană de sticlă încremenită între orificiul țevii și fundul chiuvetei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
așa, nemișcat, cu ochii la rănit. - Cristu! strigă din nou. Cristos pe cruce. Fă și tu cruce. Ridică trei degete în sus și binecuvîntează-ne... Fața rănitului se luminase din nou, înmuiată de un mare zâmbet. Câinele se apropiase și-i lingea mâna încremenită pe bulgărele de pământ. - Se preface că nu înțelege, spuse Iliescu, și scuipă cu furie în lături. Zamfira intră în porumbiște și câteva clipe în urmă se întoarse cu doi coceni. - Ivan, strigă el căutîndu-i ochii, privește încoace
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dacă dă peste mine Vulpea, o să-i spui că m-am dus să iau un pahar cu apă. Că ăla care e om întreg, ăla știe să-și poarte de grijă singur ! Da-n bucătărie, uite, nimic, sărăcie lucie - să lingi pe jos cu limba. Două chifle uscate, să-ți spargi capul cu ele și-o brânză care-a prins coajă, și-ncolo nimic. Eee, la ce să fi venit și zurliu de bărba-su acasă ? Păi nu era mai zurliu să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Rezemată de consola căminului, cu fruntea înclinată, reflectată în oglinda mare, cu ramă de aur boltită, atingea cu duioșie micul alai de figurine de bronz care se găseau acolo de atâta vreme, încă de pe timpul lui Alan. Flăcările din cămin lingeau flămând buturugile, și se micșorau, ca tot atâtea imagini ale gândurilor ei. Cât de diafană și de curată era cenușa pe care Ruby o râcâia zilnic, scoțând-o pe făraș și amestecând-o cu praful; era ușoară și diafană și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și prețios. Dacă ar fi putut, l-ar fi luat cu ea și ar fi plecat în altă parte, într-un loc unde nimeni nu-l cunoștea pe vechiul George, unde n-ar fi fost împresurat de femei care-și lingeau buzele, gândindu-se că ele îl înțelegeau mai bine decât nevasta lui. Stella ar fi dorit să fie singură cu George, naufragiați pe o insulă pustie, în inima primejdiilor. Simțea sângele ei evreiesc ca pe o sursă de alienare în cadrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l caute, iar el îi însoțise, împreună cu Zet, până la Hattie și Pearl, care stăteau afară, cu părintele Bernard. Zet alergase de-a dreptul la Hattie, care-l luase în brațe și își îngropase nasul în blănița lui, în timp ce cățelul îi lingea fruntea. Îmbinarea dintre blana uscată, moale, răcoroasă, trupușorul rotund și cald, fremătând în mâinile ei, dar abandonându-i-se cu afectuoasă încredere, și limba netedă, umedă, care-i dezmierda fruntea, aproape că o copleșise pe Hattie. Simțea inima cățelului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
une solitude Sans le cygne ni le quai Mire sa désuétude Au regard que j’abdiquai Ici de la gloriole Haute à ne pas toucher Dont maint ciel se bariole Avec les ors de coucher. Mais langoureusement longe Comme de blanc linge ôté Tel fugace oiseau si plonge Exultatrice à côté Dans l’onde toi devenue Ta jubilation nue. — Care-i subiectul verbului longe 1? o întrebă părintele Bernard, care nu era nici el prea sigur. Hattie sugeră c-ar fi solitude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un prosop, sărmanul Zet! Timp de un cumplit moment, Tom, ținând câinele în brațe, avu impresia că e mort, atât de inert și de înghețat și de nemișcat era bietul de el. Dar, în aceeași clipă, o limbuță roză îi linse mâna. Gabriel veni într-un suflet, îl înfășură pe Zet într-un prosop uscat, apoi se așeză pe nisip și începu să-l frece cu putere. Adam, transfigurat, se rezemă de umărul ei, plângând de bucurie. Brian stătea în spatele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sac de grâu . Altceva... canci! Ei spun că din toamna asta încep să facă înscrierile, ca din primăvară să treacă cu plugul pe de-a dreptul. Și oamenii ce spun? Ei! Aici i-aici. Toți calicii se înghesuie și se ling pe buze că au să aibă și ei ce mânca, iar „chiaburii să pună mâna pe coarnele plugului, că prea au huzurit!” Atunci să vezi cum toți prăpădiții ajung oameni mari și dau cu biciul în tine! Mă tem că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gură de lapte, / am văzut cerul hrănind pământul. / am văzut cine sunt, / cine nu mai sunt / și învelită în roșul pleoapelor închise / îmi odihnesc plecarea), oranjul o poartă prin ținuturi cu sugestii exotice (mediteraneene sau livrești, Pământ pârjolit, pietre albe / linse de arșița portocalie, / ... / Mediterana densă de sare lovind nisipul...), galbenul încearcă o fixare în clipa prezentă sau o eternizare a prezentului (insecta rămâne în racla chihlimbarului, unduirea continuă a frunzelor la geam, exprimată gerunzial, înghițiturile de prezent, sorbite pentru a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ducea o viață plină de veselie și strălucire. 20. La ușa lui zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21. Și dorea mult să se sature cu fărîmiturile, care cădeau de la masa bogatului; pînă și cîinii veneau și-i lingeau bubele. 22. Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit și bogatul, și l-au îngropat. 23. Pe cînd era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
În paturile voastre, voi cei care ne-ați dezgropat ca pe argint și ne- ați cunoscut ca pe o comoară", iar mie nu-mi mai rămîne altceva de făcut decît să-mi atîrn viorile de cuiul negru din palmă, să ling masa de sare din taverna lui Iani, unde un barman adormit șterge praful de pe capul de etiopian al cafetierei, unde Îmi Îmbrac cămașa de forță cu gesturi leneșe, ca și cum aș lucra la o sinucidere curată. Aud cum urlă lupii. PÎnă
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
au ridicat capul și au început să danseze în aer. Acum îmi era frică să mă opresc. Trebuia să cânt așa fără oprire. Cum aș fi încheiat cântecul, cobrele ar fi ieșit de sub vrajă. Flăcările au scăzut cu timpul și lingeau tăciunii gata să se stingă. Eu tot mai cântam. Și mă miram singur de unde știam să cânt melodia aceea pe care doar o ascultasem până atunci. Când, deodată, am auzit pași în spatele meu și cineva mi-a smuls fluierul. Cobrele
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în strada Amzei. Dispoziția mea de receptivitate se dovedea uluitoare în acea zi: Rița, servitoarea noastră, tocmai ieșea din pivnița ei, unde locuia, ducând în brațe un coș plin cu rufe. ― Știi, domnule Tudor, că s-a-nchiriat camera de lingă dumneata? ― Cine a luat-o? ― O fată, boboc! ― Singură? ― Ba nu, e cu maică-sa. Apoi, depărtîndu-se, Rița a glumit, amenințîndu-mă cu degetul: cred și eu că ai fi vrut să fie singură, hoțomane! Auzi colo: hoțomane! Expresia servitoarei îmi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
M-a pizmuit totdeauna, adăugă Mihaela. Dar nu mi-a arătat-o niciodată pe față. ― Aimée, exagerezi. Am impresia că Cici are un suflet de aur. ― Are aur fără suflet, atâta tot!... ― În cazul ăsta aș zice că s-a lins pe bot de împărăția cerurilor. ― Nu. Cei săraci cu duhul au acces și acolo. Reluând tonul serios am întrebat-o: ― Dacă n-o suferi de ce o cultivi?... De ce prelungești fără rost o situație echivocă? ― N-a venit încă timpul. Și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
considerat un viciu. Voiam să-i mai pun și alte întrebări, dar a venit un medic și atunci am renunțat. ― Așadar, sîntem înțeleși, nu-i așa? ― Vă puteți bizui pe mine... Am plecat pe deplin satisfăcut. În stradă, trecând pe lingă un afișier, privirile mele reținură un titlu scris cu litere de-o șchioapă: "Magnificul încorporat". (Ce tâmpenie mai e și asta?) Cum poate să fie magnific un simplu încorporat? (Sau mai bine zis recrut.) O fi făcut un act măreț
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în via lui Nabot, unde s-a coborît s-o ia în stăpînire. 19. Să-i spui: "Așa vorbește Domnul: "Nu ești tu un ucigaș și un hoț?" Și să-i mai spui: "Așa vorbește Domnul: "Chiar în locul unde au lins cîinii sîngele lui Nabot, vor linge cîinii și sîngele tău." 20. Ahab a zis lui Ilie: "M-ai găsit, vrăjmașule?" Și el a răspuns: "Te-am găsit, pentru că te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului." 21. "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a coborît s-o ia în stăpînire. 19. Să-i spui: "Așa vorbește Domnul: "Nu ești tu un ucigaș și un hoț?" Și să-i mai spui: "Așa vorbește Domnul: "Chiar în locul unde au lins cîinii sîngele lui Nabot, vor linge cîinii și sîngele tău." 20. Ahab a zis lui Ilie: "M-ai găsit, vrăjmașule?" Și el a răspuns: "Te-am găsit, pentru că te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea Domnului." 21. "Iată ce zice Domnul: Voi aduce nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Să plece fiecare în cetatea lui și să plece fiecare în țara lui, 37. căci a murit împăratul." S-au întors la Samaria și împăratul a fost îngropat la Samaria. 38. Cînd au spălat carul în iazul Samariei, cîinii au lins sîngele lui Ahab, și curvele s-au scăldat în el, după cuvîntul pe care-l spusese Domnul. 39. Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeș pe care a zidit-o și toate cetățile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
lumânării aprinse la mormântul bunicilor din deal? Sau lucrarea înverșunată a ciocănitorii în trunchiul copacului? Sau cum rup dinții vacii iarba și cum o rumegă, cum țipă spre seară după muls, cum îi susură laptele în șiștar și cum își linge vițelul, de-i înțelegi dintr-odată statutul de sfințenie indiană? Tot discutând cu prietenii, în aceste zile de vară, despre „magia vizuală“, „stilistica olfactivă“ și „coregrafiile auditive“, am aflat, pe de o parte, o sumedenie de mici taine îndelung păstrate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că el nu văzuse niciodată un iepuraș, cățelul s-a dovedit extrem de interesat să dezlege taina. Adică să înțeleagă și el despre ce era vorba în propozițiune. Tocmai de aceea se frăsuia de mama focului, scheuna în surdină și-și lingea botul. Din când în când, făcea câte un salt, cu intenția vădită de a atinge măcar blănița iepurașului care abia își mai mișca mărgeluțele ochilor. „Cine e persoana?” păreau a întreba privirile lui Garçon. Manuche, în schimb, o făcea pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
admiră iepurașii pe care îi crește domnul doctor. Acestea fiind spuse, enigma privitoare la sursa de aprovizionare cu iepurași s-a destrămat. Mai rămânea de văzut în ce stare se găsea Manuche, care se adăpostise sub mașina vecinei și-și lingea rănile. După o cercetare sumară, Adina a constatat că acele răni nu erau chiar așa de grave: vârful cozii decupat, câțiva dinți înjumătățiți, o mică julitură... Ceva mai gravă părea să fie lovitura la cap. Manuche aproape că nu-și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
oarecare măsură. Să-mi fie iertată această imprudență, căci nu știam ce fac. Nu știam că libertatea nu-i o răsplată, nici o decorație pe care o sărbătorești bând șampanie; nici un dar, o cutie cu dulciuri pe care s-o mănânci lingându-te pe buze de plăcere. Oh! nu, dimpotrivă, e o corvoadă, o cursă lungă, în care alergi singur, până la extenuare. Nici urmă de șampanie, nici urmă de prieteni care să ridice paharul în cinstea ta, privindu-te cu dragoste. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]