4,823 matches
-
nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip de cercetare îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte, examinând cvasimonografic Evanghelierul de la Reims, Manuscrisul lui Gavril
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte, examinând cvasimonografic Evanghelierul de la Reims, Manuscrisul lui Gavril Uricarul și pe cel alcătuit de
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
și 1998, în reviste și în volume colective din țară și din străinătate. SCRIERI: Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, București, 1960; Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, București, 1972; Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973; Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul secolului X - începutul secolului XVI), București, 1974; Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979; Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981; Între Orient și Occident. Studii de cultură
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
literaturii române vechi, București, 1972; Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973; Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul secolului X - începutul secolului XVI), București, 1974; Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979; Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981; Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea, pref. Dan Zamfirescu, București, 1999; Unitatea și specificul limbii române în concepția lui R.A. Budagov, București, 2000; Langue
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
îi revine și meritul de a fi dat o primă schiță de istorie literară românească în două secțiuni din lucrarea Scurtă cunoștință a istorii românilor (editată postum, în 1963), intitulate Scriitorii cei din români și Alți scriitori românești. Precursor în lingvistica, filosofia și istoriografia națională, traducător cu un deosebit simț al limbii, creator de limbaj intelectual, cărturar în spiritul sfârșitului secolului al XVIII-lea european, M. este, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, un inițiator al renașterii românești. Exemplul, sugestiile și ideile sale
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
redactor și cronicar literar la „Echinox”. Este repartizat ca profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 2 din Oradea, unde lucrează până în 1989. Redactor scurt timp la „Tribuna” (1990) și la „Apostrof” (1990-1991), devine ulterior cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1980), colaborând cu poeme, eseuri, cronici literare și traduceri (lirica și eseuri filosofice) și la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul editorial se produce cu
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
al lui Gheorghe Mocanu, țărani. A absolvit în 1964 Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Abrud, iar în 1969 - Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română. După absolvire funcționează în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj. Din 1990 conduce Editura Clusium din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în 1969 în paginile revistei „Steaua”, iar în 1972 figurează în sumarul volumului colectiv Eu port această ființă. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
bibliografică, incomparabilă cu aceea a altor lucrări de specialitate, are importanța ei: autorul este la curent cu evoluția stilisticii, de exemplu, și știe bine că actualmente ea se orientează spre stilistica temelor, a motivelor, a personajelor etc.; a urmărit evoluția lingvisticii din domeniul trecut și tentativele de construire a unor universalii lingvistice; este la curent cu antropologia filosofică și mai ales cu hermeneutica. Pe scurt, teoria lui Marino nu este rezultatul unor speculații solitare, ci se bazează pe tot ceea ce disciplinele
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca (1974-1981). A făcut parte din Cercul de stilistică și poetică al Facultății de Filologie clujene (din 1978), a participat la cursuri de specializare în acest domeniu. În 1981 se angajează cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj, lucrând la două mari teme, Dicționarul cronologic al romanului românesc și Dicționarul romanului tradus în România. Din 1990 este profesor-asociat la Catedra de regie de teatru muzical din cadrul Academiei de Muzică
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
și antropologie culturală au în față un larg câmp de investigație. La fel, într-o universitate care găzduiește secții cu predare în limba maghiară sau germană (e.g., Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), s-ar putea crea un departament de studii interdisciplinare (lingvistică, antropologie, etnologie, istorie și religii comparate) privind viața comunităților rromani și relațiile ei cu românii, ungurii și maghiarii conlocuitori. Este timpul să recunoaștem că reputația țiganilor printre români suferă din motive deopotrivă reale și imaginare. Dar pentru a trata problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
concret ideea teoretică fundamentală de management al diversității. 2.2. Diversitate lingvistică În sens mai larg, diversitatea lingvistică reprezintă una dintre caracteristicile societăților moderne, care sunt toate multilingvistice și sunt descrise aproape definitoriu prin această diversitate, chiar dacă uneori o politică lingvistică oficială refuză să țină cont de această stare de diversitate sub toate aspectele, cu toate interdependențele și toate consecințele ei. Această categorie concretă de diversitate are două cauze deosebit de importante atât teoretic, cât și practi, și anume: 1) statele-națiuni au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
articol din martie 2009, că se poate vorbi despre o nouă diversitate la nivel european, iar în privința comunicării nota că: Dintre toate amenițările care apasă asupra diversității de astăzi în Europa, cea mai regretabilă cu putință poate să fie cea lingvistică. Singura soluție credibilă evocată în prezent ar fi introducerea unei limbi de comunicare foarte simplă (esperanto, latina simplificată sau alta), care să permită schimburile europene fără să se substituie limbilor naționale sau regionale, nu a făcut obiectul niciunui studiu serios
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
vieții, întemeiată pe libertatea individuală. Într-un câmp de preocupări de comunicare extrem de delicat și atât de vast în care diversitatea culturală și lingvistică este gândită și analizată dinamic, în România de astăzi se poate vorbi despre diversitate culturală și lingvistică stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Instrumentul practic pentru realizarea obiectivelor propuse anterior îl constituie fișele curriculare pentru analiza domeniilor/specializărilor și a principalelor discipline din programele de studiu. „Fișa domeniului/specializării” se va completa pentru fiecare nivel de studiu - licență, master, doctorat. • prin convențiile de lingvistică și de conținut, menționate în sinteza la „Tuning Project - compatibilitate, comparabilitate și competitivitate în învățământul superior european”, termenilor „«abilități» și «competențe» li s-a conferit un înțeles asemănător, deși termenul «competențe» are un sens mai larg”; în consonanță cu prevederile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se ia ca referință o idee sau un principiu integrator care transcende granițele dintre disciplinele științifice și grupează cunoașterea în funcție de noua perspectivă. De exemplu, principiul codificării informației poate grupa cunoștințele de genetică, teoria matematică a informației, chimie, fizică, informatică, microelectronică, lingvistică, sociologie etc. pentru a analiza informația, codurile, comunicarea sau prelucrarea informației în domeniile biologice, fizice, sociale și tehnologice. Dificultățile de definire sunt îngreunate chiar și de terminologia imprecisă: este vorba de predarea integrată a științelor sau de predarea științelor integrate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a culturii - cel mai eficient sector propagandistic - urmată ca Întotdeauna și de câte un proces public. Să ne-amintim: În 1948, În colimator fuseseră artele plastice, revistele Flacăra și Rampa; anul acesta trăznetul a căzut pe nuvelă, la anul, pe lingvistică ș.a.m.d. Să citim acest editorial, Întrebându-ne prin ce miracol, În contextul unei critici literare necombatante, cosmopolite, reacționare, Înflorește totuși o literatură combatantă, educativă, demnă de tot felul de premii, după cum am aflat, după cum vom afla: „Odată cu literatura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dintre obiecțiile ce se pot aduce unora nu sunt valabile și pentru celelalte. (Ă). În broșura pentru cl. IX există un Întreg capitol despre Formarea limbii române care vine În contradicție cu tezele tovarășului Stalin din articolele cu privire la marxism În lingvistică. (Ă). Actuala repartiție a materialului mai are și o altă consecință care ni se par neindicate din punct de vedere științific: se acordă un loc disproporționat de mare, literaturii vechi. (Ă). Multe biografii sunt prezentate obiectivist. Se comunică fapte, date
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau peisagistă: pastelul. Lirica intimă: cântecele de dragoste, cântecele glumețe, bocetul, elegia. O atare clasificare implică ideea că «lirica naturii» și cea «intimă» sunt rupte de preocupările sociale. Ideea e evident absurdă, cel puțin pentru cine gândește marxist”. STALINISMUL ÎN LINGVISTICA Imaginea anului 1950 n-ar fi completă fără menționarea acestui aspect, deși el iese din sfera unei cercetări ce-și propune să urmărească dirijarea, prin presă, a vieții literare și a literaturii. Începând cu acest an și logos-ul, ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a comunicării ci și a imaginii literare, va trebui să facă politică. Iar ca exemplu de extindere a ideologicului nu numai asupra artisticului ci și asupra științelor, să ne referim, În linii foarte generale, cu accent pe citarea documentelor, la lingvistică, de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să facă politică. Iar ca exemplu de extindere a ideologicului nu numai asupra artisticului ci și asupra științelor, să ne referim, În linii foarte generale, cu accent pe citarea documentelor, la lingvistică, de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și lingviștii, În Lupta de clasă 78. „Iată de pildă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cercetători științifici a putut rămâne În (afara) urma evenimentelor, departe de problemele și necesitățile de astăzi ale specialității respective. (Ă). Una din gravele lipsuri ale Buletinului și ale specialiștilor care-l scriu este ignorarea, nu relativă, ci totală a lingvisticii sovietice. Au trecut 4 ani și jumătate de la eliberarea țării noastre de către Armata Uniunii Sovietice. Deși redactorii revistei au fost conducătorii unora mari edituri, nu s-au gândit să publice În românește lucrările fundamentale ale lingvisticii sovietice, cu toate că au avut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
relativă, ci totală a lingvisticii sovietice. Au trecut 4 ani și jumătate de la eliberarea țării noastre de către Armata Uniunii Sovietice. Deși redactorii revistei au fost conducătorii unora mari edituri, nu s-au gândit să publice În românește lucrările fundamentale ale lingvisticii sovietice, cu toate că au avut posibilitatea să o facă. (Ă). În această privință este edificator Index-ul de nume proprii folosite În ultimele tomuri ale Buletinului. Pe lângă numele clasicilor lingvisticii burgheze, găsim acolo zeci de nume de lingviști, dintre cei mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu s-au gândit să publice În românește lucrările fundamentale ale lingvisticii sovietice, cu toate că au avut posibilitatea să o facă. (Ă). În această privință este edificator Index-ul de nume proprii folosite În ultimele tomuri ale Buletinului. Pe lângă numele clasicilor lingvisticii burgheze, găsim acolo zeci de nume de lingviști, dintre cei mai obscuri și obscurantiști, din țările capitaliste, pe care colaboratorii Buletinului Îi citează și-i comentează. Găsim și numele lingviștilor ruși-albi Trubetzkoy și Jakobson. Găsim și numele colaboraționiștilor francezi Gide
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
citează și-i comentează. Găsim și numele lingviștilor ruși-albi Trubetzkoy și Jakobson. Găsim și numele colaboraționiștilor francezi Gide și Céline, ale filosofilor legionari Pușcariu, Găzdaru și Șandru și ale huliganilor Brătescu-Voinești și Caracostea. Nu lipsește nici Gamillschey, gauleiterul hitlerist al lingvisticii române, nici August Scriban, autorul dicționarului antisemit al limbii române, nici agentul antisovietic profesionist N.P. Smochină, nici ridicolul George Pascu. Nu lipsește nici lingvistul american Carnap, părintele idealismului semantic, expresia tipică a «culturii» inumane și putrede a oligarhiei financiare din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]