8,846 matches
-
clasic și o coordonată istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că derivă dintr-o viziune modernă, liniară și secvențială asupra psihogenezei umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propus procedee de modelare a progresului învățării la studenții care se instruiesc pe bază de „sarcini critice”. Dar aceste modele rămân în limitele gândirii moderne. Teoreticienii postmoderni au avansat idei mult mai radicale. După ei, expertiza nu urmează o progresie liniară de stadii, ci ia forme foarte diferite de la un ins la altul. A instrui un elev din perspectiva trebuințelor sale de a deveni ceea ce el este înseamnă, de fapt, a-l poziționa în raport cu Universul; suportul acestei creșteri - trebuințele de formare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai multe gene, care conlucrează pentru a exprima un anume caracter. Analizând datele cercetărilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu poate fi redusă la aceasta; - ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structurării și continuității - acest principiu vizează necesitatea de a asigura succesiunea activităților educative după o logică strictă a informației, de a selecta și corela cunoștințele după esențializarea lor, de a le integra și sistematiza în sisteme evolutive corespunzătoare (concentrice și liniare), de a programa procesele și operațiile cognitive în vederea dezvoltării ritmice și intensive a capacităților de cunoaștere din partea elevului cu cerințe speciale. O parte a acestui principiu se realizează prin intermediul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe analitice și manuale școlare) și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bazate pe chei private, prin urmărirea unei perechi de texte criptate care au fost obținute prin criptarea aceleiași perechi, dar de text clar, cu diferențele de rigoare, iar din analiza acestora se încearcă a se afla sistemul de criptare. Criptanaliza liniară. Folosindu-se perechi de text clar cunoscut și textele criptate corespunzătoare, se încearcă aproximarea liniară a unei părți din cheie. Criptanaliza diferențială liniară. Se folosesc cele două metode descrise anterior. Factorizarea. Se folosesc metode matematice pentru determinarea factorilor primi ai
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin criptarea aceleiași perechi, dar de text clar, cu diferențele de rigoare, iar din analiza acestora se încearcă a se afla sistemul de criptare. Criptanaliza liniară. Folosindu-se perechi de text clar cunoscut și textele criptate corespunzătoare, se încearcă aproximarea liniară a unei părți din cheie. Criptanaliza diferențială liniară. Se folosesc cele două metode descrise anterior. Factorizarea. Se folosesc metode matematice pentru determinarea factorilor primi ai numerelor mari. Statistica. Se exploatează slăbiciunile funcțiilor de randomizare folosite la generarea cheilor. Atac împotriva
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu diferențele de rigoare, iar din analiza acestora se încearcă a se afla sistemul de criptare. Criptanaliza liniară. Folosindu-se perechi de text clar cunoscut și textele criptate corespunzătoare, se încearcă aproximarea liniară a unei părți din cheie. Criptanaliza diferențială liniară. Se folosesc cele două metode descrise anterior. Factorizarea. Se folosesc metode matematice pentru determinarea factorilor primi ai numerelor mari. Statistica. Se exploatează slăbiciunile funcțiilor de randomizare folosite la generarea cheilor. Atac împotriva sau folosind anumite echipamente. În ultimii ani, au
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele nu trebuie să fie spectaculoase. Acest model topologic se mai numește și magistrală liniară, deoarece există un singur cablu care leagă toate calculatoarele din rețea. Avantajul este atât acela al costului mai scăzut (se folosește mai puțin cablu), dar și acela că, în cazul ruperii unui cablu sau defectării unui calculator, nu se ajunge
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cilindri hematici, oligurie, proteinurie moderată. Insuficiența renală, frecventă în momentul diagnosticului, poate evolua adesea foarte rapid. Ac anti-MBG pot fi identificați în ser prin RIA, ELISA sau IF indirectă. Uneori, coexistă și ANCA. La PBR, în IF se remarcă depozite liniare de IgG și C3 de-a lungul MBG. SG este o afecțiune deosebit de gravă, care, în lipsa tratamentului se asociază cu o mortalitate de peste 90 % și cu o supraviețuire medie de 4 luni. Ciclofosfamida se administrează P.O. în doză de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renală (creșterea cu cel puțin 30 % a creatininemiei). B. Leziunile tubulo-interstițiale Patogeneza acestor leziuni este neclară, dar severitatea lor se corelează cu prognosticul bolii. Se constată leziuni inflamatorii, fibroză, alterări ale epiteliului tubular. Uneori, în IF apar depozite granulare sau liniare de Ig de-a lungul MBT. C. Leziunile vasculare Tromboza arterei sau a venei renale este legată de prezența Ac antifosfolipidici (APL). Afectează sever funcția renală. Vasculita necrozantă a vaselor mici intrarenale se caracterizează prin depozite de CI vasculare și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și în pereții capilarelor glomerulare. Spre deosebire de amiloid, fibrilele sunt de dimensiuni mai mari, nu au structură beta-plisată și nu se colorează cu roșu de Congo. GN fibrilare GN imunotactoide MO Depozite mezangiale, hipercelularitate mezangială și îngroșarea pereților capilari. IF Depozite liniare sau granulare în mezangiu și în MBG. Foarte rar, depozitele sunt constituite din lanțuri ușoare de Ig monoclonale. Depozite granulare, subendoteliale sau subepiteliale și mezangiale. Depozitele sunt formate, de obicei, din Ig monoclonale. Asociere cu boli limfo-proliferative Rar Aproape constant
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
toate soluțiile posibile, de a se evalua fiecare în parte și de a se ierarhiza pentru a fi identificată soluția cea mai bună, se pot utiliza tehnici de formulare directă a celei mai bune soluții. Este cazul metodelor de programare liniară sau a metodei drumului critic. Săpresupunem că trebuie să vizitez 10 orașe. Problema mea este să determin ordinea orașelor de vizitat în așa fel încât distanța parcursă să fie cea mai scurtă. Există o mulțime de trasee posibile, diferite însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și observarea sistematică și detaliată a semnelor și simptomelor, completată de investigații paraclinice. Acestea din urmă precizează natura deficienței sau a disfuncției, apoi încearcă să identifice evenimentele biologice interne ce determină boala. Ipotezele explicative descriu mai ales relații de cauzalitate liniare între simptome și fiziopatologie, apoi între acestea și determinantul biologic. Ele se finalizează prin aplicarea tratamentelor validate al cărui obiectiv este fie simptomatic, fie fiziopatologic, fie, la modul ideal, etiologic, vizând eliminarea factorului etiologic. Se vorbește despre „vindecare” atunci când organul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau validate cu ajutorul celor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor standardizate de evaluare. Caracterul cantitativ și normativ al rezultatelor obținute ar accentua obiectivitatea analizei clinice în ceea ce privește natura problemelor. In sfârșit, relațiile dintre teorie și practică sunt departe de a fi liniare. Conceperea simplistă a unei relații directe dintre teorie și practică este analizată și reanalizată. Scheele a identificat mai multe tipuri de relație, care se regăsesc în grade diferite la clinicieni. Relația de schimb s-a impus în clinica cognitiv-comportamentală, unde
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau deloc directă Interpretarea sensului simptomelor Explorarea factorilor interni și ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
critica din partea jurnalismului 50 II. Științele sociale sunt neinteresante: critica din partea istoriei 53 III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologiei 58 IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismului 64 V. Concluzii 69 Cursul 4. Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariate 71 I. Faza inițială 72 II. Considerații asupra cauzalității și modelării cauzale 77 III. Considerații asupra conceptelor și variabilelor 83 IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aserțiuni filozofice generale. Prima este aceea că suntem interesați în principal de elementele care apar în mod regulat în domeniul comportamentului uman - relațiile dintre ele, constantele, contrastele și tendințele generale. Nu există o știință socială a evenimentului singular. Descrierile lungi, liniare, de tip narativ, care sunt atât de familiare jurnalismului și, în mare măsură, istoriografiei, potconstitui subiecte tratate de către științele sociale, dar nu sunt ele însele acceptabile ca studii în științele sociale. Noi trăim legați inevitabil de un anume spațiu și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
empirice. Acestea vor arăta cum anume se formulează întrebările și cum sunt specificate relațiile pe care specialiștii din științele politice le propun lumii spre evaluare. Două dintre aceste cursuri se vor axa pe cauzalitate și pe modelarea cauzală, incluzând modele liniare bivariate și multivariate. Celelalte trei se vor ocupa de raționalitate și de modelarea alegerilor raționale, incluzând jocurile de două persoane și cele de n persoane. Următoarele patru cursuri se axează pe probleme de colectare de date și testare, fapt ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
toți oamenii operează cu aceleași categorii și raționamente. Critica pozitivismului a fost esențială pentru gândirea secolului XX, tot așa cum critica metafizicii a fost esențială în gândirea secolului al XVII-lea. Freud, de exemplu, a arătat faptul că o gândire logică liniară constituie doar o parte a personalității umane complexe și că aceasta este adesea dominată de alte impulsuri și dorințe. Marx a argumentat faptul că raționalitatea umană se subordonează adesea intereselor materiale. Wittgenstein a arătat că gândirea se efectuează prin limbaj
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reale din domeniu. Științele sociale sistematice nu sunt jurnalism, istorie sau antropologie culturală. Cerințele față de științele sociale sunt mult mai ridicate, tot așa cum este și potențialul lor de explicații complete și riguroase. Cursul 4tc "Cursul 4" Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariatetc "Modelarea cauzală (I)\: reprezentările liniare bivariate" Rezumat. Cursul începe cu discutarea părții analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu sunt jurnalism, istorie sau antropologie culturală. Cerințele față de științele sociale sunt mult mai ridicate, tot așa cum este și potențialul lor de explicații complete și riguroase. Cursul 4tc "Cursul 4" Modelarea cauzală (I): reprezentările liniare bivariatetc "Modelarea cauzală (I)\: reprezentările liniare bivariate" Rezumat. Cursul începe cu discutarea părții analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs sunt definite conceptele de bază - modelul, ipoteza și variabilele. Este introdusă succint teoria cauzalității și este făcută distincția dintre variabilele independente și cele dependente. Este prezentată forma generală a unei ipoteze liniare bivariate, incluzând direcția, panta, constanta și termenul de eroare, toate acestea fiind necesare pentru caracterizarea efectului variabilei independente asupra celei dependente. Într-un curs anterior am susținut că cercetarea progresează în două etape distincte - mai întâi, cercetătorul propune lumii, iar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul cauzal liniar bivariat, specificat prin direcție, pantă, constantă și termen de eroare. Modelele cauzale mai complexe vor fi discutate în cursul următor. Toate aceste trăsături ale modelării cauzale trebuie să fie specificate în detaliu, ca părți analitice ale proiectului de cercetare întreprins
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este direcțională, plauzibilă și non-aparentă. După ce am discutat despre specificarea variabilelor, ne îndreptăm în continuare atenția spre specificarea conexiunii cauzale ipotetice dintre acestea. IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniartc "IV. Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar" Un model cauzal în forma sa cea mai simplă - bivariată și liniară - afirmă existența unei relații funcționale determinate între două variabile. Valorile variabilei Y sunt exprimate de o funcție a valorilor variabilei X, astfel că Y = f(x). Ipoteza este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]