2,040 matches
-
construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat să spună locutorul, ci doar obținerea unei forme lingvistice complete din punct de vedere semantic care să permită decodarea semnificației literale a enunțului (mai bine spus, care să permită identificarea stării de lucruri din lumea reală la care locutorul face referire). De unde și definiția explicitării: „O ipoteză comunicată prin intermediul unui enunț este <explicită> dacă și numai dacă ea este rezultatul dezvoltării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și este echivalentă cu explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa va fi, o să facă mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de enunțul pe care tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de enunțul pe care tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o va accepta ca sens al enunțului. În baza principiului general al cooperării (Grice) și a prezumției de pertinență, enunțul optim pertinent
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fost pusă. Bălosu a inițiat schimbul verbal cu un anumit scop - pentru a afla dacă Moromete are de gând să mai taie salcâmul și să i-l vândă lui. Moromete refuză, aparent, să-l ajute În Îndeplinirea acestui scop. Semnificația literală a enunțului său nu produce, direct, nici un fel de efecte contextuale interesante pentru Bălosu ( În acest moment, nu-l interesează dacă o să plouă sau nu, sau dacă, la vară, Moromete o să facă mult grîu). De aceea, el trebuie să meargă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Reconstituirea premiselor implicitate ale unui enunț echivalează cu „recunoașterea cauzelor manifeste care l-au determinat pe locutor să creadă că enunțul său va fi optim pertinent pentru receptor” (traducerea mea). În urma decodării enunțului, pornind de la o ipoteză desprinsă din semnificația literală a acestuia Moromete a schimbat subiectul de discuție pe care i l-am propus. Bălosu poate accesa următoarea premisă generală Când interlocutorul schimbă tema discuției Înseamnă că nu dorește să vorbească despre ea. Tot din enunț rezultă ipoteza Eu i-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de mai sus, ar putea avea loc. După ce 326 i-a dat Startului un răspuns maxim pertinent, Startul, după o pauză de câteva secunde, produce un enunț a cărui interpretare nu este la fel de simplă. Utilizând doar ipotezele rezultate din semnificația literală a frazei enunțate, 326 ajunge la concluzia că enunțul este adresat: 1) tuturor piloților aflați În aer, inclusiv lui. Aceștia nu pot găsi decât maxim pertinentă comanda de a veni la aterizare (aterizarea fiind etapa finală a oricărui zbor ei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va construi propria concluzie. Comunicarea reală ne oferă cazuri care confirmă această ipoteză și cazuri care o infirmă. Cu siguranță, o mare parte dintre profesorii care trăiesc În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interlocutorul s-a putut gândi la o altă semnificație a termenului privilegiu decât cea pe care el, locutorul, a dorit să o transmită) P: Bun. Ei, atunci e bine! (vocea, și expresia feței, confirmând, de data asta, acordul cu semnificația literală a propoziția exprimate). ...Poate ... Eu v-aș propune, ca imagine În legătură cu .. ce ... discutăm, cu acest subiect, v-aș propune să Înlocuim cârtițele cu șobolani. De ce? (ton coborâtor, semn că urmează să ofere explicații, nu că dorește să afle răspunsul de la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții este cea operată de Austin 19802, între tipul figurativ și tipul literal. Clasificarea se dovedește utilă și pentru limba română. A. Tipul figurativ: în interiorul acestei variante, relația predicativă dintre cei doi constituenți se bazează pe o asemănare sau pe o metaforă: cața de vecină - o vecină ca o cață, un bujor de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
valoarea referențială a acestui tip de discurs. În opinia lui Frege, enunțurile ficționale au un sens, dar nu și semnificație sau referent, cu alte cuvinte au referința sau denotația nulă. Pentru unii autori (Goodman, Ricoeur) ele ar avea doar denotația literală nulă, în cazul lor fiind valabilă o „denotație metaforică”. În teoria lumilor posibile, enunțurile ficționale ar avea rol referențial, în sensul că „funcția denotativă a enunțurilor ficționale referă la lumile ficționale create de autor și (re) construite de cititori.” (Ducrot
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este sensul pe care li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se înrăutățesc (e metaforă) ori să sugereze că e necesară umbrela în cazul unei ieșiri (e o recomandare). 3.4. Metafora ca modalitate referențială „slabă” Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca idee de bază, deoarece pot fi deprinse și alte conotații) dar într-un mod indirect, analogic și sugestiv. Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de analogie. Deși metafora este definită, în special, la nivel de termeni, aceasta ia în majoritatea cazurilor forma enunțului, astfel încât vom vorbi mai specific de enunțuri metaforice și prin extensie de discurs, limbaj metaforic sau figurat în opoziție cu cel literal. Unii gânditori, precum Nietzsche, Manthner, consideră că limbajul verbal în totalitate este de natură metaforică, prin el omul nu poate face altceva decât să sugereze o idee, să facă aluzie la un obiect sau stare de lucruri, dar nicidecum să
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
consideră că limbajul verbal în totalitate este de natură metaforică, prin el omul nu poate face altceva decât să sugereze o idee, să facă aluzie la un obiect sau stare de lucruri, dar nicidecum să le cunoască. Pentru ei distincția literal - nonliteral (metaforic) nu poate fi susținută întrucât însuși literalitatea e de natură metaforică, nu există decât o singură stare a limbajului, cea metaforică. În acest sens, Nietzsche va afirma: „a transpune o excitație nervoasă într-o imagine! Prima metaforă. Imaginea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
metaforei științifice fiind cea referențială, de elucidare a referentului.” (Daniela RovențaFrumușani, 1995:67). Reboul și Moeschler vor explora această funcție referențială a metaforei în cadrul discursului cotidian luând ca exemplu enunțul „camera ta e o cocină”, care din punct de vedere literal e fals, dar verosimil din punct de vedere nonliteral deoarece cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, de exemplu faptul că „în camera ta e dezordine.” (Reboul, 2001:173-174). Și pentru ei întrebuințarea metaforei se explică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
faptul că anumite gânduri nu pot fi exprimate decât prin enunțuri nonliterare. Cu toate acestea, P. Ricoeur în Metafora vie ne atrage atenția că „referința metaforică” deși este prezentă, ea nu este totuși una directă, primară, „tare”, aspecte specifice enunțului literal, ci una indirectă, secundară, „slabă”, pentru că „vederea metaforică este o <<vedere ca>>”. Enunțul metaforic recreează realitatea prin ficțiune, organizând astfel lumea noastră și aducând un spor de sens, înțeles, prin punerea în scenă a unui „adevăr metaforic". Limbajul- obiect în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
realitatea pe calea ocolită a ficțiunii euristice”, prin urmare „metafora poartă informație pentru că ea <<redescrie>> realitatea.” (P. Ricoeur, 1984:43, 380). Astfel prin metaforă locutorul nu descrie direct realitatea, lumea ci cu ajutorul ficțiunii, referința metaforică fiind produsă pe „ruinele” referinței literale. Metafora vie reprezentând de fapt o entitate lingvistică nouă care vine să ia locul uneia vechi, osificate, „metaforă moartă” dar și să desemneze un aspect al realității încă nenumit. În concluzie putem spune că în practica discursivă din orice domeniu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
viața pictorului”, ar trebui trăită emoțional, într-o emoție diferită de aceea a peisajului propriu zis, pentru că: „orice sacrificiu făcut în numele reprezentării e ceva furat artei”. Cezanne mânuiește relațiile dintre părțile compoziției de dragul formei și este puțin preocupat de acuratețea literală a imaginii. În realitate, castelul se află la distanță considerabilă de lac. Dacă ar fi fost surprins într-o scenă fotografică edificiul ar fi trebuit să aibă dimensiuni mici, dar așa cum este figurat în tablou, domină peisajul. Dealurile stilizate, lipsite
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
acționarea în spiritul său, ar evita unele deficiențe semnalate pe parcursul lucrării. Formarea termenilor •sunt stabilite principii care recomandă alegerea prioritară a modurilor de formare a termenilor, care vor permite o unificare în plan internațional a diferitelor limbi și anume: sensul literal al unui termen trebuie să reflecte caracteristicile noțiunii pe care o definește iar forma fonetică și grafică a termenului trebuie să se adapteze limbii din care face parte. •termenii trebuie să fie cât mai conciși posibili, fără ca înțelegerea lor să
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
a ... ne referim la o putere discreționară. Statul tiranic este liber să conducă după propria dorință, iar aceasta înseamnă că își privează supușii de libertățile lor. Cu siguranță, absența impedimentelor exterioare despre care vorbea Hobbes nu trebuie luată în sens literal; astfel, sugerează revendicări anarhice. Absența restricțiilor nu înseamnă eliminarea tuturor restricțiilor. Pretindem de la libertatea politică protecția față de puterea nelimitată ( absolută) și arbitrară. Prin situație de libertate înțelegem o situație de protecție care permite guvernanților să se opună eficient abuzurilor de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
o fereastră de dialog; TO FILE nume fișier - ieșirea direcționată către un fișier; [NOCONSOLE] - împiedică afișarea în fereastra principală VFP, a rezultatelor comenzii. 7.5.2. Macro substituția Macro substituția tratează conținutul unei variabile ca un șir de caractere în sens literal (câmpul unei înregistrări dintr-o tabelă, nume de fișier etc.), ca și cum în locul variabi lei respective ar fi pus șirul de caractere fără apostrofuri. Sintaxa comenzii: & nume variabilă Exemplu. Presupunem că avem 2 fișiere ESTUD 1.DBF și ESTUD 2.DBF. Vrem
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]