1,837 matches
-
studiile în literatură și care face acum politologie după ureche. Cu un politolog sau un sociolog, chiar dacă nu sunt de acord cu ideile lor, știu că au o anumită metodologie, chiar dacă nu o accept. Astfel de lucruri venite de la un literat nu le prea iau în serios. S. A.: Da, știința și religia au avantajul extraordinar de a relans-a o preocuparea pentru problemele cardinale, pentru Big Questions. Din nefericire, umanitățile s-au fragmentat și auto-deconstruit la infinit în ultimele decenii, pierzându
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
le ocupe prin intermediul imposturii. I.3. Considerente asupra receptării literaturii aservite Discursul public al Monicăi Lovinescu demistifică propaganda regimului cu privire la condiția scriitorului și arhivează evenimentele politice care au influențat literatura. Este modul ei de a reacționa la demisia morală a literaților, de a se împotrivi vânătoarei de cărți și oameni. Și-a construit frontul în spatele microfonului și a dat calibru cuvântului. Răspunsul regimului nu se limitează la media, ci asmute grupurile de contestatari și Securitatea. Agresiunea fizică și atentatele comandate indică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. Scriitorii profită de pe urma confuziei ideologice și se îndreaptă spre trăirile și zbuciumările individului, spre bizareriile vieții, spre hazard. Deși în această perioadă literatura se reînoiește, teama reînghețului persistă. Prigoana literaților, procesele publice, decăderea civică pot oricând reveni. Pentru a putea scrie clar, autorii trebuie să fie convinși că "liberalizarea va fi un proces mereu deschis. Că revenirea spre real nu ascunde o capcană pusă de vremile ce se pot întoarce
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru a fi încadrat printre "culturali".[...] Ceilalți se ascundeau sau erau scoși de sub văzul nostru, prin întuneric, închisori sau la vreun Canal. Ceilalți, adică tot ce purta un nume mai înainte în cultură"104. Un comentariu incomod și nefavorabil pentru literații care aderă la ideologia oficială, dar apreciat de rezistenți. Eva Behring îi recunoaște capacitatea de a preconiza intențiile regimului: Îndoielile exprimate în mod repetat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca chiar și la sfârșitul "liberalilor" ani șaizeci cum că sistemul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la inițiativa lui Mircea Eliade, cenaclu trecător și instabil, datorită contextului anilor '50, este înlocuit abia două decenii mai târziu de seria de întâlniri regizate de L.M. Arcade (pseudonimul lui Leonid Mămăligă). Cenaclul său devine un loc de întâlnire între literați, aflați sau nu în exil, un spațiu al exprimării artistice. În anii destinderii ideologice, reprezintă o formă de receptare și integrare reciprocă a celor două literaturi, din țară și din exil. Întâlnirile scriitorilor din țară cu cei din exil intermediază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți cu laude sau mustrări. Ecoul cronicilor este adesea însoțit de dezaprobare, de animozități mediatice: "Cronicarul este "la bete noire" a literaților de tot felul, temut uneori, iubit niciodată, omul cu cei mai mulți dușmani și cu cei mai puțini prieteni"215. Cărțile își trasează singure destinul și depind în bună parte de primirea ce li se face: de cele mai multe ori, cronicile sunt rezultatul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
claritate, precizie (fără aproximații sau dubii), simplitatea limbajului, concretețe, sinceritate, obiectivitate, acuratețe și pot fi folosite ca documente, ca reevaluări critice și memorialistice ale întâlnirilor directe sau indirecte cu scriitorii din emigrație. Monica Lovinescu intră în contact cu foarte mulți literați din țară și din exil, fie în cadrul întâlnirilor cu caracter mai oficial cum sunt conferințele, mesele rotunde, cenaclurile literare, fie în mediu familiar. În ambele cazuri, intermediază receptarea reciprocă a artiștilor și drept consecință, pătrunderea clandestină în țară a ideilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
demonstra opusul. Primul dezgheț apare datorită acestei noi generații care are dreptul de a-i respinge pe predecesorii contaminați de realismul socialist de tip sovietic. Din rândul lor se ridică ceea ce Monica Lovinescu numește "noua gardă a compromisului", compusă din literații ce obțin funcții prin panegirice, dar păstrează criteriul estetic în operele majore. Patriotismul se transformă în festivitate și se măsoară în aportul la cultul personalității, nu și în literatură. Cronicile conțin adesea nume importante ale culturii europene și lucrări care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îndreaptă spre trăirile psihice, spre întâmplări neverosimile și hazard. Anii '60-'70 înseamnă confuzie politică, reînnoirea prozei și a formelor literare, relaxare ideologică. Un mediu propice literaturii, s-ar putea spune. Însă persistă teama de retractare a proaspetelor libertăți. Prigoana literaților din anii '50, procesele publice, decăderea civică pot oricând reveni. Ca să renunțe la evazionism, scriitorii trebuie să fie siguri de permanența liberalizării. "Tezele din iulie" schimbă total peisagistica din cultura românească: ideologia ia, din nou, locul competenței, literatura redevine spațiu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ce reunesc atâtea existențe și tot atâtea morți. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deschis, Sfânta Treime, fiind arătată, a strălucit în inimile credincioșilor și păgânătatea care deținuse o cinste străină, înlăturată de Domnul cel adevărat, s-a risipit!. Suflet de misionar și de apostol, Sfântul Niceta era, de asemenea un mare teolog și literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil, după cum rezultă dintr-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Biserici a lui Dumnezeu, adică fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Sfântul Niceta n-a fost doar un misionar desăvârșit, ci și un literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil între personalitățile patristice din secolele IV-V. Opera Sfântului Niceta, care i-a adus celebritatea este un catehism, alcătuit din șase cărticele de învățătură, pentru cei ce se pregătesc să primească Taina Botezului. Critica
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
morfologice, sintactice sau stilistice. Se poate întîmpla de multe ori ca prin creație să nu se producă o abatere de la normă, ci numai să se realizeze ceea ce nu a mai fost realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest aspect, literatul tinde spre un oarecare nonconformism, în vreme ce omul de știință se străduiește să respecte cît mai mult norma, dar și într-un caz și în celălalt este vorba de o deliberare volitivă, de o opțiune. Primul procedează astfel fiindcă noutatea de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sens în jocuri de cuvinte paralele. Oricum, scrisul lui Blaga este intens particularizat și apreciat, atît ca stil, cît și ca fond ideatic, așa cum a remarcat George C ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
termenii din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
M. Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor, opinia argumentată a lingvistului este deseori nesocotită în problemele normării limbii, agresiunea literaților, îndeosebi a criticilor literari, producînd deseori dificultăți în stabilirea normelor limbii și favorizînd afirmarea impostorilor. Aceasta a făcut ca, intrarea în secolul al XXI-lea să-i găsească pe români în situația de a nu avea o limbă literară fixată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
religii, culturi sau tradiții. Cartea, destul de accesibilă, este prima publicată în America. Autorul vehiculează teoria spațiilor n-dimensionale, extrasenzoriale, ajungînd și la teoria relativității și la conceptul de "continuum spațio-temporal", ale lui Einstein. În același timp se inspiră și de la literați : Lewis Caroll, Ch. H. Hinton, Jose L. Borges ș.a. Cartea aceasta apare în zilele în care autorul a fost asasinat, de aceea valoarea sa crește. Cu cîteva zile înainte, organizase și condusese la Chicago o mare conferință internațională, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
țării și deci din acest punct de vedere cred că consiliul, dacă ar arata dorința sa ca Ministerul, din mijloacele Statului să-i deie pe viață un ajutor, nu ar face rău; căci altfel am crea un precedent. Pentru cetățeanul literatul Eminescu, sau făcut subscripțiuni, de către amicii și cunoscuții săi. Cînd ni se cere casarme, care să dărîmă, pentru aceasta să alergăm la împrumuturi, și banii afectați pentru asemenea cheltuieli pînă la finele anului financiar să-i dăm în ajutoare, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
autoritatea simbolică a vieții intelectuale slăbește, industriile de programare prosperă, parcurile tematice și jocurile antrenează masele, timpul petrecut în fața televizorului crește; epoca de glorie a televiziunii a apus, lăsând loc imperiului entertainment-ului. Nu cu mult timp în urmă, artiștii și literații aveau ambiția de a crea opere nemuritoare; acum e mai important să fii „cunoscut”, să apari în mass-media, să vinzi un număr cât mai mare de produse de folosință limitată. Cultura clasică avea ca scop ridicarea spirituală a omului; industriile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
descrisă decât În ansamblu, căci părțile ei sunt indescriptibile. E adevărat? Dar ai o problemă, Faulques. Una serioasă. Nici o fotografie nu poate face asta. Eu sunt mai practică și mă mărginesc să colecționez verigi rupte: ruine cu antecedente clasice, găselnița literaților romantici imbecili, revizitate de artiști și mai imbecili. Dar eu nu caut parfumul trecutului. Nu vreau să Învăț, nici să-mi amintesc, ci să rup legături. Sau, În jargonul tău de psihopat, locurile pustii, mecansimele și obiectele sparte sunt formulele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată, în omnisciență și imortalitate. Provocându-i atât pe apărătorii umanismului, care militează pentru integritatea umanului și a umanității în fața intruziunii tehnologiilor, cât și pe literații care resping cultura tehnologică, acest tip de postumanism este în același timp critic față de pretențiile exagerate și lipsite de precauție ale transumaniștilor. Iată o încercare de definire a acestei direcții teoretice, o posibilă și parțială definiție care reușește însă să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și materiale 4. Folcloristul Dumitru Furtună a fost chiar președinte de onoare al Căminului Cultural, a scris despre fapta de la Ungureni, a ajutat - la început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu 1966 experimentul de la Ungureni a fost analizat și popularizat de sociologul Ovidiu Bădina (Bădina, Neamțu, 1970), pedagogul Ermona Zaharian, psihologul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de versuri” (I, 264). Altundeva, mult mai explicit: „O operă de o oarecare importanță nu se naște din cercetări verbale, ci din sentimentul absolut al unei realități. Nici Saint-Simon, nici Tacit nu s-au coborât la literatură. Erau scriitori, nu literați. Un mare scriitor trăiește în limbaj; nu e preocupat de el din exterior. Nu meditează asupra stilului; își are stilul propriu. Se naște cu stilul lui” (I, 288). Dincolo de faptul că Cioran își suspectează propria scriitură de artificiu și de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ce reunesc atâtea existențe și tot atâtea morți. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se iluzionează că pot rezolva toate problemele societății, că îi pot arăta omului ce meserii i se potrivesc (chelner, hamal, om din servicii, tinichigiu, vopsitor, zugrav, constructor, mecanic auto etc.) și ce meserii nu i se potrivesc (filosof, istoric, sociolog, literat etc.). Politicienii le arată oamenilor ce anume trebuie (!) să învețe în școală și ce anume nu ar fi de dorit să învețe (păpădia, botanica, "filosofia" și... Herodot!). Orice problemă rezultă dintr-o necunoaștere, dintr-o lipsă de gândire politică a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]