KorAP: Find »[drukola/base=locotenent-colonel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...67 >

1,675 matches

Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247

întocmea rapoarte, note, informări pe baza materialelor cu probleme de interes operativ, transmise de primul birou). Secția a VIII-a Juridică avea două denumiri: una oficială (Poliția Juridică și Militară) și una neoficială (Secția Juridică). A fost condusă inițial de locotenent-colonelul Emil Velciu, apoi de colonelul magistrat Radu Ionescu; acesta „la început s-a purtat bine, dar cu timpul s-a dedat la o viață dezordonată, neglijând lucrările secției și controlul personalului”. Sediul acestei secții se afla pe Calea Plevnei, în clădirea

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
160 de șoferi-mecanici. Secția a XII-a Administrație - a fost creată ca urmare a „volumului lucrărilor de contabilitate, buget, state de plată, control al fondurilor etc.” Ea trebuia să se „ocupe cu întreaga activitate de administrație”. A fost condusă de locotenent-colonelul intendent Nicolae Diaconescu, „un foarte bun ofițer de administrație, priceput, muncitor și exigent în materie de contabilitate, din care cauză nu era deloc simpatizat de funcționari”. În compunerea acestei secții existau trei birouri: - Biroul 1 Casierie, Mânuirea Fondurilor și Materiale

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
chiar de activitatea sa, în perioada septembrie 1940-august 1944. Evenimentul a avut urmări majore în funcționarea principalului serviciu informativ național, astfel că prin nota nr. 576.017 din 27 august 1944, Serviciului Special de Informații (la conducerea căruia se afla locotenent-colonelul Traian Borcescu) a fost trecut din subordinea Președinției Consiliului de Miniștri în cea a Ministerului Apărării Naționale. Pentru a marca această schimbare, începând cu data respectivă, doi dintre ofițerii Serviciului Special de Informații erau detașați la Marele Stat Major. Într-

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
întregii Românii. De pildă, la sediul Asociației „Amicii Americii”, din str. G-ral Florescu nr. 2, funcționa un „birou informativ în toate domeniile de activitate”, pentru care funcționarul Legației, Burnea, trebuia să „recruteze informatori printre ziariști”. În ianuarie 1941, atașatul militar, locotenent-colonelul John P. Ratay, se întâlnea la Belgrad cu trimisul special al președintelui Roosevelt, colonelul Donovan, șeful O.S.S. (Oficiul Serviciilor Strategice), venit în Balcani, pentru a se informa cu privire la situația militar-strategică din zonă. Aici, Ratay i-a înmânat un „raport

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
în mișcarea comunistă”. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, întocmite la nivelul anului 1941, dintre membrii Legației maghiare din București, remarcat prin ardoare și râvnă depusă în activitatea informativă ce depășea atribuțiile și statutul său de diplomat, era atașatul militar, locotenent-colonel Szantay Erno. Comportamentul și natura acțiunilor sale au provocat frecvente nemulțumiri organelor decizionale și de specialitate ale statului și armatei române. Rezoluțiile șefului Marelui Stat Major/Statului Major General, generalul Iosif Iacobici, adnotate pe o serie de documente militare ale

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
a se verifica prin Serviciul de Informații cele arătate”, iar dacă cele prezentate „s-ar adeveri, este clar că acest ofițer (lt. col. E. Szantay - n.n.) nu poate fi tolerat ca atașat militar nici o zi”. Respectiva nota informativă mai arăta că locotenent-colonel Szantay Erno era născut la Brașov, iar numele său adevărat era Csako Andor. În primul război mondial a luptat cu „Regimentul 71 Infanterie al Armatei austro-ungare”. În perioada când în Ungaria se instalase la putere regimul lui Bella Kuhn, Szantay

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
închisoare”, însă reușește să-și ascundă „probele sale evidente de spionaj”. Închis la Doftana, este eliberat în 1931. Ajuns în Ungaria își schimbă numele în Szantay Erno și este „avansat în anul 1932 maior”. În 1940, a primit gradul de locotenent-colonel, după care este trimis atașat militar în România. Detaliile aceste au fost cunoscute și de „croitorul Balint deoarece au fost colegi de școală și l-a vizitat pe Szantay la Doftana”. Nota mai apreciază că Szantay Erno era „foarte versat

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
maghiară și turcă din București, vor avea loc „zilnic schimb de informații de presă, culturale, și economice”, iar la scurt timp a venit „rândul și celor politice”. În cercurile legațiilor statelor neutre de asemenea este semnalată și prezența atașatului militar locotenent-colonel E. Szantay. Astfel, pe 18 august 1941, filajul serviciilor românești a surprins întrevederea „de lungă durată la restaurantul Cina /.../ într-un colț retras” atașatului american militar, colonelul Ratay, cu omologul maghiar. Într-un fel, se confirma bănuiala că Szantay avea

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
de presă Fulopp Paul. Acesta a fost retras încă din primele zile ale lunii august 1941. Apoi, a urmat chemarea atașatului militar, locotenent colonel Ernő Szantay, în toamna anului 1941. Abia în mai 1942, locul său a fost ocupat de locotenent-colonelul Bartha, care însă a căzut prizonier la 23 august 1944. Trebuie remarcat în mod special faptul că ritmul și nivelul acțiunilor informative maghiare sunt în ascensiune. Intensitatea și virulența lor crește în a doua parte a anului 1941, după declanșarea

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
pe cinci subsecții cu atribuții strict informative. Fiecare subsecție viza România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, iar a cincea opera în alte spații, ce prezentau interes politic, militar și economic pentru guvernul de la Sofia. Personalul din subsecția României avea următoarea componență: un locotenent-colonel ca șef, un adjunct în grad de maior, un translator de limbă română cu gradul de căpitan, un specialist în misiuni deosebite cu grad de căpitan și un subofițer dactilograf. La rândul ei, această subsecție avea în subordine patru birouri

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
române, prin grupele Agenturii sale (organul operativ din teren), culegând informații și date, ce erau prelucrate de eșaloanele centrale de la comandamentele marilor unități române. Pentru frontul inamic și spatele lui, în adâncime, a fost repartizată o grupă specială, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Palius, care conspirativ era numită „Vulturul”. Deseori, acțiunile informative desfășurate de aceste structuri, mai ales grupa specială, erau mai mult decât spectaculoase. Un exemplu este cazul situației din Cotul Donului. Eșalonul Mobil semnala la 20 septembrie 1942, cu destul

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
1944, Beria îi comunica lui Stalin, lui Molotov și lui Antonov (primul locțiitor al șefului Statului Major General al Armatei Roșii) că Serov a luat măsuri pentru „liniștea” situației din zona Craiovei, după ce a impus „să fie arestați comandantul garnizoanei, locotenent-colonelul Buzin, prefectul județului, generalul de divizie în rezervă Petrescu, directorul Biroului de siguranță, Pârvulescu, șeful poliției, Vlasin, primarul orașului, general de divizie în retragere Popescu”. Pentru „posturile celor arestați au pregătit înlocuitori”. Comandantul Corpului I, generalul de divizie Manafu, i-

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
sub aspectul informațional, controlau și dominau teritoriul României. După cum o dezvăluie documentele de arhivă, serviciile secrete militare sovietice operau cu mult aplomb și cu o ușurință dezarmantă în spatele liniilor româno-germane de pe frontul Iași-Chișinău. O relatare a unui ofițer sovietic GRU, locotenent-colonelul Braverman, atașată la o dare de seamă întocmită de șeful Biroului I Informații din Secția a II-a din Marele Stat Major, locotenent colonel Grigore Zadik, cu ocazia unei inspecții la Armata a 4-a română, privind munca informativă și

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
nord-est fusese eliberată (cu contribuția Armatei a 4-a română și a Armatei 40 sovietice - n.n.) și Debreținul (unde s-a evidențiat Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință, au participat din partea Frontului 2 Ucrainean, locotenent-colonelul Zlobin și căpitan Vasiliev ca translator, iar din partea română delegatul Serviciului de Informații al Ministerului de Război, locotenent-colonelul C. Rădulescu și delegatul Secției a II-a din Marele Stat Major și șef al Biroului 4, locotenent- colonelul Vasile Tonceanu. Așa cum

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
unde s-a evidențiat Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință, au participat din partea Frontului 2 Ucrainean, locotenent-colonelul Zlobin și căpitan Vasiliev ca translator, iar din partea română delegatul Serviciului de Informații al Ministerului de Război, locotenent-colonelul C. Rădulescu și delegatul Secției a II-a din Marele Stat Major și șef al Biroului 4, locotenent- colonelul Vasile Tonceanu. Așa cum rezultă din nota-raport nr. 627.555, din 27 octombrie 1944, semnată de colonel Aurel Runceanu, șeful Secției a

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
un proces-verbal încheiat la sediul Secției a II-a, la 25 septembrie 1944; căruia i se adaugă o notă din 10 septembrie 1944. După convorbirea din 9 septembrie 1944 - la care au participat generalul Fedenko din partea sovietică, colonel Runceanu și locotenent-colonel Grigore Zadik, din partea Secției a II-a - a fost întocmit un borderou (10 octombrie 1944) în care au fost consemnate „documentele foto copiate și date Comandamentului rus” prin locotenentul superior Lonsin. 1. Sub directa supraveghere a serviciilor sovietice, de la 23

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585

în tabăra de antrenament pe un membru al FPEP care participase deja la atacul asupra unui avion al companiei El-Al la Zurich arestat și pus în stare de libertate după deturnările de avioane din septembrie 1970 și pe un locotenent-colonel din armata siriană, în vîrstă de 40 de ani. El a recunoscut în plus că făcea parte din grupul Rengo Sekigun, nucleul dur al Armatei roșii japoneze, grup care cu un an în urmă, pe 12 martie, asasinase, după ce-i

by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
același an. Poliția descoperă un sediu al Forțelor Armate Revoluționare Libaneze (FARL) la Paris în arondismentul 19. Sînt descoperite atunci 20 kg de explozibil și de arme, printre care pistolul care fusese folosit la două crime: în ianuarie 1982, uciderea locotenent-colonelului Charles Ray, atașat militar pe lîngă ambasada Statelor Unite la Paris, și, trei luni mai tîrziu, asasinarea lui Iacov Barsimentov, consilier al ambasadei Israelului la Paris. Pe lîngă acestea, mai sînt găsite diferite documente. Amprentele lui Georges Abdallah sînt regăsite pe

by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
lîngă ambasada Statelor Unite la Paris, și, trei luni mai tîrziu, asasinarea lui Iacov Barsimentov, consilier al ambasadei Israelului la Paris. Pe lîngă acestea, mai sînt găsite diferite documente. Amprentele lui Georges Abdallah sînt regăsite pe unul din aceste obiecte. Familia locotenent-colonelului Ray și ambasada Statelor Unite se constituie în parte civilă, fapt ce determină guvernul francez să reînceapă anchetele asupra acestor crime și deci să-l păstreze pe Georges Abdallah în detenție. Începînd cu septembrie 1986, numeroase atentate lovesc Franța: în special

by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776

deja listele. Și, sincer, am fost foarte afectat pentru că eu chiar făcusem ceva. S.B.: Dumneavoastră ați venit ultimul din dispozitiv și ultimul ați fost avansat. I.A.: Până la urmă m-a avansat. Iar următorul an l-au numit pe el locotenent-colonel și l-au dus la Divizie. Cum a ajuns acolo, m-a chemat și pe mine după el. Când m-am întors în unitate, înainte să mă cheme Mureșan, mi-am făcut inventarul ca să văd cu ce am rămas după

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
vreo două-trei luni de la Revoluție a început activitatea de recuperare a armamentului, că ei l-au luat și au plecat cu el și bineînțeles că au avut și pierderi. S.B.: Dar el trebuia retras. I.T.: Da. Și aveam acolo un locotenent-colonel parcă cu care am avut o discuție, l-am întrebat unde anume au acționat. El mi-a spus că au intervenit la Televiziune la etajul 11 și că o apărau de sus. Păi nu veniseră parașutiștii de la Buzău ca s-

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
în control și ne-a găsit fără emblemele de la caschete, pe care le îndepărtaserăm pentru efectele lor reflectorizante și ne-a certat spunând că nu respectăm ordinele, că e haos în armată. Atunci i-am spus că din cauza acestui haos locotenent-colonel Duducă a fost împușcat în curte pe Olteniței și că decât să fiu împușcat prefer să fac acest haos, adică să-mi dau jos emblema. S.B.: Și v-a mai zis ceva? I.T.: Mi-a dat dreptate. Cam așa mi-

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
comandament sau aveați și o funcție în baterie? N.B.: Eu nu aveam nicio treabă cu bateria, făceam parte din comandamentul unității. S.B.: Și acolo, pe linie militară, care era atribuția dumneavoastră? N.B.: Eu eram secretar adjunct cu propaganda, cu funcție de locotenent-colonel, iar în grupa de pregătire de specialitate eram în grupa comandantului, deci mă pregăteam ca ofițer de stat-major să fiu în măsură să conduc lupta cu aviația inamică. Cei care urmau cursurile Facultății de comandă și stat-major făceau cam 60

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-i organizați. Voiau un lider. G.Ș.: Aflasem eu și colegii mei ce se întâmplase cu familiile colegilor noștri de la Sibiu. MAN-ul și cu revoluționarii intrau peste ei în casă și-i măcelăreau. Fratele colegului meu Chiran Eugen era locotenent-colonel la Securitatea municipiului Sibiu, locțiitor politic, și-i aștepta pe cei de la MAN să vină să predea tot ce avea de predat. Și au venit și, fără să-l întrebe ceva, l-au împușcat. Spun martorii. S.B.: Acolo la Sibiu

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

de putere de la București au încercat cu toate mijloacele posibile să tempereze elanul criminal al rușilor și să încerce diferite variante de salvare a cetățenilor celor două provincii cedate din nou Rusiei staliniste. Iată ce scria prefecturilor din întreaga țară locotenent-colonelul I. Plesnilă, directorul de cabinet al ministrului Aldea, în adresa nr.3.577/14 octombrie 1944: „1. Unii refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord au cerut Prefecturilor de județ să li se aprobe stabilirea difinitivă (subl.ns.) pe teritoriul

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]