1,871 matches
-
nu fac nimic, că nu se implică în aplicarea directivelor <<partidului>>, că s-a terminat cu huzurul și statul în fund pe scaunul de la catedră, că a venit timpul să pună osul la treabă, forțându-i să iasă la scris lozinci pe gardurile din sat, să iasă la muncă voluntară la curățarea de spini a islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci „mobilizatoare”, nefiind scutiți nici cei din fabrici, uzine sau șantiere. De altfel, la comanda expresă a rușilor atotstăpânitori în țara românească, fusese instaurat cu mare gălăgie propagandistică „stahanovismul”, după modelul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci „mobilizatoare”, nefiind scutiți nici cei din fabrici, uzine sau șantiere. De altfel, la comanda expresă a rușilor atotstăpânitori în țara românească, fusese instaurat cu mare gălăgie propagandistică „stahanovismul”, după modelul „fratelui muncitor miner sovietic” Alexei Grigorievici Stahanov, cel care își
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arată că democrația și totalitarismul nu sînt total opuse, deoarece în condiții de criză, cînd așa-numitele "mase largi" intră brusc în viața politică, pe fondul unei societăți civile slăbite, mișcările și partidele totalitare sînt alimentate în acest caz de lozinci democratice improprii, ca de exemplu "toată puterea sovietelor" sau "de la mase, pentru mase". Regimurile totalitare apar totdeauna după "o criză revoluționară în societate", dar și regula inversă este valabilă, susține Tesař. Societatea civilă este antidotul cel mai bun pentru demagogia
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
erou pentru mulți democrați europeni de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, iar numele său a fost onorat în America și chiar în Australia, unde cel mai înalt munte poartă numele său. Legiunile poloneze organizate de Henryk Dabrowski și-au însușit lozinca "pentru libertatea noastră și a voastră" (za nasza i wasza wolność), iar patrioții polonezi au jucat un rol important în revoluțiile de la 1848 din Ungaria, Germania și Italia. Astăzi, identitatea națională cristalizată prin astfel de experiențe surprinde pe unii oameni
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Trăian BĂSESCU s-a prezentat la guvern nechemat de nimeni, doar pentru a-și potoli setea de publicitate. El s-a folosit de sindicate pentru a lovi din nou în PREMIER, iar lovitura a nimerit drept la țintă, așa cum este lozinca LIBERALĂ. [CASE#263 ZIARE:Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:19] Un pasaj dintr-un articol redă cu incisivitate efectele sociale ale "războiul" dintre Președinte și Primul Ministru astfel: Formarea guvernului însuși, dar și atacurile PREȘEDINTELUI de după aceea, la adresa acestuia, precum și la adresa
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
urmăm pe Christos, ori facem altceva! Luând atitudine împotriva unor practici nocive din societate, desigur că Biserica și-ar atrage și ostilitatea unor indivizi dubioși care nu înțeleg mare luc ru. Dar tocmai aceasta înseamnă Adevărata Credință, și nu o lozincă lipsită de conținut. Drumul nu-i ușor și ne transmit acest mesaj chiar creștinii din primele secole care au murit în arenele romane pentru credința lor. La timpul său Papa Ioan Paul al - II lea, care este unul din puținii
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
celui de-al XIV-lea Congres. Amenințarea există: Ceaușescu refuză să se supună și acționează. Populația este în marea ei majoritate paralizată. Așa cum va explica Virgil Măgureanu unui jurnalist de la l'Express în 1997: "Orizontul spiritual era redus la câteva lozinci primitive, impuse unei populații strivite de o propagandă intensivă. Era suficient, pentru a întreține frica, să se amintească trecutul și existența unui aparat de opresiune tentacular...". Populația e încătușată în problemele obsedante ale vieții cotidiene: magazinele sunt goale, apartamentele neîncălzite
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
semidisident devenise cel mai căutat cadou când trebuia să mergi la medic și lăsa să adie speranța unei și mai mari liberalizări în viitorul apropiat. Chiar dacă Ceaușescu însuși rămăsese captiv al celui mai rudimentar discurs politic, el inova totuși înlocuind lozincile staliniste ale luptei de clasă cu formulele tot mai insistente ale unui naționalism revitalizat. După mai bine de 15 ani de opresiune care viza eradicarea tradiției, folosind pentru asta toate mijloacele statului totalitar, de la poliția politică și distrugerea fizică la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe de altă parte, a unor publicații care practicau fronda cu voie de la poliție, ca Săptămâna lui Eugen Barbu sau ca Suplimentul Scânteii Tineretului, SLAST, urmat îndeaproape de Luceafărul. Dublul discurs al oricărei dictaturi se dublează la rândul lui, între lozincile oficiale patriotarde și naționalismul xenofob, agresiv și șovin, pe care regimul nu doar că îl tolerează, îl și încurajează din plin, astfel încât confuzia și deruta în societate sporesc exponențial. Un caz extrem al acestui insolit aliaj de contestație și propagandă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fie și schematice. Începând de la 19 decembrie, la Timișoara nu se mai scandează doar "Jos Ceaușescu", ci și "Libertate", "Democrație", "Vrem alegeri libere", "Jos comunismul". E de la sine înțeles că nu putem ști cine au fost inițiatorii și autorii acestor lozinci, ori ai inscripțiilor murale în majoritatea lor scrise cu vopsea, dar unele și cu cretă, pe zidurile Universității, ale Institutului de Arhitectură, pe soclurile de statui și pe alte clădiri din spațiul bucureștean al revoluției, cuprins între Piața Universității și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
produsul autentic al manifestației spontane din 21 și 22 decembrie și al reacțiilor, la fel de spontane, din zilele imediat următoare. O analiză tematică a acestor inscripții este în măsură să clarifice măcar parțial sensul manifestațiilor din 21-22 decembrie. Predominarea cantitativă a lozincilor anti-Ceaușescu poate induce la un prim examen opinia după care revolta spontană ar corespunde variantei reducționiste promovate ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ frecvent și în corpusul de graffiti, alături de tema "Timișoara", care trimite de asemenea la imaginarul marilor mitinguri ale revoluțiilor de catifea. "Să fie judecați" apare de asemenea în cel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nr. 8 și 110, și chiar, într-un caz, "Demisia" (nr. 38). Extrem de semnificativ apare dublul graffito nr. 11, unde, peste o inscripție cu creta "Jos Ceaușescu", o altă mână a scris, de data asta cu vopsea, "Jos comunismul". Dintre lozincile revendicative, aceasta e cel mai bine reprezentată în corpus, atât în forma ei directă (nr. 10, 11, 33, 69), cât și indirectă. Graffiti nr. 70 ("Aruncați carnetele"), și 42 datând din zilele imediat următoare revoluției și asociat cu strângerea de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai rău ca naziștii", e cât se poate de semnificativ pentru o temă care va fi reluată ulterior cu obstinație de zona cea mai radicală a opoziției democratice. Dar dimensiunea programatică a revoluției din 16-21 decembrie nu se reduce la lozinci și graffiti. În dimineața de 20 decembrie, la Timișoara, Ioan Lorin Fortuna, în fruntea unei coloane de manifestanți, se oprește la Consulatul iugoslav, cerând ca oficialii acestuia să informeze opinia publică internațională asupra revoluției și depunând un Manifest în cinci
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
asemenea lui Apollon din Delfi, revolta, chiar dacă nu spune explicit, dă totuși semne: dintre cele 141 de grafitti identificate pe zidurile Bucureștilor, un dublu înscris relevă sensul acestui război de simboluri care inaugurează de fapt discursul revoluției: peste o primă lozincă scrisă în grabă cu creta, "Jos Ceaușescu!", altcineva scrie, de data asta cu vopsea deci mai elaborat și mai durabil "Jos comunismul!". Întrezărim astfel o radicalizare semnificativă, care urcă de la exasperarea oarbă și de la așteptarea, poate, a unei perestroici à
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unu sau cel mult două mandate, propunerea ca țara să se numească România, restructurarea economiei. La preluarea puterii de către Ion Iliescu, CFSN exprimă așadar o dublă identitate a revoluției: pe de-o parte, noua putere răspunde direct și fără ezitare lozincii "Jos Ceaușescu", în vreme ce proclamarea oficială a pluralismul politic și pregătirea alegerilor democratice, reinstituirea libertății cuvântului și a presei, deschiderea granițelor și aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de echipa lui ca un act ostil, cu atât mai mult cu cât, destul de repede, atât partidele, cât și organizațiile civice identifică responsabilitatea personală a lui Ion Iliescu în asigurarea continuității cu trecutul comunist și se coalizează înainte de toate în jurul lozincii "Jos Iliescu". Din această perspectivă, transformarea FSN în partid politic și înscrierea sa într-o confruntare acerbă cu partidele tradiționale refondate inaugurează, cum spuneam, primul mare eșec al proiectului politic Iliescu. Incapabil să suscite o adeziune spontană semnificativă la varianta
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la ciolan și urmăresc cucerirea puterii exclusiv pentru a se îmbogăți: Coposu roade osu' e o lozincă de mare succes, iar Doina Cornea o modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să acapareze industrii întregi și să le ducă, nu se știe cum, în străinătate. Manifestanții pro-FSN
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
adresă precisă la Ion Iliescu. "Cine-a stat cinci ani la ruși/ Nu poate gândi ca Bush". Intervenția minerilor la Institutul de Arhitectură, motivată de faptul că acolo se afișase o fotografie a lui Ion Iliescu împreună cu Ceaușescu 64, lansează lozincile care vor căpăta imediat o tristă celebritate: "Noi muncim, nu gândim!" și "Moarte intelectualilor!" epitomă a violentului antiintelectualism căruia FSN îi îngăduie să se dezlănțuie și pe care va continua să-l stimuleze fără scrupul. Iliescu: fenomen sau sindrom? Fenomenul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Iliescu, pe care proximitatea alegerilor o confruntă tot mai deschis cu adversarii săi politici principali, partidele istorice, care câștigă teren în societatea civilă. Încă de la începutul lui aprilie, o mare manifestație sindicală organizată la București de Confederația Sindicală "Frăția" adoptă lozincile lansate în martie la Timișoara, scandând "La vremuri noi, oameni noi!", Proclamația de la Timișoara/ Trezește, Doamne, Țara!", "FSN agentură KGB", "Veniți cu noi/Ca pe 22!" și, evident, "Jos Iliescu!". Spre sfârșitul aceleiași luni, tinerii din București, mai ales din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
temele proclamației de la Timișoara, cu un accent mai pregnant pe responsabilitatea lui Ion Iliescu. Participarea directă la manifestație a partidelor aflate în competiția electorală este însă discretă în ambele sensuri de intermitență și de estompare sistematică -, și nici discursurile sau lozincile Pieței nu sunt explicit electorale, decât în măsura în care exprimă în cele mai variate moduri opoziția față de Iliescu și de FSN. În marginea Pieței, pe peluza Teatrului Național, își instalează corturile un grup de greviști ai foamei, care protestează astfel contra falsificării
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă. Niciun partid nu poate însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se putuse vedea în direct odată cu prima celebrare a noii Zile Naționale, 1 decembrie, la Alba Iulia: acolo, membri ai diferitelor organizații județene ale Vetrei Românești, aduși în mod organizat la sărbătorire din întreaga țară, declanșaseră o adevărată orgie de lozinci șovine și îi huiduiseră copios pe reprezentanții partidelor de opoziție, cu participarea entuziastă a primului ministru Petre Roman și sub privirea zâmbitoare și indulgentă a președintelui Ion Iliescu. Faptul că tocmai aceste partide PNL, PSDR și viitorul nucleu transilvan al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ALTHABE, Secera și buldozerul, Polirom, Iași, 2002. MUNGIU-PIPPIDI Alina, "Cât de revoluționară a fost Revoluția română?", Revista 22, XV, 881, 26-31 ianuarie 2007. NICOLAU Irina (coord.), Graffiti, decembrie 1989 ianuarie 1990, editat de MȚR. NICOLAU Irina (coord.), Imnul golanilor. Strigături, lozinci, cântece, graffit-uri din Piața Universității, Nemira, București, 1997. OPREA, Marius, Moștenitorii Securității, Polirom, Iași, 2003. PALEOLOGU Alexandru, Souvenir merveilleux d'un ambassadeur des golans: entretiens, Balland, Paris, 1990. PATAPIEVICI Horia Roman, Cerul văzut prin lentilă, Ed. Nemira, București, 1995. PATAPIEVICI
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]