1,154 matches
-
numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-un transport activ secundar al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
foarte eficiente de reabsorbție a electroliților și este practic impermeabil pentru apă și uree. Mai est denumit și segmentul de diluție, deoarece diluează urina prin îndepărtarea ionilor. Celulele tubului distal prezintă un cotransportor de Na/Cl, care reabsoarbe sodiul din lumenul tubular, apoi acesta fiind eliminat pe la polul bazolateral de către ATP-azele Na/K. Clorul difuzează în afara celulei tubulare prin canalele de clor prezente la nivelul mebranei bazo-laterale. Diureticele tiazidice inhibă acest co-transportor Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului de concentrație. Celulele principale sunt supuse reglării prin intermediul aldosteronului, ale cărui efecte genomice stimulează sinteza de ATP-aze de la acest nivel și activează schimbul Na-K, având efecte antidiuretice. Aceste celule principale sunt ținta diureticelor „economizatoare de potasiu” de tip
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la marginea carunculului, în special la capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984). Înainte de parturiție apar spații libere între vilii materni, prin desprinderea lor de vilii fetali. Are loc hialinizarea pereților vaselor de sânge, proliferarea subintimală și obliterarea lumenului. Înaintea procesului de detașare a placentei apar leucocite și multe celule gigante, binucleate și polinucleate cu rol resorbtiv și fagocitar. Maturarea finală a placentoamelor necesită o secreție crescută de estradiol 17 β și estronă pentru mai mult de 5 zile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea tardivă a leucocitelor în lumenul uterin și efectul inhibitor al secreției uterine asupra fagocitozei ( BOITOR I., 1979, YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Calea caspazelor se bazează pe descoperirea caspazei 12 la șoarece, care activată de m-calpaină (o proteină citosolică ce clivează Bcl-X1 transformând-o în MMP (proteină de permeabilizare a membranelor mitocondrialeă*. Calea mobilizării Că 2+ se bazează pe translocarea Ca2+ din lumenul RE în mitocondrii și calcificarea acestora. Apoptoza și aparatul Golgi Se știe că mai multe proteine de semnalizare a apoptozei sunt îmbogățite în membranele aparatului Golgi: Caspaza 2, TNF-RI, CD95, * Caspaza 12 participa intens și în procesul inflamator. IOAN PAUL18
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și la animalele în stare de comă profundă că și în urmă instilațiilor de Atropina sau Pilocarpina. Paralizia sfincterului anal poate fi observată la cazurile de moarte prin agonie prelunga, exteriorizata prin deschiderea orificiului anal și prezența de fecale în lumenul lui. Oprirea activității cardiace și dispariția pulsului se cercetează prin ascultație directă sau mediata a cordului sau prin plasarea palmei pe zona de proiecție a acestuia. Se va ține seama de faptul că la animalele sacrificate sau în cazul morții
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cursul agoniilor prelungitehipostază agonica. După Pellegrini N. (1987Ă petele hipostatice pot fi: de gradul I, de gradul ÎI și echimotice. Petele hipostatice de gradul I, primare sau simple, se caracterizează prin dispariția rapidă la presiunea digitală datorită fugii sângelui din lumenul vaselor și reapariția odată cu încetarea presiunii digitale. Ele sunt în general rotunde și bine delimitate, având la început culoarea roșiatica, apoi după puțin timp culoare albăstruie. La secțiune se scurge o picătură de sânge negricios și pe suprafața de secțiune
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
desenul vascular. Petele hipostatice de gradul ÎI sau secundare nu dispar sub presiunea digitală, fiind rezultatul ruperii pereților vasculari și infiltrării sângelui în țesuturile limitrofe. La secționarea lor se exprimă din vase, mici coaguli, care pot fi observați și în lumenele vaselor, pe suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea peste suprafață de secțiune cu un burete
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
timp după moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rozătoare, păsări,pești și reptile sunt granulocitele pseudoeozinofile sau heterofile. În citoplasma lor au fost semnalate două tipuri de granule: unele fusiforme, primare și altele rotunde mai mici (Fig. 2.9Ă. Fig. 2.9. Heterofile de pasăre în migrația spre lumenul traheei (după Cheville, 1976Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 73 Granulele conțin: fosfataza alcalina, fosfataza acidă, arylsulfatază, betaglucuronidază, fosforilază, alfa- glucozidază acidă și neutră, trimeta - fosfataza acidă și lizozim. Sunt lipsite de mieloperoxidază (Chelaru Ana, 2002Ă. Granulocitele eozinofile sau cu granule eozinofile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1976; Stankiewicz și colab, 1994. Celulele lui Russel sunt celule mari, globulare, cu caracter limfoplasmocitoid, bogate în granule intens PAS pozitive și colorate grialbăstrui, gri-roșiatic sau roșu aprins în metodă HEA. Sunt mai frecvente în primele zile de viață, în lumenul și mucoasa intestinala și mult mai rar după încetarea alimentației colostrale. Numai cu granule intens eozinofile și PAS pozitive pot fi văzute în toate organele limfoide și în apropierea mucoaselor. Ne însușim opiniile lui Dobson (1966Ă, Whur (1967Ă, Asdrubali și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rumegătoarelor și ale suinelor. După sediul și caracterul colecțiilor purulente se deosebesc: empiemul, flegmonul, pustula și abcesul. Empiemul (gr. en = în și pyon = puroia este inflamația purulenta localizată la nivelul cavităților, caracterizată prin acumularea unor mari cantități de puroi în lumenul acestora. Se utilizează expresiile de: empiem al pungilor guturale, empiem articular, empiem pleural etc. Flegmonul (gr. flegmaino = a se inflamaă este inflamația purulenta difuza a țesutului conjunctiv. Puroiul se infiltrează printre fibrele și celulele conjunctive cuprinzând teritorii întinse. Este frecvent
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
corporală, producându-se mutilarea animalului (mamita gangrenoasa a oiloră. Inflamațiile catarale Inflamațiile catarale sunt forme de inflamație exsudativa caracteristice mucoaselor. Se mai numesc și inflamații descuamative pentru că celulele epiteliale ale mucoasei se desprind din angrenajele naturale și sunt eliminate în lumen; inflamații mucoase sau mucoide pentru că sunt însoțite în evoluția lor de hiperproducție de mucus/mucoid. Denumirea de inflamație catarala provine de la observația clinică prin care se constată că țesuturile cu inflamație catarala au la suprafață un depozit care curge
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lichid, delimitate de o capsula conjunctiva, cunoscute sub denumirea de chiști sau mai recent (DEXĂ chisturi. Încă în 1885 Reclus, preluând datele lui Broca, diferenția în cadrul chiștilor mai multe categorii morfologice, printre care și chiștii perigeni, care conțin în lumen corpuri vii în dezvoltare, deci o nouă ființă, deosebindu-se de chiștii propriuziși. În toată literatura mondială să păstrat denumirea de chist, cu pluralul chiști. În ultimii ani Academia Română a recomandat pluralul “chisturi”, unicat în literatura medicală. Am contestat la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
hiperdense (hemoragice) în cisternele bazale și șanțurile intergirale (examen CT nativ); - anevrismul patent se evidențiază sub forma unei formațiuni extraaxiale rotunde sau lobulate discret hiperdensă comparativ cu creierul, intens și omogen iodofilă (CT cu substanță de contrast); - anevrismul parțial trombozat: lumenul patent se încarcă cu SDC [2]; - anevrismul complet trombozat: priză SDC doar periferică [2]; - angio-CT multislice evidențiază anevrismul și originea acestuia (fig. 3.42). Imagistica RMN: - anevrismul patent: hiposemnal accentuat sau semnal heterogen pe secvența T1WI, în hiposemnal T2 sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de vârsta trombului; - hemoragia subarahnoidiană: hipersemnal pe secvența FLAIR la nivelul șanțurilor intergirale sau cisternelor bazale; - angio-RMN: 3D TOF - evidențiază anevrismele; - angio-RMN cu SDC: urmărește pasajul SDC prin patul arterial cerebral și este utilă în anevrismele parțial trombozate unde evidențiază lumenul patent, utilă la pacienții care au beneficiat de tratamentul unui anevrism prin clipare (absența contrastului în anevrism) (fig. 3.43, 3.44, 3.45, 3.46). Recomandări imagistice: - examen CT cerebral nativ și multislice angio-CT; - examen RMN cerebral și angio-RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC [2]; - Angio-CT - evidențierea anevrismului (ectazie arterială și lărgire focală fusiformă) (fig. 3.47). Imagistica RMN: pe secvențele T1WI și T2WI semnalul este variabil în funcție de flux; pe secvența T1WI post SDC lumenul rezidual este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]