1,436 matches
-
Luam lupa mare, de țesător, cu care mă jucam tot timpul, mărind câte un sân al mamei până când sfârcul granulat în vârf devenea mare cât o rodie, sau privindu-mi ochiul în oglindă (deodată pupila lui invada sticla și întreaga lupă devenea o pată tulbure negru-verzuie), și "deschideam" - cum spuneam atunci - câte o mică porțiune, cât un timbru, din covor. Orice punct din el înflorea atunci într-o imagine, un obiect, un peisaj, o figură umană din toate locurile și toate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
totul sub un fel de lucrare de safir, aidoma cerului în curăția ei. Ne jucam amândoi și cu covorul, dar altfel decât înainte, când ghiceam dacă din pătrățelele modelului avea să iasă o pasăre sau un melc. Acum priveam cu lupa un colțișor al marelui tablou și spuneam solemn: "Tata o să vină diseară cu un pește mare înfășurat în ziar sub braț" sau "Mîine vine tanti Vasilica pe la noi și-mi aduce glucoza". Și așa se și întîmpla. Mama nu mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
redevenind grele ca sticla de plumb și țeasta de rinocer - obiecte și peisaje, scene întregi cu oameni petrecând la un ospăț, închinări ale magilor, hold-up-uri la o bancă, locomotive cu sistemul bielă-manivelă de sidef rozaliu, ceasuri arătând în ferestruica de sub lupă o dată imposibilă, nori în formă de fabrici, fabrici în formă de melci, melci în formă de nori... Obscurizată de nori, cu părul din sârme de cupru, cu furculița ca un trăznet de miliarde de volți Într-o mână și cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Se vedea stând cu mânuța într-un ibric cu apă rece iar alături, pe masă, era fierul de călcat din cele vechi, cu cărbuni. Asta fusese-n Silistra, unde locuise prima oară. Era foarte interesant să te uiți prin microscop. Lupele, binoclurile, microscoapele, caleidoscoapele și lunetele îi plăceau mult, pentru că schimbau forma și mărimea lumii sau o făceau bucăți. Dacă priveai lumea simplu, cu ochii, era frumoasă, dar nu prea interesantă. Dar Mircea se-ntreba mereu cum vede oare lumea o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
simplu, cu ochii, era frumoasă, dar nu prea interesantă. Dar Mircea se-ntreba mereu cum vede oare lumea o omidă sau un tigru - trebuiau s-o vadă cu totul altfel, cum oamenii nici nu-și imaginau. La fel și cu lupele sau microscoapele : când te uitai prin ele nu mai erai chiar om, deveneai un fel de ființă neobișnuită și totul în jurul tău devenea ciudat și diferit. Caleidoscopul nu era o jucărie prea complicată. Câte nu stricase pînă-atunci! De altfel, toate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
al sticlei mate, masive, aburite. În primii ani după ce descoperise casa de pe Corbeni și-și începuse viața dublă, Coca încercase mereu să afle cât de mare era, de fapt, încăperea aceea întunecată. Bătrânul, care tot prepara și crucifica, ajutîndu-se de lupă și de instrumente hidoase, animale mici, păsări și insecte, nu-i dădea niciodată nici o atenție, nu-i răspundea la-ntrebări și, dacă femeia insista, o privea cu fața lui (da, nu doar cu ochii, ci cu toată fața) inexpresivă de parcă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca niște mase informe de carne care se târăsc pe câteva pseudopode. Vietățile astea au capacitatea de a crea formațiuni lenticulare de aer, mult deasupra adversarilor lor, în care aerul are altă temperatură. Ca urmare, ele se comportă ca o lupă așezată în plin soare. Sunt foarte periculoase... - Tot nu înțeleg, mormăi Johansson. - Noi nu putem face așa ceva. Iar colegii mei au râs mai degrabă fiindcă, dacă ar fi fost capabili să stârnească în jurul ambarcațiunii dumneavoastră un asemenea câmp psi și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
reciprocă și am înțeles ideile de bază pe care intervievatul le-a expus. (Dacă le-am acceptat sau nu e altă poveste.) A fost mai mult decât suficient pentru ceea ce doream eu. Nu am avut ca scop direct analizarea sub lupă a stării mentale a intervievatului, adică să evaluz justificările lor din punct de vedere etic sau logic. Îi las pe specialiști să facă o cercetare mai profundă a ideilor religioase și a celor sociale. Așa mi se pare corect. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Dar acum hai la masă, mai vedem după aceea. Intraseră Împreună În sala de mese, unde mai multe perechi de ochi se Îndreptaseră, spre ele privindu-le cu oarecare curiozitate. Ia te uită ! Se minunase Andreea, ne-au pus sub lupă de cum am intrat... Parcă te rugasem ceva. Nu vreau să atragem atenția spusese mama șoptit. Oooo! Mamă, n-ai să te schimbi niciodată. Tu nu vezi că lumea se poartă altfel? Toți fac ce pot ca să atragă atenția...iar tu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
gaura cheii și să aflu numele iubitului tău. Ea scutură din umeri cu neîncredere: — De unde știai că am un iubit? M-am dat jos din pat, am Început să mă Îmbrac și i-am răspuns: — N-aveam nevoie de o lupă și de pensetă ca să observ asta. E cât se poate de logic că dacă nu ai fi avut deja un amant, nu ai fi fost atât de al naibii de neliniștită din cauza mea. Îmi aruncă un zâmbet care era la fel de subțire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
zac desupra standurilor înguste și lungi. În mijlocul camerei e un birou cu o suprafață de opt picioare pe patru picioare. Pe el se află un set de pensule de scris, o călimară, o cană de ceai, o scrumieră și o lupă. Camera dinspre interior servește drept dormitor pentru Mao. Are pereți alb-gri și draperii prăfuite de culoarea vinului. Patul din lemn, în formă de barcă, are multe rafturi ajustabile pentru cărți. Afară, pini de trei sute de ani își întind crengile spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Pe brațe îi creștea de la cot până la încheietura mâinii, apoi și pe dosul palmei. Uneori îi luam mâna și o puneam lângă a mea. „Deci aici o să-mi crească păr, și aici, și aici.” Pentru că nu vedeam nici un fir, aduceam lupa și mă uitam. Degeaba, nimic. Pielea mea era un deșert. Tata pufnea în râs. Însă tatei îi mai creștea păr și în jurul buricului și pe piept. Asta mi se părea caraghios și mă întrebam la ce-i folosește. Părul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Tu, excitat. Se aud zgomote de geamuri sparte. Lumea Își pregătește instalația denumită geamul afumat. Milioane de cioburi Înnegrite de milioane de lumânări. Spre deosebire de ei, tu pui În fața gemulețului de la pod, de unde vei urmări eclipsa, un aparat complex. Dintr-o lupă groasă și una mai subțire, ți-ai construit o lunetă. Prin intermediul ei, vei studia eclipsa totală și vei demonstra faptul că soarele nu este mâncat de priculici cum a spus bunica ta, ci pur și simplu că luna În drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fuga voastră În URSS. La explorări. Ești fascinat de mlaștinile Înghețate ale Iakuției și de numele acelea cu sonoritate sălbatică, Obi, Ienisei, Amur, Angara, Semipalatinsk. Tot ascundeți Într-un rucsac jerpelit, o hartă ruptă dintr-un atlas, o busolă, o lupă, timbre, de ce naiba?, niște chei vechi, chibrituri și o conservă de mazăre extrafină. Este primăvara anului 1964. Halal elevi de liceu! Ar mai fi o problemă. Problema unui aparat de radio portativ cu baterie. Să mai ascultați și voi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai pierdut, pierdut ades Și peste înțelesul firii, De-au suferit toți trandafirii Și nimeni nu i-a mai cules... Imponderabil-ponderabil, Eram cum nici că aș fi fost Și am plătit mereu un cost, Și tot mai mult dezagreabil... Sub lupa grea de microscop, Numai o parte, ori întreg, În orice stare, mă reneg, Sfârșit ori început de scop... De nicăieri, spre nu știu unde, Ostatec iar, propriului eu, Alerg în orice zi mereu Spre unde-am fost, ori pe niciunde... Dar nu
M-AM MAI PIERDUT... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83830_a_85155]
-
mult despre tandemul Romulus & Remus. Dar Titus Livius , zice o cercetătoare cu nume maghiar, crede că s-a strecurat, În marea istorie, o mică greșeală : gemenii au fost crescuți de o femeie de moravuri ușoare, Laurentia. Romanii foloseau termenul de lupa , pentru prostituate. Ergo : lupa = femeie destrăbălată, nu lupoaică!...Nașpa’! Americanii au constatat că umorul crește puterea de concentrare și sporește eficacitatea muncii. Deci, marile firme au În schemă consilieri cu probleme de umor! Funcția asta, În România, n-o să existe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Remus. Dar Titus Livius , zice o cercetătoare cu nume maghiar, crede că s-a strecurat, În marea istorie, o mică greșeală : gemenii au fost crescuți de o femeie de moravuri ușoare, Laurentia. Romanii foloseau termenul de lupa , pentru prostituate. Ergo : lupa = femeie destrăbălată, nu lupoaică!...Nașpa’! Americanii au constatat că umorul crește puterea de concentrare și sporește eficacitatea muncii. Deci, marile firme au În schemă consilieri cu probleme de umor! Funcția asta, În România, n-o să existe. Fiincă mioriticii se cred
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și forme. La cosmetică, seral. BUNICUL (nerăbdător): Așa să faci. (tatălui) Și acum, că am rezolvat chestia asta, poți să-mi arăți ce ai pe film (face cu ochiul). Ai tras ceva... cadre? Dă să văd și eu. (scoate o lupă) BUNICA: Ce să tragă? Nu-ți arată nimic fără să vedem și noi. BUNICUL: Nu arată nimic. Cenzura s-a desființat. Arta e liberă. Fotografia este liberă. GETA: Tocmai de aia! Am dreptul să știu și eu ce clișee sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
supravegherea civililor. Aveți dreptate. Cu singura condiție ca acești civili să nu ofere inamicului informații al căror specific pot pune în pericol interesele militare ale Germaniei. Iar în ultimul timp, anumite preocupări ale domnișoarei Hagiaturian, au făcut să punem sub lupă tot anturajul ei și al mamei sale. Îngrijorarea noastră provenea și din faptul că domnișoara este o bogată sursă de informații, militare sau economice, pentru un serviciu inamic, datorită excelentelor relații care le are atât printre oficialii români cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de cămilă, cu gușa atârnând, și toată activitatea i se reflecta În obraji. Părul alb Îi Înconjura ca un nimb capul, de altminteri chel, și Îi umplea urechile mari de parcă ar fi fost vată. Ochelarii lui de chirurg aveau atașate lupe dreptunghiulare. Începu cu gâtul, căutând cute suspecte. Îmi numără degetele de la mâini și de la picioare. Îmi inspectă cerul gurii. Îmi consemnă fără surprindere reflexul Moro. Verifică la spate dacă n-am vreo coadă sacrală. Apoi, așezându-mă din nou pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
calmul Obiectului Începu să cedeze. În piept Îi creștea un suspin. Jerome Îl simți apropiindu-se. O redusese pe sora lui la lacrimi mai bine de un deceniu. Știa cum s-o facă. Era ca un puști care arde cu lupa o furnică, ațintind cu precizie asupra ei raza din ce În ce mai fierbinte. ― Lesbiano, lesbiano, lesbiano... Și apoi se Întâmplă. Obiectul cedă. Începu să hohotească de parcă era o fetiță. Se făcuse roșie la față și dădea frenetic cu pumnii, ca, până la urmă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu poezia de avangardă și știindu-i pe de rost pe idolii mei, Voronca, Vinea sau Stephan Roii, Doinaș îmi suna ciudat, nelocalizabil. Priveam articulațiile poemelor lui, enjambamentele atât de stranii, structura enigmatic-butaforică a baladelor cum aș fi studiat sub lupă o insectă fascinantă și ambiguă. Mi-era imposibil să-mi dau seama dacă poemele îmi plăceau cu adevărat. Nu aveau intensitatea delirantă ale celor ale lui Nichita Stănescu, nici ironia și ludicul avangardiștilor. Era o poezie exactă, o proiecție ortogonală
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dacă ofereai o substanțială mită,Șopârlele dispăreau,iar tu cu speranțe justificate sperai demararea lucrului cât mai curând. Ultima verificare a documentației urma s-o prezinți serviciului tehnic al Cooperativei. Aici Însă, Întâmpinai o armată de filozofi ce căutau cu lupa orice neânsemnată Înterpretare a Încadrărilor din cataloagele de prețuri, de o așa manieră Încât efectiv nu se putea executa mai nimic. Dacă te prezentai cu buzunarele pline cu bani, oferind fiecăruia proporțional cu poziția ocupată În nomeclatură, atunci semnau fără
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
presă nicicum altcumva decât ca niște politicieni care aspiră la vreo funcție importantă în stat. Frustrările din societatea civilă ies la suprafață liber și, mai ales, concertat în această perioadă. Instituția în sine, cu administrația ei, e pusă sub o lupă groasă, laică și neiertătoare. Iar presa înghite cu voluptate, într-o perioadă de relativă stagnare a subiectelor politice, orice temă lansată pe piață cu privire la B.O.R. și, așa cum face cu orice altă instituție, o pune pe masa de disecție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
săi lumea fluidă, pâlpâitoare, din jur. O pasăre venea lopătând dinspre munții îndepărtați și, pe măsură ce se apropia, se lățea arcuindu-se pe pereții curbi. Când s-a apropiat foarte mult, i-am văzut ochiul mjgdalat, uriaș, întinzîndu-se ca într-o lupă și brusc cuprinzîndu-mă din toate părțile. Mi-am acoperit față cu un sentiment îngrozitor de rușine și plăcere. Când am privit din nou, am observat că în peretele borcanului, care scânteia nebunește, apăruseră contururile subțiri ale unei uși. M-am repezit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]