6,186 matches
-
lipsită de materia primă din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și la o anumită adâncime din lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista plină de boabe. Rar se dădea și pe bani. Apoi n-au mai venit nici olarii străini. Ne-am modernizat, nu mai era nevoie de oale de lut; câte mai trebuiau erau luate de la târguri sau de la magazine. Cioplitori în piatr Zona, nu numai comuna Filipeni, Colinelor Tutovei este lipsită de piatr rezistentă, cu un grad sporit de duritate. Piatra existentă, de culoare gri-albăstruie, este moale, se poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserică în Fruntești și nici pe următoarele, pentru că trebuie să admitem că între o primă biserică de la începutul secolului al XVI-lea și cea existentă astăzi, trebuie să mai fi fost cel puțin două, deoarece construcțiile modeste din lemn și lut ale românilor nu erau făcute să înfrunte veacurile. Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știa de existența acestora (în concepția populară tot ce este dat de la Dumnezeu este curat, tot ce părea curat, era curat: mărul dacă nu avea alte murdării pe coaja lui, era curat, ceaunul de mămăligă, toate vasele de bucătărie din lut clătite superficial erau curate etc.) de uitătură rea, de vrăji, de farmece etc. Dacă cineva, de regulă un copil, contracta o umflătură dureroasă de la o lovitură anterioară sau o erupție dintr-o funcționare internă defectuoasă, se zicea că are beșică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost doctorul Cernea, născut, crescut și învățat în București, așa că, pentru el, impactul cu Lunca - Filipeni a fost ca o cădere din lacă în puț (fântână), ambele din latină! Dr. Cernea nu putea înțelege cum de se lipește casa cu lut, cum de se folosește lampa cu petrol lampant, și, îndeosebi, cum de se aprinde țigara de la „hogeagul”, sticla de lampă. Era fascinat de simplitatea vieții la țară și declara tatălui meu că el, ca doctor, nu are ce le oferi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
susținere, la distanțe egale și cu motive sculpturale geometrice și cu incizii. Derigii susțin prelungirea acoperișului, fiind fixați direct în grinda de legătură, prelungită sau prin intermediul unei console retrase progresiv. Spațiul dintre peretele casei și marginea prispei se umplea cu lut bătătorit, resturi de piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la casa casă, de asemenea era din pământ bătătorit, peste care se aplica o lipitură din lut galben amestecat cu balegă de cal, ca să nu crape. Când structura locuinței s-a complicat și diversificat, s-a construit un tavan din grinzile transversale peste care s-a bătut scândura. Tavanul era vopsit, iar grinzile puteau fi decorate cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pericolelor neștiute, se foloseau unele plante, atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se foloseau unele plante, atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să nu crape. Se aplicau două varuri albe. Pentru o izolare termică mai bună podul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să nu crape. Se aplicau două varuri albe. Pentru o izolare termică mai bună podul era lipit ca și pereții. Unele case răzășești și construcții anexe au rămasă netencuite la exterior, până când timpul le-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decupat la capete. În cazul în care nu se folosea lemnul pentru clădirea pereților, pe amânari se aplicau pe o parte și pe alta lețuri prinse în cuie, la distanțe de 15 cm, apoi între lețuri se aplica vălătuci de lut cu paie. Asemenea construcții, dacă sunt așezate pe temelie de piatră și protejate de un acoperiș rezistent, pot fi folosite mai mult timp, de două generații, însă atunci când stâlpii sunt înfipți direct în pământ, casa astfel întocmită este folosită doar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o împletitură de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod de manifestare a spiritului de competiție Preocuparea pentru educația fizică și sport este la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
minuscule, de casă de păpuși. Erau cîte două uși pe palier, fără număr și fără vreo distincție. CÎnd am ajuns la etajul trei, am ales una la Întîmplare și am ciocănit. Scara mirosea a umezeală, a piatră Îmbătrînită și a lut. Am bătut de mai multe ori, fără să obțin nici un răspuns. M-am hotărît să-mi Încerc norocul cu cealaltă ușă. Am lovit În ea cu pumnul de trei ori. Dinlăuntru se auzea un radio dat la maxim care transmitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu cineva, Toarta urciorului e simbol pentru ce, Când puneți sare în mâncare, vă gândiți că îi puneți speranță, De ce sunteți îmbrăcat cu o cămașă albă, Până la urmă, ce urcior era acela, un urcior real sau un urcior metaforic, Și lutul, ce culoare avea, era negru, era roșu, Era simplu sau avea desene, Avea incrustații de cuarț, Știți ce e cuarțul, Ați câștigat vreun premiu la loterie, De ce la primele alegeri ați ieșit din casă abia la ora patru, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe care sunt mereu pe punctul de a-l prinde și care îmi scapă de-a pururi. Culorile erau cele familiare mie și totuși erau diferite. Aveau o semnificație aparte și nudurile de bărbați și femei erau foarte pământene, din lutul din care fuseseră create, dar pe de altă parte, aveau în același timp ceva divin. Vedeai omul în toată goliciunea instinctelor sale primare și te temeai, căci te vedeai pe tine însuți. Dr. Coutras dădu din umeri și zâmbi: — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
deschidea un chepeng larg, probabil gura de Încărcare de la vechea fânărie. Hangiul Îl ridică și Îl Îndemnă să se apropie de deschidere. Dedesubt, un grup de bărbați ședea În jurul unei mese din lemn de stejar, bând din niște ulcele de lut. Erau adânciți Într-o convorbire pașnică, departe de obișnuita efervescență a tonurilor de cârciumă. Păreau să Își omoare timpul așteptând ceva. - Aceia sunt toți oaspeții dumitale? Întrebă În șoaptă poetul. Celălalt, după o ocheadă rapidă, făcu semn că da. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
altul care Îi trecu razant pe lângă umeri. Din instinct, sări departe de schelă, crezând că aceasta se va prăbuși de Îndată. În fața lui, piața era teatrul unui mare tumult: tarabe răsturnate, coșuri cu verdețuri risipite pe jos, printre fragmente de lut și pâraie de ulei și de vin călcate În picioare de o gloată de nebuni care se loveau cu ferocitate, Într-un vârtej de trupuri Împleticite În luptă. În preajmă, o alergătură generală de bărbați și femei În căutarea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
intră. Se așeză pe un loc liber de la masa cea lungă. Cu un gest, atrase atenția unui băiat care se Învârtea printre mușterii cu un ulcior de vin pe umăr și Îi făcu semn să Îi umple o cană de lut ce se găsea În fața lui. Îi zvârli o monedă și luă cana. Sorbind Încet din vinul acrișor, observa scena. Sala era plină de bărbați, o adunătură neobișnuită chiar și pentru o tavernă mare și cunoscută ca aceea. Se așteptase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
începuse să plouă, Mama Ploii!, i-a spus băiatul cu dragoste, bătrâna s-a uitat lung la el, îți mai amintești?, sigur, Mama Ploii și Tata Soarelui, cum să uit obiceiurile de pe Olt?, Oltean sunt, oltean îmi zice!, păpușile de lut pe care le făceam, Caloianul, descântecele, înmormântările, focurile, blestemele, nu uit nimic, cum să uit ceva?, prima emoție legată de pământ acolo s-a născut, primele mirosuri acolo mi-au dilatat nările, începuturile mele, mamă, cum să uit?, e Oltenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]