1,217 matches
-
din perioada începuturilor. Paradoxal însă, aflată încă în plină forță creatoare la cincizeci și cinci de ani, interese oculte (și conjuncturi favorabile acestora) au determinat despărțirea ei definitivă de scenă, ceea ce a marcat-o profund și constant când își exprima mâhnirea și când evoca trecutul său, pentru faptul că a fost îndepărtată în mod brutal, de profesia îndrăgită. A continuat totuși să-și dea măsura măiestriei, prin îndrumări valoroase oferite multor elemente talentate care i-au cerut sprijinul și care au
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
o garanție a asigurării continuității și dăinuirii în timp a inițiativei acestor inimoși oameni de cultură! La festivitatea de deschidere (care a fost onorată de lansarea unei noi cărți aparținând actriței Cristina Anca Ciubotaru), s-a exprimat aproape printre dinți mâhnirea că nu a participat și primarul Iașului (cum promisese). De altfel, numai din privirile mirate ale numeroșilor participanți se putea înțelege că mulți își pun speranța că edilul-șef va găsi timp și pentru preocupări de ordin cultural (la nivelul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de ani, meticulos, chițibușar. Zicea continuu bine, bine, bine iar în procesul-verbal trecea mulțumitor sau binișor, binele fiind rar iar foarte bine inexitent. Era însă om de suflet. Petrișor era bolnav, eu făceam naveta la Bulgărica și era suficient pentru mâhnire și necaz de mamă. - Ce ai doamnă? - Mi-i copilul bolnav. - Să ia cineva clasa iar dumneata, acasă, la copil. Era pe vremea când se înmormântau doi-trei copii pe zi. Un alt inspector era Theodor Gheorghiu. Mic, cu mustață, nas
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa care ne au fost oferite de către dl. Hristu Cândroveanu, cercetător și neobosit militant pentru cauza aromânilor. Este de remarcat cu mâhnire că revirimentul aromânilor din Balcani declanșat după 1989, 8 ani mai târziu a prins să se estompeze pe măsură ce așteptările s-au confruntat cu realitățile. Nici oficialitățile române, nici avalanșa de recomandări ale Consiliului Europei nu au răspuns speranțelor și nu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al ei Giovanni, și apoi al doilea... al treilea... Ne-am amintit de femeia scundă din popor, Masina, chemată la cinstea de a sluji fără plată, slujitoarea săracilor. Episoade candide și detalii aparte ni se desprindeau lent de pe buze, cu mâhnirea că se pierdeau în gol. El, declinant spre sfârșit, rămânea în ascultarea izvoarelor. Dintr-odată, don Giovanni a avut o tresărire, apoi o respirare greoaie, apoi o lungă suspendare, așa încât m-a cuprins îndoiala... aplecându-mă asupra lui am stat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
românilor sunt niște mari sate. Alături de celții moderni, noi avem ca și chinezii o puternică expresie rituală și stereotipă. Observația milenară s-a fixat în proverbele obiective, și individul nu mai face inutile sforțări de cunoaștere. La lirismul dezordonat al mâhnirii se opune un adevăr etern: Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea... politica țării, mută ca a lui Vlaicu-vodă, stă pe înțelepciunea arhaică: Ce e val, ca valul trece. Când, prin urmare, studiem literatura română, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne aminte, Plângeam cu lacrămi fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam pren sălci aninate. Un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire, cu glas duios, Cântă din fluier jos pe verdeață, Subt umbră deasă de pom stufos. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejui Și ascultîndu-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. De multe versuri spuse cu jale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsită de "nervi", toată lumea e fericită de a fi nostalgică. Bătrânii vorbesc nepoților despre vremurile trecute, bunica toarce, moșnegii se uită cu gânduri de moarte după autumnalii cocori, câinele Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Racine și Shakespeare) se desprind pentru antologii Ploaia de noapte, în care o aversă nocturnă e privită cu religiozitate ca un fenomen de început al Creației, Scafandrierii, pentru originala imagine a translucidității lumii, și În ceasul din urmă, pentru delicateța mâhnirii unui om modest: O! de m-aș strecura Alunecând în veșnicul abis Încet și nevăzut printre mulțime... Nici pașii mei să nu-i audă nime, Nici ușa după mine când s-a-nchis! CORNELIU MOLDOVANU Trecând peste palidul anacreontic rural
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și nu mai văd decât o ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. Deasupra ei, merele pline încovoiau crenguțele, împovărându-le ca cerceii cu prea multe nestemate. ̋ (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Deasupra ei, merele pline încovoiau crenguțele, împovărându-le ca cerceii cu prea multe nestemate. ̋ (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles opus (antonime) pentru termenii : amărui , deslușite, mâhniri. 2. Alcătuiește un enunț în care cuvântul suflet să aibă alt înțeles decât în text. Precizează-l. 3. Explică, în trei-patru rânduri, înțelesul enunțului ̋Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt căderea frunzelor
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
un enunț în care cuvântul suflet să aibă alt înțeles decât în text. Precizează-l. 3. Explică, în trei-patru rânduri, înțelesul enunțului ̋Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt căderea frunzelor, și dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. ̋ B.Limbă și comunicare 4. Construiește patru enunțuri, în care substantivul arome să fie, pe rând, părți de propoziție diferite. 5. Extrage, din text, un substantiv, un pronume, un verb și un adjectiv
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 27 iunie 1875“, MOF., nr. 147, 8/20 iulie 1875, p. 3322). Dezavantajele economice ale convenției erau recunoscute de însuși principele Carol, care, atunci când aveau loc la Viena tratativele româno-austriece i se confesa cu mâhnire tatălui său, Carol Anton: „Propunerile ce ni s-au făcut din afară dovedesc că noi suntem socotiți ca o vacă de muls“ (Memoriile, vol. VIII, p. 3) - și această situație nu s-a schimbat cu mult în deceniile care au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un Prale, firea cea întoarsă, și ar rămâne pe dinafară un Alecsandri, un Eminescu, un Creangă. M-a afectat profund netitularizarea mea în Uniune și mă întreb dacă numai incompetența unui juriu de cheflii (în majoritate) se face vinovată de mâhnirea mea sau dacă există și cauze obiective (cu nuanță politică) ce au contribuit la înfăptuirea acestui abuz. La acestea se adaugă tot felul de tracasări în relațiile mele cu editurile. Ba mi s-au pierdut manuscrise (Scrisul românesc), ba mi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țării. Și totuși, acum, în seara aceasta de vară, aici, lângă clopotnița din deal, amintindu-mi lumânările aprinse de credincioși prin bisericile pe care le cercetasem în timpul zilei (de la Biserica Lucaci la Sf. Dumitru, de la Biserica Oborul Vechi, la Colțea), mâhnirea pentru atâtea pierderi, pentru atâtea ruine, nu poate pune stăpânire pe mine. Ascunse, dosite, micile, bătrânele Biserici ale Bucureștiului continuă să trăiască. Este mai multă speranță în ele decât în zidurile administrației roșii. Frescele pot să pălească, icoanele să se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Dragă Cella, În primul rând, la mulți ani, bucurie și liniște sufletească! Apoi: satisfacția că ți-ai găsit ceva de lucru și că, În mai sau În iunie, când ne vom vedea la București, o să aveți atâtea de povestit. O mâhnire: v-am trimis o scrisoare pe adresa veche (pierdută, deci), o a doua scrisoare pierdută și niște cărți pe adresa nouă incompletă, deci falsă. Soarta, ce să-i faci? Și acum mi se pare că erau niște scrisori grozave (așa cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
măsură” devenise, când-cum-de-ce, din nou... literatură. Într-o scrisoare din noiembrie 1980, În care Îmi mulțumea pentru rândurile În care Îi lăudasem un superb fragment publicat, dacă nu mă Înșel, În Contemporanul, Radu se referă totuși, În sfârșit, și la „mâhnirea” legată de contrarietatea pe care mi-ar fi provocat-o Ocheanul Întors. Lapidara mențiune este urmată de o semi-confesiune, de o Îndurerată resemnare, care ar putea părea exagerată, dacă nu am ști cu toții cât de reale sunt Îndoielile scriitorului și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în coridorul Prefecturii mă aștepta Hondrea, care coborâse de la galerie de unde a asistat la scenă. Eu plângeam de revoltă. Lăcrima și el de indignare: „Atâta inconștiență e dincolo de orice înțelegere.” A doua zi în Glasul Strămoșesc, Banea a dat loc mâhnirii lui pentru cele întâmplate și mi a publicat întreaga cuvântare pe care n-am putut-o ține la congres. (In colecția veche de Glasul Strămoșesc poți găsi confirmarea celor de mai sus). Acea lovitură de șoc a avut totuși un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
violent, iar al doilea, alungat de pe tronul României, ca o unealtă a intereselor anglo-francmasonice... De ziua nașterii Căpitanului nostru, ca și de ziua întemeierii Legiunii orice suflet legionar, din mormânt, din temniță sau din pribegie politică, se simte atins de mîhnire, că anumite conjuncturi trecătoare opresc pe majoritatea dintre noi, și pe cei mai buni, să-și facă datoria pe frontul unde Căpitanul a stat și a poruncit să stăm mai departe. Totodată, cu toată situația destul de grea, în care se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cristoiu, Prezumția de talent, în Preludii epice, București, 1990; Lucian Chișu, Ethos și lirism, L, 1993, 33; Aurel Martin, O aventură existențială, LCF, 1993, 28; Mircea Bârsilă, „Mai jos cu o noapte”, „Calende”, 1994, 6-7; Cristea, Teleorman, 289; Geo Vasile, Mâhnire ecologică, LCF, 1997, 6; Nicolae Prelipceanu, „Posibilă glorie”, RMB, 1999, 27 iulie; Simion Bărbulescu, Lecturi, LCF, 2000, 15. D.Mr.
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
parte, de unul ce mergea spre 50 și spre moarte. Amintirile sunt nu numai infiltrate, ci saturate de experiența ulterioară anului 1855, unde ele se opresc. Tot ce a fost dureros și tragic în viața lui C. se oglindește „cu mâhnire” în ele, întunecându-le. Cel care scrie nu se uită de fapt pe sine; la sfârșitul părții a doua, de exemplu, cel care își pune mama îmbunată de cumințirea vremelnică a fiului să-l binecuvânteze este un om bolnav, deja
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
mirat, dar se mișcă fără stinghereală, fără multe spaime și nedumeriri, ceea ce ar putea trimite la sentimentul apartenenței la un spațiu comun, european. Întoarcerea spre stările din țară este însă obsedantă. El spune lucrurilor pe nume, cu bun simț și mâhnire, neocolind vina lui și a altora. Critica, acumulată treptat, vizează întreaga întocmire socială, de la domn, boier sau negustor până la țăran. Nimeni până la G. nu înfățișase cu atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
1991; Lăcrămioara, Iulia, Trăncănel, dragii mei elevi..., Chișinău, 1993; Cu jăraticul pe buze sau Nastratin al Iașilor, Chișinău, 1994; Amintirile pițigoiului Zbanț, Chișinău, 1996; Compoziții literare, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: I. Ciocanu, O carte despre Ion Creangă sau Bucuria și mâhnirea unei lecturi, LA, 1995, ianuarie; Lidia Grebencea, Ion Iachim. Bibliografie, Hâncești, 1995. N.Bl.
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]