158,161 matches
-
poliție politică, mai pe scurt, să devii turnător. Nu oricare adolescent distinge ce se așteaptă de la el, în ce chip urmează să fie util societății. Odată ce scumpa orânduire este asediată de hrăpărețul imperialism nu-ți este îngăduit să stai cu mâinile în sân. Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
lui Avramescu). Prin acestea, Eliade este o parte a literaturii române. Și dacă ne amintim cîte din ideile operei sale științifice se află in nuce în ficțiunile lui ori în eseuri, nu putem să nu fim mirați de ușurința de mînă cu care Cătălin Avramescu îl exilează încă o dată pe Eliade. Grija față de om Cronicarul a aflat că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece căutare la export. Faptul nu se datorează proiectelor Institutului Cultural Român sau ale asociațiilor
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
doar 3-4%, în bibliotecile anumitor închisori din Anglia, Franța, Italia, Spania și Portugalia se vor găsi și lecturi pentru conaționalii noștri. Din cîte a aflat neoficial Cronicarul, preferințele șuților, tîlharilor, peștilor, traficanților și criminalilor, care pînă acum n-au pus mîna decît pe cărți de credit și cărți de joc, se îndreaptă spre volumele de basme, romanele polițiste cu șuți, tîlhari, pești, traficanți de droguri și mafioți criminali, dar și spre ediții școlare din Eminescu.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Liviu Dănceanu Am fost să-l văd pe Enescu. Mi s-a părut oarecum singur și trist. Pe lespedea sobră de piatră, tăiată parcă de mâna fratelui Brâncuși, pesemne că demult nu s-a mai pus o floare. Am vrut să-i ofer un mărțișor. Mi-a mulțumit și m-a lăsat să înțeleg că ființa lui e rănită de faptul că sub numele său e
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
cronicar al României literare sau comentator devotat al celebrelor ,Concerte dezbatere" de la Sala Radio, intervențiile sale au avut în primul rând semnificația unor începuturi de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească s-a văzut adnotată în paginile unor prestigioase reviste de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
lui Cristian Popescu, în abilitatea de a surprinde și reconstrui mintal cadre neobișnuite ale realității: "Pe la unu noaptea, în fața unei vitrine cu jucării a magazinului Romarta (vezi nepieritoarea glorie a artei naționale!), un măturător de stradă bătrân, cu mătura în mână, sprijinită-n caldarâm, contemplă îndelung, aplecându-se pentru a vedea mai bine, șinele de tren întinse în vitrină, mașinuțele colorate. Moș Crăciunul de carton înconjurat de beculețe strălucitoare. în tot acest timp mângâie calm, afectuos, bățul lustruit al măturii sale
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
labirint întunecat, maroniu, cenușiu, luminat parcă, pe dinăuntru, sub tavanul foarte scund de o lună moale. Eram condus de o persoană blândă care îmi arăta cum e când mori. Când, la capăt, am întâlnit chiar moartea, înmănușată la singura ei mână vizibilă cu o mănușă roșie, fără degete, ca de schilod, m-am repezit spre ea pofticios, ahtiat, nerăbdător. Am simțit ușurarea sufletului care începea să iasă din trup și m-am trezit (pentru orice eventualitate!) ca să nu mor din cauza visului
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
sunt decomandate/ aici stau coreeni/ acela acolo e un camion/ acesta este/ aceasta este// pe tine cum ziceai că te cheamă/ hai să o facem un pic/ numai până fierbe ceaiul/ dup aia vorbim/ dup aia ne luăm și de mâini/ și hohotim/ și zgâriem cu ciudă pe ziduri/ și băgăm o țigară// numai că dorm cărămizile fato/ și-n brațe și-n pulpe/ și-n lacrimi uscate,/ și-n lucruri adânci/ în părul tău,// în același muzeu/ dar la etaje
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
mi-a venit în minte aflând despre relațiile unor scriitori cu Securitatea. Formal, este greu de dovedit c-ar fi vorba de niște turnători: nu li s-a găsit angajamentul (poate nici nu-l semnaseră), nu există documente scrise de mâna lor, nu aveau ca sarcină urmărirea unor "obiective". Ei erau, pur și simplu, sfătuitorii din umbră ai instituției. Provenind din domenii mai sofisticate (arta, cultura, cultele), unde metodele clasice erau greu aplicabile ori ineficiente, s-au dovedit stâlpi de nădejde
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
ședință, urmând ca să facă acest lucru cu alt prilej și, poate, sub auspicii mai bune". Precum Janus, indivizii din această categorie, ne arătau două chipuri: pe de o parte, pozau în "curajoși", în "conștiințe", în "patrioți", pe de alta, erau mână în mână cu aparatul represiv care le aranja promovări spectaculoase, îi dota cu apartamente și le îngăduia să călătorească în voie în străinătate. propos de călătorii: într-o discuție din 25 noiembrie 1982 despre "Europa Liberă", A. B. / Augustin Buzura
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
ca să facă acest lucru cu alt prilej și, poate, sub auspicii mai bune". Precum Janus, indivizii din această categorie, ne arătau două chipuri: pe de o parte, pozau în "curajoși", în "conștiințe", în "patrioți", pe de alta, erau mână în mână cu aparatul represiv care le aranja promovări spectaculoase, îi dota cu apartamente și le îngăduia să călătorească în voie în străinătate. propos de călătorii: într-o discuție din 25 noiembrie 1982 despre "Europa Liberă", A. B. / Augustin Buzura se adresează
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
mai ales cu sensul "mașină, automobil": "timp de o oră - o oră jumătate stăteam pe lîngă mașini și discutam fiecare ce-l mai doare la răbluța, zambilica, carolina sau grăsunicaťlui" (daciaclub.ro); "neapărat carnet și după aia o răbluță la mîna a 2a" (romanian-portal.com). La cuvîntul rablament - "un om la 65-70 de ani, care are de drămuit o pensie și de condus un rablament de Dacie" (weblog.ro) - e interesant procedeul de formare: sufixarea suplimentară, care nu schimbă sensul cuvîntului
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
schimb, merită să vă citez cea mai acurată caracterizare a personajului lui Cage pe care am găsit-o: "se poartă ca-n western și vorbește ca Andrew Undershaft". Comportamentul se referă și la familie, pe care o domină cu o mînă. Necazul apare cînd îl implică pe fratele său în afacere - lui, warbizz-ul îi e fatal. Scenariul lui Andrew Niccol (și regizor) s-ar putea să fie prea mult pentru amatorul de mall, tocmai din cauza umorului negru împins foarte departe. Pe
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
sarcina de recuperare a personalităților exilului, pentru a lustrui imaginea regimului Ceaușescu. Securitatea primise această sarcină pe linie de partid, nu acționa de capul ei. Or, de unde știm că Securitatea nu raporta false racolări sau false cooperări cu intelectuali de mîna întîi, pentru a nu fi acuzată că nu e în stare să ducă la îndeplinire cererile de partid și de stat ? Mai precis ale echipei Ceaușescu. Anii '70, să nu uităm, au însemnat și perioada concurenței între securiștii lui Dej
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
le împărtășeau. Însă, în timpul torturilor felurite la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a atras asupra lui chiar mai mult și mai mare har după ce a fost adeseori tăiat și îmbucătățit. Nu poate fi o biruință mai mare ca aceasta! Călăii n-au putut să biruie pe aceia pe care îi aveau în mână și în puterea lor, pe aceia pe care, legându-i, îi strujeau atât cât voiau, ci, dimpotrivă, au fost biruiți de ei în modul cel mai jalnic. Că nu luptau cu ei, ci cu Dumnezeu, Care locuia în ei! Și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu trupul gol, după ce i s-ar rupe vârful lancei, și ar fi dezbrăcat de platoșă, dar el ar câștiga bătălia cu toate că e lovit, bătut și plin peste tot de răni. Tiranii aduceau pe mucenici la luptă goi, le legau mâinile la spate, îi loveau și-i scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește față de Dumnezeu, atunci cel care se duce singur înaintea tribunalului s-a pus pe el însuși în slujba ucigașului. Acesta nu ocolește prigoana, ci, prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
martirii, unii îi loveau cu ciomagul, alții cu nuiaua, alții cu biciul, alții cu cureaua sau, în sfârșit, alții cu frânghia. În fiecare din aceste chinuri vedeai o priveliște nouă și constatai o răutate nesfârșită. Unora li se legau amândouă mâinile la spate apoi, stând așa Țintuiți de un stâlp sau de o bârnă, li se întindeau trupurile așa Țintuiți cu anumite unelte și li se smulgeau din încheieturi mădular după mădular. În astfel de torturi călăii aveau ordin să lovească
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
torturi călăii aveau ordin să lovească în orice parte a trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în burtă, în pulpă ori în obraz. Alții erau atârnați de o singură mână undeva într-o hală și erau lăsați să stea spânzurați în felul acesta: această suferință întrecea în cruzime pe toate celelalte prin întinderea peste măsură a încheieturilor și mădularelor. Alții erau legați de stâlpi, față către față, fără ca picioarele lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
uneori erau legați cu capul în jos și spânzurați de picioare, în vreme ce un foc înecăcios ardea sub ei până ce mureau înăbușiți de aburii groși ai vreascurilor putrede, așa cum s-a întâmplat în Mesopotamia. Uneori li se tăiau și nasul, urechile, mâinile și alte mădulare sau părți din trup, cum a fost cazul în Alexandria. Și de ce să reînviez și amintirea celor din Antiohia, care au fost prăjiți pe grătar, dar nu ca să moară, ci să le prelungească tortura, sau să pomenim
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cum a fost cazul în Alexandria. Și de ce să reînviez și amintirea celor din Antiohia, care au fost prăjiți pe grătar, dar nu ca să moară, ci să le prelungească tortura, sau să pomenim de alții care preferau să-și vâre mâna în foc decât să se atingă de jertfele cele nelegiuite? Unii din aceștia fugeau de astfel de probe ale morții și încă înainte de a cădea în puterea și în mâinile dușmanului se aruncau ei înșiși de pe înălțimea caselor, socotind o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sau să pomenim de alții care preferau să-și vâre mâna în foc decât să se atingă de jertfele cele nelegiuite? Unii din aceștia fugeau de astfel de probe ale morții și încă înainte de a cădea în puterea și în mâinile dușmanului se aruncau ei înșiși de pe înălțimea caselor, socotind o astfel de moarte ca un câștig față de cruzimea nelegiuiților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa e cazul sfintei Pelaghia a cărei pomenire se face în 4 mai. Unii socot astfel de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să uităm nici amănuntele curajului cu care au îndurat nenumăratele chinuri: ruperea coastelor, frecarea cu o Țesătură de piele de capră a părților rupte din corp, lovituri nepotolite cu biciul, torturi variate și repetate, chinuirea crudă și de nesuportat a mâinilor și picioarelor cu ajutorul unor mașinării spre a sili pe martiri la săvârșirea unor fapte care le erau interzise”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, XI, 1—i, în PSB, vol. 13, p. 415) „Nici nădejdea fericirii și nici dragostea de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinți, p. 490) „Au fost băgați în ocne, unde trebuiau să sape ca să scoată arama, ei, care erau mai de preț și decât aurul cel material, și decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]