5,376 matches
-
Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
Dâmbovița. Conform monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574 - anul este rupt în document ), de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină în Obislav în urma unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” ( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
de țărani din Oltenia fuseseră milostivite de Dragu cu sume de bani pentru cumpărarea de pământ sau de vite pentru muncă și nu puține fete se puteau mândri cu zestrea de măritiș. Ba, se spune că foarte multe biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele din partea dreaptă a Oltețului, fugit de pe moșiile unor boieri
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
sufletească și inima cere pașilor să mă poarte spre un loc de meditație, de rugăciune, de bucurie duhovnicească, de întâlnire cu oameni asemeni mie, care aspiră la puritate, ale căror gânduri rezonează cu ale mele. Din multiplele biserici și chiar mânăstiri (Antim, Radu Vodă, Plumbuita ori schitul Darvari) din București - atrăgătoare fie prin așezare, istoric, arhitectură, fie prin duhovnicii vestiți - am decis să merg din nou la biserica ” Sfântul Miron Patriarhul” ctitorită de Regina Maria, pentru că am aflat că are un
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
făceau câte două cuptoare de cărămidă pe ... III. NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din ... Citește mai mult Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlciiîn ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
și Mare Ban al Craiovei, ctitorul Mânăstirii Bucovăț (1572). Se serbau atunci 400 de ani de la zidire. După multe cercetări de documente și studii în teren, Nestor Vornicescu Severineanu conchide că Stepan, Mare Ban al Craiovei și ctitor al acestei mânăstiri, și-ar avea rădăcinile în Grădiștea de Vâlcea. Dar acest lucru, ulterior, a fost combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
la răscruce de drumuri și dăltuite cu poeme, mărturii ale unor suflete schimbate, acestea strălucesc cel mai frumos! Haideți să încheiem cu un poem scris de un anglo-saxon tăietor de celți, acum convertit la creștinism de către celții misionari porniți din mânăstirile lui Patrick, din nord. Crucea spunea oricui povestea ei: * “S-a despuiat atunci tânărul erou, Care era Dumnezeu tare și viteaz, El S-a urcat pe Crucea înaltă, Plin de curaj, în văzul mulțimii, Când a vrut să dezrobească omenirea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
păstrat valorile trecutului, precum Casa lui Anton Pann, Muzeul Satului și au construit obiective culturale noi, precum Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, monument de artă și cultură, una din cele mai frumoase Case a Cărții din țară, comparabilă poate numai cu Mânăstirea meșterului Manole. Dragostea pentru natură și pentru frumos se reflectă și în amenajarea spațiilor verzi, în varietatea florilor și a culorilor, proaspete și înmiresmate care se schimbă de la o perioadă la alta. Asemeni celorlați vâlceni, râmnicenii au o puternică credință
RÂMNICU VÂLCEA, ORAŞUL TRADIŢIILOR ŞI AL BUNEI CREDINŢE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369711_a_371040]
-
patru lumânări aprinse în cele patru colțuri ale ei ne-a oferit o imagine unică în care se împletesc deopotrivă credința, suferința, sacrificiul, iubirea și recunoștința față de bunul Dumnezeu. Vizitarea bisericilor din Râmnicu Vâlcea, cât și a altor biserici și mânăstiri și participarea la slujbele religioase din diverse localități vâlcene m-au făcut, pe bună dreptate, să spun adeseori că l-am descoperit pe Dumnezeu la Vâlcea. Elena TRIFAN Reprodus dupa antologia "Ramnic, orasul domniei mele"..., coord. Ioan Barbu, Editura RawexComs
RÂMNICU VÂLCEA, ORAŞUL TRADIŢIILOR ŞI AL BUNEI CREDINŢE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369711_a_371040]
-
Iertat fiind de DUMNEZEU, este printre fericiți ! Născut din Maria Oltea și din Bogdan Mușatin Și-a apărat Țara Moldovei și poporul său Creștin ! A ținut Țara-n echilibru : față de Ungaria, De Imperiul Otoman, dar și de Polonia ! Parohii și Mânăstiri, a înzestrat sau ctitorit Apoi a chemat Ierarhii, care prin DUHUL le-a Sfințit ! După orice bătălie, nu doar când a câștigat, Câte un Locaș de Cult, pentru popor a ridicat : Putna, Voroneț și Neamț, Probota și Războieni Moldovița și
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
din programa analitică aprobată de Ministerul Învățământului, că a refuzat scoaterea din funcție a unor preoți consilieri care nu sunt atașați regimului de democrație populară și Uniunii Sovietice, că toți refugiații basarabeni, monahi și preoți, sunt găzduiți de bisericile și mânăstirile eparhiei, refugiații mireni primesc ajutoare și hrană de la Episcopie, iar mulți cântăreți care au fost la Opera din Chișinău sunt angajați în corul catedralei de la Huși. Apar multe documente, de la delațiuni despre ofițeri deblocați din armată găzduiți secret în chiliile
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
Prahova, situată la aproximativ 32 de kilometri de orașul Ploiești, renumită pentru culturile de cereale și legume, pentru bălțile cu pește și pentru cele două monumente religioase: Biserica veche a satului cu hramul „Schimbarea la Față și Sfântul Dimitrie cel Nou” și mânăstirea construită recent, având trei hramuri: „Sfânta Treime” (biserica mare), „Izvorul Tămăduirii” (biserica mică), „Sfântul Nectarie” (paraclisul). Biserica „Shimbarea la Față” este situată pe partea de apus a șoselei care străbate satul perpendicular, în apropierea apei care se intersectează cu șoseaua
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar parcă nu mai aveau același entuziasm ca cel înainte de intrarea în cabană. Servitul mesei i-au făcut să-și piardă cheful de a continua aventura coborârii spre mânăstire și peșteră. Aflaseră că în 1961 mânăstirea din lemn a luat foc și s-a construit o altă mânăstire. Nici unul din ei nu au mai fost pe acest traseu. O parte dintre turiști coborau cu telescaunul, alții se îndreptau spre
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
a lua muntele „în piept”, dar parcă nu mai aveau același entuziasm ca cel înainte de intrarea în cabană. Servitul mesei i-au făcut să-și piardă cheful de a continua aventura coborârii spre mânăstire și peșteră. Aflaseră că în 1961 mânăstirea din lemn a luat foc și s-a construit o altă mânăstire. Nici unul din ei nu au mai fost pe acest traseu. O parte dintre turiști coborau cu telescaunul, alții se îndreptau spre indicatoarele care te îndrumau pe unde să
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
ca cel înainte de intrarea în cabană. Servitul mesei i-au făcut să-și piardă cheful de a continua aventura coborârii spre mânăstire și peșteră. Aflaseră că în 1961 mânăstirea din lemn a luat foc și s-a construit o altă mânăstire. Nici unul din ei nu au mai fost pe acest traseu. O parte dintre turiști coborau cu telescaunul, alții se îndreptau spre indicatoarele care te îndrumau pe unde să mergi dacă doreai să ajungi la un anume obiectiv, iar alții pur
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
până în Sinaia pe jos. - Da, nu mai avem timp. De coborât este ușor, însă avem apoi și de urcat și nu mai prindem mijloacele de transport pe cablu în funcțiune. Ne-ar prinde întunericul pe cărare. Ca să ajungi jos la mânăstire trebuie să mergi direct acolo, fără abateri de la traseu. - Bine, atunci, eu sunt deja îmbrăcată, putem coborî. S-au luat de mână și au pornit voinicește spre Cota 1400. Dacă vor prinde cabina, atunci vor coborî la Sinaia cu cabina
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
prin care Dumnezeu lucrează. Mihai Rotaru este un artist complex. Are preocupări și de pictură religioasă, respectiv artă bizantină, a realizat lucrări de pictură murală, făcute în biserici, pe lemn și pe sticlă. A lucrat la Paraclisul Sfântul Dumitru al Mânăstirii Cernica, județul Ilfov. A coordonat și lucrat efectiv la pictura Bisericii Romano-Catolice „Cioplea” din București, în colectiv a realizat pictura a opt biserici. Cu multă amabilitate ne vorbește și despre pictura bizantină în frescă. Cuvântul frescă provine din limba italiană
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
cu tematică medicală modernă, reprezentând microcosmosul uman. După părerea lui artiștii nu ar trebui să își scrie numele pe lucrări, deoarece nu este meritul lor, ci aceasta constituie un dar și un har de la Dumnezeu și dă ca exemplu pictura Mânăstirii Voroneț al cărui autor nu se cunoaște și poezia „Zugravul anonim” de Nicolae Dabija. Atelierul de Creație Creștin-Ortodoxă „Cetatea Sfântă Noul Ierusalim” de la Târgoviște, pe lângă crucile din lemn pe care sunt pictate flori și chipuri de sfinți pe care le-
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
ce cu adevărat e Sfânt ! Dăm zilnic recinoștință la Îngeri, Sfinți recunoscuți Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]