3,421 matches
-
lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
o vacă fătată de curând, ca să aibă lapte pentru copii. Bărbatu-său, Mitu Teșcuț, plecase la război, nu mai știa nimic de el din vară când fusese concentrat. S-a suit apoi și ea în car și a început să mâne boii pe Calea Mare spre Sălătruc, uitându-se din când în când înapoi la copii. Din urmă se auzea vuietul obuzelor nemțești care se spărgeau cu un bubuit asurzitor pe culmile din jur. Femeia biciuia fără milă boii care nu
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
este mai bine să nu fim stăpâniți de nimeni decât să fim conduși de cineva rău, pentru că în primul caz de multe ori scăpăm și de multe ori ne primejduim, dar în al doilea caz ne vom primejdui cu totul mânați fiind în prăpastie. Deci cum anume spune atunci Sfântul Apostol Pavel: "Ascultați de conducătorii voștri și supuneti-vă lor" (Evr. 13,17) Pentru că mai sus a spus: "Văzându-le sfârșitul vieții să le urmați credința" (Evr. 13, 7), de aceea
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Duhului în Bi¬se¬ri¬că și viața Bisericii în Duhul Sfânt“. Tainele și Ierurgiile sunt mijloace de transmitere a ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate, am fost urcați la înfiere, am fost plăs¬muiți din nou, de sus, ca să spun așa, și
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Am pornit voioși la vale, către sat. Ca să vezi cum sunt oamenii. Băieții ăștia, precum cei ai lui Moralciuc, erau cam deficitari la învățătură. Ultimele săptămâni de școală le săreau, erau nerăbdători să se ducă la stână, ca strungari, să mâne oile la muls, la strungă. Ce carte, ce matematică! Aici, la stână, era adevărata matematică! Trebuia să numeri oile de câteva ori pe zi, încât numărul lor, împreună cu cele șchioape de lângă stână, și împreună cu pieile celor prăpădite sau mâncate de
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FANTEZIE DE TOAMNĂ Autor: Brîndușa Maria Meruțiu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mă cu tine toamnă, mă-nvăluie-n îmbrățișarea vântului ce te-a mânat, adapă-mă la sânu-ți mândru, doamnă și-adoarme-mă-n foșnet de frunze, legănat. Cu-a ploii caldă sărutare mă vindecă de dor, de jale, mă scaldă-n arămii sclipiri de soare, mă descompune-n roșii frunze și petale pentru-a putea renaște
FANTEZIE DE TOAMNĂ de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341620_a_342949]
-
Cine-o ști ce socoteli își face Orice mort umbând așa hai-hui Demnitarii, câți, nu mai au pace Până nu l-or ști la locul lui Unde să-l cauți în lumea toată Pe mortul acesta care-a-nviat? De-am pune mâna pe el odată Că și noi avem ceva de-reglat! Stau soldați cu deștiul pe trăgaci C-au primit ordin să curme joaca: - Fă-ți semnul crucii. - Mai bine taci Dac-o fi chiar, ucigă-l toaca?! Și bate nebună
DREPTURILE MORTULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340636_a_341965]
-
au ticăloșit mărind aria și povara suferinței, dezumanizându-se mai prejos de fiarele sălbatice, astfel încât, când a venit Doctorul inimilor, sufletelor și trupurilor să le vindece, să pulseze pentru bine, adevăr, frumos, dor, credință și dragoste, turma cea de jos mânată de ne-păstorii care o devorau, s-au năpustit asupra lui Hristos, Dumnezeu-Omul, l-au alungat, l-au arestat, l-au batjocorit, l-au defăimat, l-au scuipat, l-au lovit, l-au torturat, l-au huiduit și l-au
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
aveam și eu ca toți oamenii două mâini. Dar e bine și așa. Pot muncii. Îmi mângâi pruncii și femeia. Pot aprinde focul ținând cutia de chibrituri în gură și bățul îl scapăr pe cadran. Doamne, ce bine că am mâna dreaptă! Cu această mână am câștigat banii necesari biletelor acestei călători pentru întreaga familie. Țin șișterul să tai pâinea, s-o impart la cei dragi. Teognis din Megora spunea că... „Doamne, Te exprimi prin poet. Doar, Știi că și eu
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca în pilda veche, stejaru-nfruntă uraganul. Cavalerism sublim de spadă, avânt de zmeu cu pieptul gol, Răpus de glonțul perfidiei, ieșit
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POETUL NU TRĂIEȘTE PENTRU SINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului vom reuși să trecem peste zare cercând poteci ce-s poate neumblate mânați de adevăr și demnitate nu împroșcând noroi și vorbe-amare în lumea asta largă aroganța n-a reușit să pună temelie unei zidiri deci nici în poezie nu poți să te ridici doar cu speranța chiar dacă ai condei tot nu ajunge
POETUL NU TRĂIEŞTE PENTRU SINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341092_a_342421]
-
ca sirenele pe Ulise! Doar pe nea Gică nu-l vedeam, care a pus bâta pe spatele meu și talpa uriașă a bocancului pe spatele lui Costea, zicând: - Bă indienilor, hai că vă dă moșu’ struguri pe săturate! Ne-a mânat ca pe doi miei până la un butuc de Afuz Ali, ciorchinii erau cât ugerul de vacă, boabele cât nucile dar se coceau peste o lună, acum erau acri de mureai. - Dacă nu mâncați tot știți ce vă așteaptă! A arătat
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
sute de kilometri distanță, nu am scăpat nici o manifestație anti. Am crescut cu spectacolul străzii și îl cunosc foarte bine. E un spectacol unic de inteligență, spontaneitate, sinceritate, bună-cuviință, umor, ironie și speranță. Nu e vorba de o mulțime informă, mânată de instinct gregar, ci de o rețea alcătuită din indivizi foarte mobili, care înlesnește o comunicare pe măsură de dinamică. Nimeni nu își pierde individualitatea în marea aceasta de oameni, ci fiecare devine mai disponibil la sclipirile de inteligență ale
Beciul gândirii () [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
a înțeles cu un arhimandrit grec de Ierusalim (probabil) în lingua franca. Colonialismul și apariția națiunilor au modificat însă profund datele problemei. În secolul al XIX-lea, arată Jocelyne Dakhlia, lingua franca și-a pierdut caracterul „bilateral” și de „no mân’s language”, devenind, sub numele de sabir, o limbă „unilaterală”, „subalterna” și „mimetica”, a dominaților. Firește, limba în care cântă Piccola Bandă Ikona nu e nici vechea lingua franca levantina, nici sabir-ul de secol XIX. N-ar avea nici
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
a făcut, chiar de la începutul campaniei sale, afirmații ciudate și greu de susținut. Pentru el, granițele ar trebui să fie și mai libere decât sunt, fiindcă imigranții ilegali care vin în număr mare, în căutare de slujbe, sunt de fapt mânați de „un act de dragoste” și deci trebuie sprijiniți. Criticii lui Bush au făcut legătura cu faptul că el s-a căsătorit cu o tânără mexicană, pe care a cunoscut-o și de care s-a îndrăgostit în timpul unei călătorii
Imigraţia şi viitorul preşedinte american () [Corola-blog/BlogPost/337839_a_339168]
-
o nuanță mai închisă și ochii rotunzi gri‑albăstrui, încă în definire. Grația se risipește când sunt adunate pentru vaccinare, 8.800 de puicuțe în nici un sfert de hală, delimitată temporar cu gărdulețe din sârmă. Cinci îngrijitori se chinuie să mâne zburătăceala care‑ncotro, bătând din palme și șâșâind. Șșșșș‑șșșșș! Aplauze! Șșșșș‑șșșșș! Separeul se umple cu o cotcodăceală uniformă, nu mai contează unde se termină un corp și unde‑ncepe altul. Foto: Cristina Gânj Cocoșii trec prin același proces
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Zekollari ne permite să aruncăm o privire asupra programului de zi cu zi al soțului său. Cei doi dețin o brutarie în Atena, unde Alma a lucrat ca vânzătoare vreme de șase ani. În timpul realizării documentarului, regizoarea descoperă ce-l mâna pe soțul său și care este secretul succesului afacerii lor. Libelulă / Dragonfly (2015, România, r. și i. Mihai Sălăjan și Adelina Bulibașa, cu: Gheorghe Sălăjan, Florin Didilescu, Elenă Bulibașa, Vasile Leac, Iulian Teleoacă; documentar, 15 min.) O călătorie în universul
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
amprente cosmice diurne și nocturne. ARTS - Integrăm componentă artistică și creativitatea în euforia festivalului. Pe parcursul evenimentului vor avea loc o serie de proiecții în grădina cinema, se va juca teatru, graffitisketches with Kero & Obie Platon, visual performance by Robert Erdoș & Mân Design. Pe parcursul celor 3 zile de festival , sub razele perfecte ale soarelui de august, ne vom încântă simțurile și vom descoperi firescul trăit la o nouă frecvență. PLAYGROUNDÎntreaga locație de desfășurare a festivalului este un mare teren de joacă, iar
Durușa Summer Hills 2015 [Corola-blog/BlogPost/100492_a_101784]
-
și speram.... E toamnă iar în Cișmigiu și frunzele îngălbenesc, Se aștern pe jos în gros covor, sub pași ce nu se mai opresc. Ici colo, vezi câte-o idilă înfiripată trecător Și oamenii care se plimbă cu pași ușori, mânați de dor... Ca o regină în hermină, apare iarna la Șosea, În Cișmigiu plutesc în aer, frumoșii fulgi de nea. Eu sunt iubita lui acum și-n parc ne sărutăm Sub crengi albite de zăpadă de toate noi uităm. E
MUZA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344330_a_345659]
-
noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
coerent și realist de repatriere. Fiecare tânăr are modul lui de raportare la România, în general tinerii români imigranți sunt prea preocupați să-și facă un rost în SUA ca să se mai gândească la soarta României. Ca orice imigrant, sunt mânați de imbolduri nostalgice să "ajute țara", mai organizează câte un club românesc pe la universitățile americane unde studiază și ... cam atât... Ortodoxia cunoaște o răspândire mare în SUA - Există o opinie, conform căreia modelul american de viață, în general, ar fi
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
sterline, sumă pe care diplomatul nu o avea asupra lui. Și-a adus aminte de alte istorii asemănătoare, într-una din ele un prieten ținîndu-se bine și scăpând cu mult mai puțin pentru accidentarea unui porc pe care țăranii îl mânaseră intenționat în fața mașinii. S-a avansat ideea elaborării unui proces verbal, care să detalieze accidentul și să fie semnat de ambele părți, lucru refuzat cu multă hotărâre. Pentru că gluma se îngroșa, Sir Alec Randall s-a întors o jumătate de
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
Când clopotele nu mai bat în cer Și flăcări nu mai sunt nici la Fierbinți, În deficitu-acesta eu mai sper Să avem pumni și scrâșnetul în dinți. 15-05-11 Reforme Ne respirăm în nas și ne călcăm pe gât turme viscolite mânate spre saivane, cu pasul măsurat, călcăm semeți în străchini, ori ca cireada tristă prin stepe africane. E un ocean românul ce doarme-n două faze: se umflă, când ne-aruncă o cinică sarma, din cuiburile-nalte, agramați ciocoi cu ochii
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]