1,406 matches
-
apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea Și plângând zicea: Dă, Doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să curgă șiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Este povestea lui Ghiță Cătănuță. Frumosul și tânărul român și dalba lui soție, amândoi călare, urcă prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință, Ana tresare. Ținutul unde se aflau era cel al copilăriei ei, iar când
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec nu mi-ai cântat. Acum, mândro, voi să-mi cânți, Inimioara să-mi descânți." Ca această cerință, Ana tresare. Ținutul unde se aflau era cel al copilăriei ei, iar când era mică ea fusese logodită cu un tâlhar turc, Arambașa; dar îl refuzase pe acesta, preferându
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
era stăpân peste munte, împreună cu ceata lui. "D-oi începe a cânta, Arambașa ne-o afla, Și el, dac-o auzi, De prin codri c-o ieși Cu tine că s-o lupta Și pe mine m-o lua? ................................ Cântă, mândro, nu tăcea, Că mi-o fi cântecul tău Drag ca suflețelul meu". Ea se supune și cântă. Precum Demodoc, care avea o voce atât de frumoasă încât făcea să tremure grinzile, vocea Anei este atât de frumoasă încât răzbate ca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sufletul. Ana strigă atunci: "Bravo, soțiorul meu!". Dar scumpul soț nu scoate o vorbă, ci încalecă și pleacă în tăcere. Ea îl urmează cu greu. El se oprește curând și, întinzându-i soției un pahar cu vin, îi spune: Ține, mândro, vin de bea, Vinișor din mâna mea, Că de-acilea încolea, Ori ăi bea, ori n-ăi mai bea Vin rece din mâna mea!". Tremurând, Ana cade în genunchi. Soțul îi adresează vorbe grele, judecând-o ca pe o femeie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu altul ea a plecat Și vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu altul ea a plecat Și vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac cât doi - IV - bis A plecat s-a maniat Dar de mine n-a uitat De-aia vreau să-mi cânți
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
în deal pe Cătălina Să privim împrejurimea Struguri mari de tămâioasă De grasă și de fetească Refren: Dulce-i vinul în pocale Hai să trăiești, măi Cotnare. - IV - Măi Cotnare, măi Cotnare Arată că vinu-i tare Și fă-o pe mândra mea Să nu mai stea singurea bis coda 6 Refren: De aceea sus pocalul Și să trăiască Cotnarul Iași 1999 „Bolta Rece” De aceea sus pocalul Și să trăiască Cotnarul Iași 1999 „Bolta Rece”.
?C?ntecul Cotnarului? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84086_a_85411]
-
oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de pădure: „Și-am zis verde murele Ia-mă în brațe, dorule, Și mă treci pădurile Pe la toate mândrele Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești numai la poale Și să lași un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești numai la poale Și să lași un crac umbros Să m-așez cu mândra jos Două vorbe să vorbim Apoi să ne despărțim.” Un alt cântec de dragoste amintește de trandafirul care crește mai în toate curțile gospodarilor: „Sub un trandafir la poartă Doarme Ilenuța noastră Trece Ghiță și-o trezește Ilenuța-i bănuiește. -Taci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine badea cu plugul Păsărică mută-ți casa Că vine badea cu coasa Eu casa că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că mi-aș muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Când mi-am dat seama că am câștigat Medalia de aur, pur și simplu....mi s-a stins lumina. A fost fantastic. Atât eu, cât și colega mea, ne-am revenit destul de târziu, nici nu ne venea să credem. Suntem mândre însă că m-a făcut ca tricolorul românesc să fie înălțat pe cel mai înalt catarg în acordurile imnului nostru de stat. Ziarele locale din Timișoara au numit-o fata de aur a canotajului timișorean. în același an a devenit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu stupefacție că trei trandafiri, cei mai luminoși și mai catifelați, nu se mai aflau la locurile lor. Tulpinile firave fuseseră brutal frânte, încât se înălțau din pământ fără a mai purta în vârfuri acei bulgări ușori de petale înfoiate, mândre de culoarea lor desprinsă parcă din soare. Exasperat, domnul învățător interogă pe rând copiii din cartier și căută fără izbândă, dar cu o îndârjire feroce, timp de două săptămâni făptașul. Cu soția purtă certuri prelungite, reproșându-i pe drept că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
București. Am avut, pe această scenă, prilejul de a o reîntâlni pe Viorica, parteneră în Trubadurul. INTERMEZZO Pe parcursul carierei mele artistice internaționale, am avut ocazia să ascult elogiile aduse performanțelor Vioricăi, care m-au bucurat mult și m-au făcut mândră de valoarea artiștilor români. În stagiunea 1981-1982 a Operei din Paris, la sfârșitul pre mierei cu Tosca, dirijor fiind Seiji Ozawa, am avut surpriza și fericirea de a o revedea pe Viorica, venită la cabină să mă felicite. Anii au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și le puneam câte un ou colorat în mânuță. Aici nu văd nimic. Paștele e aproape transformat într-o distracție pentru copii, pentru că unica preocupare este cum să cumperi ouă de ciocolată cu jucării ascunse în ele. Sunt încă o dată mândră că sunt româncă. Dumnezeu e la masă alături de noi. Și știi ce e foarte ciudat? Abia când n-am mai avut biserică, mi-a fost dor de ea. Pentru mine asta e Învierea! Scrisoarea 33 Poți fi în două locuri
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
două degete în gură. Îmi făcea semne să cobor spre râu să-mi spună ceva. Nu puteam. M-a sunat: — Intrăm în Uniune. Gata! Poți să pleci de la Concetta. Poți să pleci unde vrei. Putem merge pe mijlocul drumului. Eram mândră și ne ridicaserăm de la statutul de clandestini la cel de turiști. Neavând contracte de muncă, în cazul unui control trebuia să ne declarăm turiști. Tot era mai bine. Scrisoarea 45 Azi am gândit. Am căzut. Nu am cusut, nu am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
așezat în agreabilul ei budoar de mătase albastră, mic salon de conversație anexat marelui salon de muzică. Aici Rossini, de Girardin, Mamiani, Martinez de la Rosa și femeile frumoase ale acestei societăți, nu cele de vânzare, ci cele galante și cele mândre, se adunau rând pe rând diminețile, adică pe la zece, și își arătau toaletele. Se broda pe canavaua întâmplărilor publice și se degustau anecdote, cu mai puțină fățărnicie și răutate decât în alte părți. Tonul conversației era excelent. Nu puteai auzi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]