3,239 matches
-
1963, I, p. 244). Mai mult, Blake declară în All Religions are One, că esența omului este una singură: "The Poetic Genius" (E: 1). Prin urmare, trupul uman devine o extensie a acestui geniu: "The body or outward form of Mân is derived from the Poetic Genius" (E: 1). Cu alte cuvinte, daca substituim "Geniul Poetic" cu "predispoziția pentru conștiința divină", care permite subiectului să atingă formă supremă de gnoza, intrăm în posesia tabloului complet al procesului descris de Blake și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Experience, seamănă îndeaproape cu splendidul profet-poet descris de Emerson în compoziția The Poet ca fiind înzestrat atât cu darul profeției, cât și cu cel al tămăduirii: "The sign and credentials of the poet are, that he announces that which no mân foretold. He is the true and only doctor; he knows and tells; he is the only teller of news, for he was present and privy to the appearance which he describes" (1990, p. 199). Sfărâmarea harfei Bardului 30 într-un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
deziderat practic în Jerusalem: "Trembling I sit day and night, my friends are astonish'd at me. / Yet they forgive my wanderings, I rest not from my great task! / To open the Eternal Worlds, to open the immortal Eyes / Of Mân inwards into the Worlds of Thought: into Eternity / Ever expanding în the Bosom of God. the Human Imagination" (E: 147). Desigur, acest fapt devine și mai clar dacă avem în vedere ideea lui Joseph Anthony Wittreich, Jr., potrivit căreia acțiunile
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care constituie, în sine, o apologie persuasiva, Blake se plasează într-o tradiție ilustra de predecesori infailibili, care, în corpore, elogiază caracterul veridic al actelor vizionare: "Plato was în Earnest. Milton was în Earnest. They believd that God did Visit Mân Really & Truly" (E: 658). De aceea Robert N. Essick subliniază că "Blake ne cere să credem în existența literala a viziunii sale [...] și refuză transformarea ei într-o figură de stil" (1989, p. 99). De fapt, vates incarnează Spiritul Profeției
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
divin, reprezentând, în schema poetica blakeană, matricea celui uman: "Go, tell them that the Worship of God, is honouring his gifts / În other men: & loving the greatest men best, each according / To his Genius: which is the Holy Ghost în Mân; there is no other / God, than that God who is the intellectual fountain of Humanity" (E: 251). Astfel, potrivit lui Blake, eul creator exercita o dublă funcție (și voi utiliza o referință structuralista pentru a clarifica schemă): pe axa sintagmatica, el
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Angela Esterhammer, "poate fi citit că o serie de metafore ale creației poetice" (2000, p. 187): "[...] Jetzt aber tags! Ich harrt und șah es kommen, / Und was ich șah, das Heilige șei mein Wort" (1946-1985, p. 118). După cum sesizează de Mân, "subjonctivul este, aici, mai degrabă un optativ; indică rugăciunea, marchează dorința și aceste versuri enunța intenția poetica eternă, dar afirmă imediat că aceasta nu poate fi nimic mai mult decât o intenție" (1983, p. 258). Prin contrast, eul creator blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
facultatea mnemică. În Annotations to Wordsworth's Poems, el reafirmă ideea că imaginația este, esențialmente, o oglindă spirituală a omului și face o distincție netă între această și memorie: "Imagination is the Divine Vision not of The World nor of Mân nor from Mân aș. He is a Natural Mân but only aș he is a Spiritual Mân Imagination hâș nothing to do with Memory" (E: 666). Astfel, memoria tulbură viziunea și poate afecta opera de artă, imprimându-i caracteristici artificiale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reafirmă ideea că imaginația este, esențialmente, o oglindă spirituală a omului și face o distincție netă între această și memorie: "Imagination is the Divine Vision not of The World nor of Mân nor from Mân aș. He is a Natural Mân but only aș he is a Spiritual Mân Imagination hâș nothing to do with Memory" (E: 666). Astfel, memoria tulbură viziunea și poate afecta opera de artă, imprimându-i caracteristici artificiale sau imitative. Deși invocată în sens pozitiv în Poetical
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
spirituală a omului și face o distincție netă între această și memorie: "Imagination is the Divine Vision not of The World nor of Mân nor from Mân aș. He is a Natural Mân but only aș he is a Spiritual Mân Imagination hâș nothing to do with Memory" (E: 666). Astfel, memoria tulbură viziunea și poate afecta opera de artă, imprimându-i caracteristici artificiale sau imitative. Deși invocată în sens pozitiv în Poetical Sketches, memoria este apoi abandonată și chiar discreditata
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pur si simplu asimilată trupului divin, care rezidă în fiecare individ uman. În Annotations to Berkeley's Siris, această idee este reiterata de trei ori, de fiecare dată intervenind mărunte modificări stilistice: "Imagination or the Human Eternal Body în Every Mân" (E: 663), "Imagination or the Divine Body în Every Mân" (E: 663) și, în fine, "The All în Mân The Divine Image or Imagination" (E: 663). Aceeași definiție este repetată în [The Laocoön]: "The Eternal Body of Mân is The
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
individ uman. În Annotations to Berkeley's Siris, această idee este reiterata de trei ori, de fiecare dată intervenind mărunte modificări stilistice: "Imagination or the Human Eternal Body în Every Mân" (E: 663), "Imagination or the Divine Body în Every Mân" (E: 663) și, în fine, "The All în Mân The Divine Image or Imagination" (E: 663). Aceeași definiție este repetată în [The Laocoön]: "The Eternal Body of Mân is The IMAGINATION (subl. în text, n.m.)" (E: 273) și în ultima
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în Every Mân" (E: 663), "Imagination or the Divine Body în Every Mân" (E: 663) și, în fine, "The All în Mân The Divine Image or Imagination" (E: 663). Aceeași definiție este repetată în [The Laocoön]: "The Eternal Body of Mân is The IMAGINATION (subl. în text, n.m.)" (E: 273) și în ultima scrisoare a lui Blake adresată lui George Cumberland și datata 12 aprilie 1827: "The Real Mân The Imagination which Liveth for Ever" (E: 783). Într-o inserție din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
663). Aceeași definiție este repetată în [The Laocoön]: "The Eternal Body of Mân is The IMAGINATION (subl. în text, n.m.)" (E: 273) și în ultima scrisoare a lui Blake adresată lui George Cumberland și datata 12 aprilie 1827: "The Real Mân The Imagination which Liveth for Ever" (E: 783). Într-o inserție din Annotations to Berkeley's Siris, Blake atribuie antropomorfizarea lui Dumnezeu concepțiilor teologice ale lui Isus, Avram și David, ale căror vederi intra în coliziune cu abstracțiunile lui Platon
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din Annotations to Berkeley's Siris, Blake atribuie antropomorfizarea lui Dumnezeu concepțiilor teologice ale lui Isus, Avram și David, ale căror vederi intra în coliziune cu abstracțiunile lui Platon și Aristotel: "Jesus aș also Abraham & David considerd God aș a Mân în the Spiritual or Imaginative Vision" (E: 663). Această implică ideea că Isus însuși se identifică, subtil, cu Omul Adevărat: "Jesus considerd Imagination to be the Real Mân" (E: 663). În fine, după ce și-a atașat propriile interpretări la o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Platon și Aristotel: "Jesus aș also Abraham & David considerd God aș a Mân în the Spiritual or Imaginative Vision" (E: 663). Această implică ideea că Isus însuși se identifică, subtil, cu Omul Adevărat: "Jesus considerd Imagination to be the Real Mân" (E: 663). În fine, după ce și-a atașat propriile interpretări la o tradiție biblică respectabila, prin această acreditându-le și înnobilându-le, Blake poate trage concluzia că "Mân is All Imagination" (E: 664) și că omul și Dumnezeu sunt una
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identifică, subtil, cu Omul Adevărat: "Jesus considerd Imagination to be the Real Mân" (E: 663). În fine, după ce și-a atașat propriile interpretări la o tradiție biblică respectabila, prin această acreditându-le și înnobilându-le, Blake poate trage concluzia că "Mân is All Imagination" (E: 664) și că omul și Dumnezeu sunt una. În acest scenariu, desigur, filosofia greacă este pernicioasa și trebuie atacată cu toata asprimea: "What Jesus came to Remove was the Heathen or Platonic Philosophy which blinds the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și că omul și Dumnezeu sunt una. În acest scenariu, desigur, filosofia greacă este pernicioasa și trebuie atacată cu toata asprimea: "What Jesus came to Remove was the Heathen or Platonic Philosophy which blinds the Eye of Imagination The Real Mân" (E: 664). Sedus de entuziasmul propriilor declarații, Blake pare a uita că, în propriile manuscrise iluminate, împrumuta el însuși numeroase idei din Platon și din Aristotel și, mai mult, că mult admirată Evanghelie după Ioan are la bază o idee
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
static îi permite eului să experimenteze starea de iubire divină, precum susține Blake în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Think of a white cloud. aș being holy you cannot love it but think of a holy mân within the cloud love springs up în your thought. for to think of holiness distinct from mân is impossible to the affections" (E: 603). Aceeași idee este exprimată, liric, în The Little Black Boy din culegerea Songs of Innocence and
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Marile cărți profetice nu aduc, nici ele, noutăți semnificative în modelarea ideii de "imaginație", însă, din rațiuni de exhaustivitate, mă voi opri pasager asupra lor. În Milton, aceasta subtilă facultate intelectuală este descrisă drept "the Divine Vision & Fruition / În which Mân liveth eternally" (E: 132) sau, încă mai elocvent, drept "the Human Existence itself" (E: 132). În Jerusalem, imaginația este implicată într-un conflict aprins cu filosofia abstractă, fiind echivalata cu "the Divine Body of the Lord Jesus" (E: 148). Plângerea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Inspiration" (E: 616). Astfel, inspirația constituie însăși fundamentul oricărui act creator. Imaginea recurenta în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds este aceea că artistul rămâne o persoană posedata de afflatus, un entuziast nutrit de focul îndrăznelii estetice: "The Mân who on Examining his own Mind finds nothing of Inspiration ought not to dare to be an Artist he is a Fool. & a Cunning Knave suited to the Purposes of Evil Demons" (E: 647). Deși departe de a-i anula
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
chiar nu ezită să declare, în Annotations to An Apology for the Bible by R. Watson, ca, binevoitor, Dumnezeu nu a încetat niciodată să comunice cu ființele pe care le-a creat: "It is strânge that God should speak to mân formerly & not now. because it is not true [...]" (E: 615). Totuși, în Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake susține că Dumnezeu nu poate fi perceput ca atare și că orice descriere a unui reflex eminamente senzorial este încărcat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nu a încetat niciodată să comunice cu ființele pe care le-a creat: "It is strânge that God should speak to mân formerly & not now. because it is not true [...]" (E: 615). Totuși, în Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake susține că Dumnezeu nu poate fi perceput ca atare și că orice descriere a unui reflex eminamente senzorial este încărcat de imagini: "It is impossible to think without images of somewhat on earth" (E: 600). Pe scurt, aceasta implică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fidel credo-ului biblic: Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea să. Blake spune, în acest sens, în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Mân can have no idea of any thing greater than Mân aș a cup cannot contain more than its capaciousness But God is a mân not because he is șo percievd by mân but because he is the creator of mân" (E: 603)79. Și artistul este încă mai explicit în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să. Blake spune, în acest sens, în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Mân can have no idea of any thing greater than Mân aș a cup cannot contain more than its capaciousness But God is a mân not because he is șo percievd by mân but because he is the creator of mân" (E: 603)79. Și artistul este încă mai explicit în Annonations to Lavater's Aphorisms on Mân: "human nature is the image of God
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Mân can have no idea of any thing greater than Mân aș a cup cannot contain more than its capaciousness But God is a mân not because he is șo percievd by mân but because he is the creator of mân" (E: 603)79. Și artistul este încă mai explicit în Annonations to Lavater's Aphorisms on Mân: "human nature is the image of God" (E: 597). În plus, cred că ideea de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]