1,135 matches
-
care aparțin domeniului public al comunei Gologanu, județul Vrancea *Font 8* 1.3.7.1│Stradă Primăverii 1.3.7.1│Stradă Crizantemelor 1.3.7.1│Stradă Liliacului 1.3.7.1│Stradă Crinului 1.3.7.1│Stradă Mărgăritarului 1.3.7.1│Stradă Bujorului 1.3.7.1│Stradă Toamnei 1.3.7.1│Stradă Zorilor 1.3.7.1│Stradă Ghiocelului 1.3.7.1│Stradă Lalelelor 1.3.7.1│Stradă Popasului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237158_a_238487]
-
moartea, exprimate în culoare leagănă creația, dorința de cunoaștere, bucuria de a trăi. Numai așa sălășluiesc clopotul timpului, nemoartea liniei, “acel vis care se înfăptuiește imediat“, de vreme ce lumea Mediteranei o poți străbate de la un țărm la altul în câteva zile. “Mărgăritar latin cu sclipiri liliale“ (G. Ungaretti), “cu incendii în plină zi“ (Suaréz), “cu trandafiri și violete“ (Simone de Beauvoir), “cu moarte dulce născătoare de umanitate“, Mediterana văzută de Viorica TOPORAȘ te face să o înțelegi și să o iubești ca
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
s-au preschimbat În stelele de pe bolta cerească, iar din piele și din perii de pe trup s-au făcut ierburile, florile și copacii, din dinți, din oase și din măduva oaselor au ieșit la iveală metalele strălucitoare și pietrele dure, mărgăritarele strălucitoare și jadul minunat și până și sudoarea de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele românești transpare un model cosmogonic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oricare neguțător din bazarul Bagdadului. Deodată, la un gest neînsemnat, burnusul se dă la o parte, și apar sub el straie strălucite: necunoscutul e însuși califul Harun, travestit în neguțător sau hagiu; sau e un emir venit din insulele de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la impunerea tatălui. Destinul lui nu este viața domestică, de aceea părăsește castelul, merge la o mânăstire budistă în căutarea absolutului, lasă în urmă lumea banală destrămată de viciu și desfrâu, se călugărește, pentru a renaște precum pasărea foenix. Daiyu (Mărgăritarul purpuriu) întruchipează frumusețea chineză emblematică. Sensibilă și transpusă în altă lume, părea celor din jur mofturoasă, capricioasă, egoistă, ironică. În realitate, este isteață, plină de gingășie, cu ținută frumoasă, cu talent reflexiv și poetic. Fragilă, părea o pasăre foenix care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu M. Toneghin), București, 1933; ed. Iași, 1991; Pozne și năzbâtii, București, [1933]; Fata cu păr de lup, București, 1934; Cavalerii verticali (în colaborare cu Ionel Jianu), București, 1934; Rumba dragostei (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1934; Tichia de mărgăritar, București, 1935; Cine a ucis? (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1938; Vampirul (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1938; Femeia din noroi, București, 1939; Dorel pleacă în lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
versuri de Al. Bilciurescu, ALA, 1922, 104; Radu Mislea, Scriitorul Al. B., „Omul liber”, 1931, 346; Al. Robot, Al. Bilciurescu - M. Toneghin, „Doamna Casanova”, RP, 1932, 4481; Petre Dinu, „Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus Demetrescu, Al. Bilciurescu, „Tichia de mărgăritar”, PLI, 1935, 8-9; G. Călinescu, M. Toneghin - Al. Bilciurescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Bailli Jean Ursescu, Trei rapsozi ai mării, București, 1944, 19-31; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 597; Dicț. scriit. rom., I, 280-281. N.Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă cu mărgăritare". "Țăranii duc astfel de vieți poetice și vor continua să ducă astfel de vieți, rămînînd superbi, "sălbatici" curați în țara asta a noastră". Iorga a elaborat o asemenea armonie și a pus-o în contrast cu subiectele standard ale înstrăinării literare de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]