32,760 matches
-
Cârtița. Toți trei îl gâdilau până la epuizare, astfel încât forțele lui Dardailă slăbeau puțin câte puțin. Se apăra când pe stânga, când pe dreapta cu a lui lungă coadă. Când aceasta obosea se apăra cu cele două piciorușe, extrem de mici în comparație cu mărimea corpului. Atât de puternic îl gâdilau cele trei ființe mici încât nu a mai putu rezista și a făcut semn lui Stup: -Te rog, prietene, să mă lași în pace, îți dau cheia de la Poarta pustiului; numai să nu mă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
infinit și obscur nu simt teroarea exprimată la începuturile științei moderne de matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal. Și nici în fața abisurilor lumii microcosmice. În acest cadru fizica particulelor elementare a stabilit existența unor procese incredibil de minuscule, în ordinea mărimilor o biliardime de cm (1 biliard= 1 milion de miliarde) și a perioadelor până la o triliardime de secundă (1 triliard= 1milion de bilioane). Nu simt spaimă deci, dar mai curând o neîncetată sete de cunoaștere, o "dorință de cunoaștere", cum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
univers, adică materia locuită, vizibilă, stelele, planetele și lunile. Restul de 96%, în ciuda cercetărilor costisitoare făcute în spațiu, rămâne literalmente în întuneric și pentru fizicieni. De aceea au inventat conceptele de "materie obscură" și de "energie obscură". Este vorba de mărimi complet necunoscute. "Ceea ce cunoaștem noi este o picătură de apă. Ceea ce nu cunoaștem este oceanul", spunea fondatorul fizicii clasice, Issac Newton, și asta va rămâne valabil pentru mult timp. Într-un viitor apropiat sau îndepărtat, știința va mai face încă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un concept unic. Aceasta nu este o pură construcție matematică, precum în cazul speculațiilor despre numeroasele lumi, ci un nou model al universului, care a fost confirmat de măsurătorile și zborurile în spațiu, dar nu este reprezentabil în realitate ca mărime cvadrimensională. Pentru considerațiile noastre, într-adevăr, speculațiile cosmologilor ce produc modele matematice complexe asupra altor universuri și dimensiuni cu ajutorul computerului sunt irelevante deoarece, așa cum am ilustrat în cadrul cărții mele Der Anfang aller Dinge (2005) (Începutul tuturor lucrurilor), le lipsește contactul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
crematoriul era înzestrat cu o capelă pentru săvârșirea serviciilor religioase, celor ce optau pentru incinerare, capelă concepută în "stil neutral". Prin urmare, se preciza că în acest loc oficiau "două fețe bisericești nestingherite de autoritățile bisericești, din cauză că la crematoriu tronează mărimi simandicoase care nu trebuie indispuse"207. Atitudinea față de aceștia era una ironică, fiind considerați "doi eroi ai anarhiei bisericești", revista dând detalii asupra păcatelor arhimandritului Ianculescu (acesta introdusese fumatul, vânatul și gramofonul la mânăstirea Bogdana și, mai ales, "poseda un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
referă la disonanțele privind capitalul social pentru persoanele din familiile monoparentale. Într-o observație curentă, se poate remarca un decalaj între familiile complete și cele incomplete, sugestia fiind că diversitatea relațiilor crește odată cu numărul de persoane din familie. Ca atare, mărimea familiei și sex-rolurile asociate membrilor acesteia vor influența capitalul social al copiilor în plin proces de formare. Francis Fukuyama arăta cum implicarea diferită a femeilor și a bărbaților în aducerea pe lume a copiilor, mai cu seamă legat de componenta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aparent, neutre la gen, clasă, etnie etc. Discriminările posibile sunt indirecte, la nivelul consecințelor desprinse din practici, acestea fiind tributare prejudecăților, stereotipurilor de gen în primul rând. Pentru familia monoparentală, considerată, așa cum am arătat, drept una dintre candidatele de primă mărime la sărăcie, premisele rezistenței la discriminări sociale sunt mult scăzute. Rezistența mai mică față de discriminare mai poate fi cauzată și de lipsa de solidaritate din partea familiei lărgite, a comunității. În multe situații, așa cum rezultă și din expresia folosită în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi fost zece - cam același număr de bărbați și femei. Toți aveau haine la fel: treninguri albastru deschis, căciulițe tricotate, galben cu negru, și în picioare bocanci solizi, cu curele. Dar ce m-a frapat în mod deosebit a fost mărimea lor. Bunicul ar fi zis: Asta s-a mai întâmplat, nu-ți aduci aminte? Și apoi ar fi început să-mi spună din memorie un lung pasaj din Călătoriile lui Gulliver. Erau uimitor de asemănători, indiferent de sex și vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
priviți amândouă camerele. Au fost siliți să se aplece. Nu puteau să-și îndrepte grumazul și genunchii. Stăteau încovoiați și îngrămădiți în cabană și se minunau că Elis din Lillåberg construise ceva atât de mediocru - ca să nu spună neînsemnat ca mărime. Trebuia s-o locuiască un vânător al Coroanei, a spus unul dintre ei. Pe timpul verii. El însuși n-a locuit niciodată aici, a spus altul. S-a spânzurat la Knaften, a spus al treilea. Nici unul dintre ei nu părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fi bine să o ajutăm. Nu, categoric, nu are rost să îi trimitem bani, s-ar transforma rapid în băutură, dar putem să îi trimite hăinuțe, jucării, rechizite,dulciuri, mai ales că tu ai văzut-o și știi cam ce mărime să fie hăinuțele... Știi, mam, mereu mi-e frică, să nu te răzgândești în privința mea și să încetezi să mă iubești și tu... Asta nu se va întâmpla niciodată, fii sigură! Dar totul are un sfârșit! Tu ai spus asta
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ale științei economice, cum ar fi economia serviciilor publice, economia managerială, economia dezvoltării ș.a. Indiferent de modul în care înțelegem sectorul public, apar pro-bleme de proporție sau dimensiune a acestuia, asupra cărora disputa economiștilor este actualmente mai aprigă decît oricînd. Mărimea sau întinderea sectorului public variază și în funcție de evoluția progresului tehnic, de condițiile pieței și de determinantul spațial. În tot cazul, sectorul public nu trebuie să fie o alternativă la cel privat, ci un complement al acestuia. Spre exemplu, la începutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care sunt inițiative private colective destinate să furnizeze populației anumite servicii, figurează în contabilitatea națională ca societăți sau cvasi-societăți. Este vorba des-pre societăți anonime, sau de reprezentanțe ale marilor firme, ce pot angaja sute sau chiar mii de salariați. Datorită mărimii lor, sunt considerate societăți comerciale. Totuși, în aceste cazuri, avem de-a face cu inițiative private colective, destinate să furnizeze servicii noncomerciale particulare unei populații date. Nu trebuie să uităm faptul că protecția socială, așa cum o înțelegem astăzi, provine la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu mică responsabilitate, apolitice, focalizate pe performanță."12 2.1.2. Criterii de evaluare a rolului guvernelor în economie Problemele care apar în privința determinării rolului pe care îl are de jucat un guvern în cadrul sistemului economic includ, în primul rînd, mărimea (amploarea) și scopul intervenției guvernamentale. Includ pro-blema proprietății, baza redistribuirii avuției prin intermediul politicilor de venituri și cheltuieli, responsabilitatea finanțării și a prestării serviciilor publice, metodele cele mai eficiente etc. În sistemul capitalist, cu toate că acumularea de avuție este ma-re, aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
birocratic, al funcționarilor. Societățile nu pot funcționa fără birocrație. Întrebarea este cît de eficiente pot fi soluțiile sistemului birocratic? Există, în acest sens, o întreagă teorie a birocrației. Niskanen susține că utilitatea birocratică maximă va avea în vedere, mai întîi, mărimea bugetului propriei organigrame. Cea mai dezvoltată doctrină a birocrației aparține Școlii Public Choice, din Virginia. Aparatul funcționăresc este văzut ca o castă, preocupată per-manent să-și maximizeze privilegiile, deciziile publice fiind luate, în primul rînd, în favoarea sa. Birocrația produce, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este întotdeauna posibil, fiind necesară intervenția Statului. Teoretic, alocarea eficientă a resurselor se realizează atunci cînd prețurile bunurilor și serviciilor sunt stabilite la nivelul costurilor marginale. Dar cum nu toate prețurile pot fi egale cu costul marginal, se pune problema mărimii abaterii. În general, se apreciază că dacă cererea este elastică pentru un anumit bun, prețul ar trebui stabilit cît mai aproape de costul său marginal. Dacă cererea este inelastică, prețul se va îndepărta de costul marginal. Stabilirea prețurilor serviciilor publice depinde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Vasile Cocriș și Vasile Ișan identificau condițiile favorabile, sau punctele tari și punctele slabe ale dezvoltării economice locale, ca și restricțiile în formularea strategiilor necesare în acest sens. Astfel, printre condițiile favorabile figurează: structura pe grupe de vârstă a populației, mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea infrastructurii culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se referă la: cheltuieli ale puterilor publice centrale și locale, cuprinse și realizate prin bugetul de stat; cheltuieli efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat (ajutoare de șomaj, indemnizații ș.a.); cheltuielile întreprinderilor publice. Alături de alți indicatori macroeconomici, cum ar fi: mărimea veniturilor fiscale și mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul populației, veniturile acesteia, nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale puterilor publice centrale și locale, cuprinse și realizate prin bugetul de stat; cheltuieli efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat (ajutoare de șomaj, indemnizații ș.a.); cheltuielile întreprinderilor publice. Alături de alți indicatori macroeconomici, cum ar fi: mărimea veniturilor fiscale și mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul populației, veniturile acesteia, nivelul rentabilității în economie, venitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul populației, veniturile acesteia, nivelul rentabilității în economie, venitul național și alți indicatori macroeconomici. În mod obișnuit, mărimea sectorului public e calculată prin raportarea cheltuielilor publice la P.I.B. sau P.N.B. (de ex. 38,5% în SUA în 1993; 45,1% în Marea Britanie; 52,2 în Franța; 55,8% în Italia; 51,1% media în U.E.). De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unui Stat depinde de trei factori: 1) Resursele naționale; 2) Nivelul fiscalității; 3) Gradul de suportabilitate a cheltuielilor publice de către populație, Creșterea cheltuielilor publice are, desigur, avantaje și dezavantaje, în funcție de specificul diferitelor conjuncturi spațio-temporale. Printre consecințele acestei creșteri enumerăm: creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate de diferitele situații sociale defavorabile (șomaj, boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de jos); creșterea fiscalității și utilizarea mai frecventă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu autoritățile publice (Președinție, Parlament, Guvern, organele autorității judecătorești ș.a.) 6) Cheltuieli pentru acțiuni economice (cercetare științifică, sub-venții pentru industrie, agricultură, mediu, transporturi și telecomunicații ș.a,); 7) Alte acțiuni; 8) Transferuri; 9) Datoria publică; 10) Rezerve. Compoziția fiecărei grupe, mărimea ei, oferă indicii despre prioritățile Statului în politica sa economică. Iată, spre exemplu, compoziția cheltuielilor în bugetul Marii Britanii: 1) Consumul sectorului public (cheltuieli curente pentru bunuri și servicii ale autorităților publice centrale și locale); 2) Investiții în sectorul public; 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
brută, care include valoarea totală a împrumuturilor, indiferent de creditori și datoria publică netă, care nu cuprinde valoarea împrumuturilor acordate de instituțiile Statului. Datoria publică poate fi exprimată în valori absolute, în valori relative (ca procent din P.I.B.), sau ca mărime medie pe locuitor. Majoritatea țărilor înregistrează datorii publice interne și/sau externe. Desigur, situația este diferită de la țară la țară, în cele bogate fiind mai mare datoria internă, în cele sărace cea externă. În ce privește țara noastră, datoria publică internă se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
datoriei publice interne și din alte surse stabilite prin dispoziții legale exprese. Dobînda, comisioanele și cheltuielile de emitere și plasare a titlurilor de credit se prevăd ca cheltuieli distincte în buget. Gestionarea datoriei publice este un proces laborios și costisitor. Mărimea acesteia trebuie limitată potrivit capacității de îndatorare a fiecărui stat pentru a nu crea dezechilibre și presiuni inflaționiste. Desigur, creșterea datoriei publice antrenează, pe termen scurt o creștere a veniturilor la dispoziția Statului și un transfer de resurse din sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Aici, din nou, mai multe răspunsuri sunt posibile: în cazul capitației, baza impozitului, sau foaierul fiscal, este individul. Este un impozit per capita, de unde și numele metodei; impozitul asupra capitalului este fondat pe stocul averilor unui individ sau firmă. Dar mărimea sa variază funcție de valoarea patrimoniului; impozitul pe venit se raportează la fluxul anual de resurse. El poate fi proporțional sau progresiv. În acest ultim caz, se practică tranșe de venit, cu rate de impozitare diferite. Cu cît venitul este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rate de impozitare diferite. Cu cît venitul este mai ridicat, cu atît rata marginală de impunere crește; drepturile din accize și alte forme de impozite pe cheltuieli, pre-cum vechea taxă pe cifra de afaceri, sau actualul TVA. În acest caz, mărimea impozitului depinde de fluxul de cheltuieli și deci nu are decît o legătură indirectă cu capacități contributive cum sunt venitul sau patrimoniul. Toate categoriile de mai sus sunt uneori regrupate în două ansambluri: impozite directe și impozite indirecte. Dar în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]