1,214 matches
-
Care este comportamentul adecvat unui cet]țean al Împ]r]ției lui Dumnezeu? Pe de-o parte acesta implic] morală „natural]”, de exemplu, Regula de Aur: „Tot ce voiți s] v] fac] vou] oamenii, faceți-le și voi la fel.” (Maț. 7,12), care se reg]sește într-o form] asem]n]toare în alte sisteme etice și care poate fi abordat] la diverse nivele, cu condiția de a fi consecvent cu sine și cu aproapele. Unele dintre cuvintele lui Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa pentru cele rele. Ins] tr]s]tură distinctiv] a înv]ț]turii etice a lui Iisus const] în modul radical de a privi morală. De exemplu, nu exist] o limit] în iertarea aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest lucru ar însemna un câștig în fața p]c]tosului, ci pentru c] această corespunde iert]rii p]cațelor de c]tre Dumnezeu. De asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest lucru ar însemna un câștig în fața p]c]tosului, ci pentru c] această corespunde iert]rii p]cațelor de c]tre Dumnezeu. De asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț. 6,14), nu pentru c] aceasta ar reprezenta un câștig în fața dușmanului (deși acest lucru este posibil), ci pentru c] Dumnezeu Își iubește vr]jmașii. Nu exist] limite cu privire la iubirea aproapelui (Lc. 10,29). Îngrijorarea reprezint] cel mai clar semn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta ar reprezenta un câștig în fața dușmanului (deși acest lucru este posibil), ci pentru c] Dumnezeu Își iubește vr]jmașii. Nu exist] limite cu privire la iubirea aproapelui (Lc. 10,29). Îngrijorarea reprezint] cel mai clar semn al lipsei încrederii în Dumnezeu (Maț. 6,19-34), în special aceea legat] de avere. Ținând cont de faptul c] motivele sunt nesemnificative atâta timp cât ele duc la o acțiune corect], Iisus are o atitudine critic] fâț] de iubirea de sine a celor „drepți” (Lc. 18,9-14) și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minim, pot sfârși în închisoare. Iisus merge mai în profunzime, prevenindu-ne în mod explicit cu privire la consecințele iubirii doar fâț] de cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români (13,8): „S] nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sește în pasaje că Matei 19,29, sub forma vieții veșnice, sau Luca 18,22, sub forma comorii în cer, si, în special, în Fericirile din Predică de pe munte: „Fericiți cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu” (Maț. 5,8). Aceast] înv]ț]tur], ca aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceea cu privire la pedepse, desemneaz] o stare a lucrurilor. În Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea drept scop câștigarea ing]duinței lui Dumnezeu, nefiind un semn al bucuriei, închinat gratiei divine. Este de remarcat faptul c] Iisus nu a stabilit norme etice precise și detaliate. Întrebat dac] se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu (Maț. 22,21), El a r]spuns: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, f]r] a specifică ce anume aparține fiec]ruia. Acest aspect a trebuit s] fie analizat în mod continuu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică de pe munte privind „înoarcerea celuilalt obraz” reprezint] un îndemn la pacifism că strategie politic] (Maț. 5,39), ceea ce ignor] caracterul literar al acestuia și natura înv]ț]turii etice a lui Iisus. Pasajul include, de asemenea, porunca de a scoate ochiul care te smintește și de a ț]ia mâna care te smintește și îndemnul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de femei. Care este înțelesul iubirii la care s-a referit Iisus când a spus c] Vechiul Testament (Tora) poate fi redus la dou] porunci: „S] iubești pe Domnul, Dumnezeul ț]u, si pe aproapele ț]u că pe tine însuți” (Maț. 22,34)? F]r] a face o analiz] detaliat], este binecunoscut faptul c] unicului cuvânt englezesc pentru iubire (love) îi corespund diferite cuvinte grecești, eros (dorința de satisfacție pe diverse planuri, al frumuseții, al adev]rului și al bun]ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poziționat în contextul iubirii de tip agape pentru a se salva de la egocentrism. Biserică a întâmpinat greut]ți în menținerea acestui mod radical de a percepe iubirea. Se insist] pe modul de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c] baza eticii lui Iisus const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos, pe care o percepea că pe o experient] colectiv]. O exprimare tipic] este: „Noi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de 5.000 de dolari, înseamn] v]ț]mare. Pentru libertarieni, consimt]mântul anuleaz] v]ț]marea și, de aceea, aceștia nu pot susține c] Vito a inc]lcat dreptul negativ al lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ținè lucrul prè sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ținè...”406) - care „și-au lărgit mâinile spre lăcomie”, „că i se desfrânase și i se lărgise mațele”, generator al unui sindrom ucigaș (scriitorul - „Pseudo-Nicolae Costin” - merită aici laude: „aceștia au murit de o boală ce-i zicea Duca-Vodă, adecă de supărul Ducăi-Vodă”), iubitor de fast (căci fusese „elev” al lui Vasile Lupu), „om foarte greu la mânie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ever)”; Arb „the Ever-Sure”. Context: ’Inna All"h huwa al-Razz"q 9ó al-quwwat al-Matn (51, 58): „Dumnezeu este Împărțitorul de bunuri. El este Stăpânul de nezdruncinat al puterii.” (GG) Se pare ca Halm este singurul comentator care interpretează mațn în sens de „statornic”, „neclintit”, așa cum o fac traducerile pe care le-am selectat. Mu‘taziliții îl considera adecvat numai corpurilor; deci divinității i se poate aplica doar în sens figurat. Alți exegeți (Tabar, Baghd"d) îl consideră un
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
doar în sens figurat. Alți exegeți (Tabar, Baghd"d) îl consideră un intensiv al lui qaw. Ghaz"l face următoarea distincție între cele două: qaw ar însemna t"mm al-qudra, „cu putere completă”, căruia toate îi sunt cu putință, în vreme ce mațn ar însemna šadd al-quwwa, „cu putere intensă”101. Semnificații de bază: tare, ferm, statornic. 2.1.6.6. (al-)‘Azz: SOI „puternicul”; ASM „Cel Tare”; GG „Tarele”/ „Puternicul” (lista 59, 23); Marr „Praepotens”; RB „le Puissant”; DM
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
5. al-Naœr: SOI „ajutor”; ASM „Sprijinitor”; GG „Oblăduitor” (4, 45) „Ocrotitor” (8, 40), „Ajutor” (22, 78); Marr „adiutor”; RB „auxiliaire”; DM „Défenseur”; YA și Arb „Helper”. Apare în două locuri (8, 40/41 și 22, 78) în expresia ni‘maț al-Naœr, „cel mai bun ajutor”, „ce minunat Sprijinitor!” și indirect în multe versete în care se spune că oamenii nu au alt naœr („Apărător”, „Sprijinitor”) decât pe Dumnezeu (e.g. 4, 173), sau că El le este de ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trei (ASM, GG) sau chiar două (GG) sinonime românești, astfel încât bogăția din original nu este sesizată. Cât privește numele din câmpul semantic „Puternic”, diferențierile dintre nume la traducere sunt și mai puține. Pentru labb"r, ‘Azz, ‘A:m, Qaw, Mațn, Q"dir, Qadr, Muqtadir, soluțiile sunt doar „Atotputernic”, „Tare”, „(Cel) Puternic”, „Preaputernic”.tc "5.4. Mai ales în cazul unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă, desi seria sinonimica de cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este vorba, ca la Nichita Stănescu, de sfărâmarea perfecțiunii cubului prin lovitura finală care obligă la o reconfigurare mentală a frumosului. Dimpotrivă, este picătura oftalmoftologului 91 care limpezește vederea, facilitând perceperea obiectului la adevărata sa dimensiune
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu, Cucu, Belitu, Găoază, Speriosu, Labă..." (Ucenic la clasici, ed. cit., p. 109). 9 Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Românească, București, 1989, p. 298. 10 Mircea Horia Simionescu, Licitația, Editura Paralela 45, Pitești
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
0,5 mm: --- Simplu tratate la suprafață sau simplu tăiate în forme altele decât pătrate sau dreptunghiulare: 7210.12.11 ---- Tablă cositorita - 20 7210.12.19 ---- Altele - 20 7210.12.90 --- Altele - 20 7210.20 - Acoperite cu plumb, inclusiv fierul maț: 7210.20.10 -- Simplu tratate la suprafață sau simplu tăiate în forme, altele decât pătrate sau dreptunghiulare - 20 7210.20.90 -- Altele - 20 7210.30 - Acoperite electrolitic cu zinc: 7210.30.10 -- Simplu tratate la suprafață sau simplu tăiate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
fă? a unicei realit?? i adev? rate: na? iunea. De Gaulle trata comunismul cu acela? i dispre? , consider�ndu? l drept o beteal? str? lucitoare, dar trec? toare, drept o masc? a hegemoniei imperiale. Iar atotputernica supraputere comunist? s?a destr? maț pe linia de separă? ie a componentelor sale reale: cele na? ionale ? i cele religioase. A?a cum a prezis De Gaulle, Germania s? a unit, Europa central? r? s?ritean? este liber? , iar calea spre o �Europ? de la Atlantic la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sub Alexandru cel Mare, grecii au cucerit Orientul Mijlociu ? i au adus aici elenismul, dar ? i?au ucis vechiul spirit, care nu a mai �nviat de atunci. Imperiul lui Attila, ca ? i cel al lui Genghis? Han s? au destr? maț. Gre? eala lui Napoleon a constat �n a fi utilizat resursele na? iunii franceze (�epuiz�nd Fran? a�) �n �ncercarea să de a domina lumea. Pentru evitarea acestui lucru, Iorga sugereaz? urm? toarele: �pentru fiecare na? iune, prima regul? trebuie s? fie apelul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�ț ? i pe du? mani; doamna Catinca p? rea o st�nc? al? turi de șo? ul ei. Familia Iorga s? a mutat �n casă deteriorat? , dar locuibil? a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia să sc? pase nev? ț? maț? 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s? a r? sp�ndit �n r�ndul legionarilor. Legionarii, datorit? �cultului mor? îi� at�ț de drag lor � a? a cum �i explică Boeru autorului acestei c? r? i � considerau cutremurul drept �un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nem? ilor fă?? de Iorga? S?ar putea s? fi fost oricare din aceste motive, �ntruc�ț nu se exclud unul pe cel? lalt. La c�teva zile dup? cutremur, familia Iorga s? a mutat �n casa lor r? mas? nev? ț? maț? de pe Strada Codrului din Sinaia. Trebuie s? fi fost o u? urare dup? atmosferă infestat? de legionari de la V? leni. Doamna Lucia a r? mas la V? leni. Lui Iorga, doamnei Catinca ? i servitoarei lor, Aneta Cazacu, li s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]