5,442 matches
-
a datelor, de alegere a variantei optime pentru produsul final; publicare de articole în ediția specială a revistei cadrelor didactice „Caleidoscop"; organizarea concursului interdisciplinar de fizică - chimie - biologie „Știința - mijloc al cunoașterii"; îndrumarea elevilor la redactarea revistei și la realizarea machetei. 3. Brădățeanu Corneliu, profesor de matematică. Contribuție importantă în coordonarea elevilor pentru realizarea de produse ale proiectului și în redactarea de articole pentru revista specială a elevilor „MaST Energy"; publicare de articole în ediția specială a revistei cadrelor didactice „Caleidoscop
Sfera by Brudariu Brânduşa () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93573]
-
revistei cadrelor didactice „Caleidoscop"; organizarea concursului interdisciplinar de fizică - chimiebiologie „Știința - mijloc al cunoașterii"; organizarea concursului interdisciplinar de fizică - chimie - matematică - informatică „Științele Altfel"; tehnoredactarea revistei profesorilor „Caleidoscop"; îndrumarea elevilor la redactarea revistei, realizarea site-ului proiectului și la realizarea machetei. 4. Luca Ionela, profesor de educație plastică. Contribuție importantă la realizarea machetei, a logoului și prezentarea rezultatelor proiectului. Petrecerea de Halloween alături de elevi din clasa a X-a A. Toți elevii au fost încântați de petrecerea Hallowen-ului alături de colegii din
Sfera by Brudariu Brânduşa () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93573]
-
al cunoașterii"; organizarea concursului interdisciplinar de fizică - chimie - matematică - informatică „Științele Altfel"; tehnoredactarea revistei profesorilor „Caleidoscop"; îndrumarea elevilor la redactarea revistei, realizarea site-ului proiectului și la realizarea machetei. 4. Luca Ionela, profesor de educație plastică. Contribuție importantă la realizarea machetei, a logoului și prezentarea rezultatelor proiectului. Petrecerea de Halloween alături de elevi din clasa a X-a A. Toți elevii au fost încântați de petrecerea Hallowen-ului alături de colegii din toată școala și alături de profesori.
Sfera by Brudariu Brânduşa () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93573]
-
tragerile pe timp de noapte. S.B.: Era ținta 8 alergând, cea cu beculețe. I.T.: Da. Noi aveam și la tragerile cu armamentul de pe tanc, cu mitraliera, cu tunul. De pildă, la tancuri îngropate sau tun antitanc era o țintă, o machetă, care pe mijloc avea un bec... S.B.: ...ce pâlpâia. I.T.: ...ca și cum ar executa foc. Chestii din astea aveam, dar cine stătea să le monteze noaptea? Cpt. Florin Țugurel, care era secretarul comitetului de partid, a fost trimis cu armament cu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sintetizează informația; Îmbină imaginea cu sunetul. - limite - nu țin seama de nivelul clasei; nu asigură conexiunea inversă; impun un mod de Învățare. B. PENTRU OBȚINEREA INFORMAȚIILOR 1. obiecte arheologice (unelte de muncă, obiecte casnice, arme, monede, medalii, podoabe); 2. modele (machete, mulaje). C. PENTRU VERIFICAREA ȘI CONSOLIDAREA INFORMAȚIEI 1. mapa cu fișe de lucru sau texte programate; 2. hărți cu caracter istoric. Se poate afirma că stabilirea și integrarea mijloacelor de Învățământ se realizează numai printr-o permanentă racordare la obiectivele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]
-
aceeași intensitate de către toți jucătorii. Prin aceste caracteristici jocul se manifestă nu numai ca un mijloc de socializare ci și ca un mijloc de dezvoltare a capacității de interacțiune interpersonală. Exemple de jocuri: - viitori constructori, arhitecți, decoratori - prin realizarea de machete; - concursuri Între rânduri sau grupe cu prezentarea de materiale culese de elevi gen: Știați că?, adevărat sau fals; - concursuri de rezolvarea unor aritmograme cu Întrebări de specialitate; - meciuri de fotbal Între clase.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
autoritățile, ca proprietari ai celor două firme, nu se etalau frații Saraga, Samoil sau Elias, ci soțiile acestora, Regina și Fany. Pentru editarea medaliilor, aceștia făceau propuneri primăriei sau comitetelor de organizare a unor acțiuni culturale și prezentau odată cu acestea machete sau desene. După aprobarea proiectului, editorii se adresau unor ateliere medalistice din străinătate, care le băteau în metal {\cîte 20}. Medaliile realizate astfel, erau difuzate prin liste de subscripții în întreaga țara, cât și participanților la diverse manifestări. Realizările medalistice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și personalități de prestigiu ale culturii românești {\cîte 21}. Dacă cele două librarii Saraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de drept ai medaliilor. Este vorba de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” {\cîte 23}. Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară. Marilor personalități ale Iașului din comitetele de inițiativă care hotărau realizarea medaliilor și autorilor de drept ai proiectelor și machetelor le revine meritul de a imortaliza în metal oameni și fapte deosebite ale istoriei neamului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cunoscute sub genericul de medaliile Saraga. Menționam că medaliile Saraga sunt pline
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Ca Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnică baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinam să credem că autor, cel putin al unora dintre ele, nu era altul decât profesorul Celești Fabio, la care, cum am presupus, apela și familia Saraga, si care și-a etalat talentul, cu certitudine în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Saraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae Sternberg{\cîte 28}. Studiind eșalonarea în timp a medaliilor care au ca obiect de reflectare Iasul, constatăm că se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sus, EPISCOPUS † 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zona centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistica realizată după machetă sculptorului Maximillian Fetiță ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă și slabă, fata ascetica, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără bandă lata marginala exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm machetă pentru o placheta unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figură 31), cât și cele două medalii ale Spitalului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și împlinirea a 75 de ani de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Elenă Cuza{\cîte 81}. Cu prilejul unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii 1864 și 1865, care aveau menirea să încurajeze agricultură, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia are elemente de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub formă spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după machetă lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptam imaginea medalistica că pe aceea a unui om în vârstă, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu cel al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al domnitorului comemorat. Menționam că realizarea această copie pe avers imaginea domnitorului de pe medalia SNR din anul 1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul familiei Saraga în raport cu medalia ieșeana l-am conturat în comunicarea noastră, „Saraga, artist medaliere sau editor ?”, prezentată în Ședința Secțiunii Iași a SNR din 2 dec. 1984 (pentru
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
demnitate și un alt rol în imaginarul colectiv: acela de voievod al lui Christos (modelul iconografic este dat de un mozaic bizantin din secolul X, ce îi figurează pe Constantin I și Iustinian I alături de Iisus-Pantocrator, primul oferindu-i acestuia macheta Constantinopolului, iar al doilea chiar macheta bisericii reconstruite, Hagia Sophia). Ecoul literar incontestabil al acestei lumi, "adunate" în jurul simbolurilor puterii - în principal, al imaginii tronului -, se regăsește în cărțile populare, acolo unde este proiectat un întreg cod al regalității și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul colectiv: acela de voievod al lui Christos (modelul iconografic este dat de un mozaic bizantin din secolul X, ce îi figurează pe Constantin I și Iustinian I alături de Iisus-Pantocrator, primul oferindu-i acestuia macheta Constantinopolului, iar al doilea chiar macheta bisericii reconstruite, Hagia Sophia). Ecoul literar incontestabil al acestei lumi, "adunate" în jurul simbolurilor puterii - în principal, al imaginii tronului -, se regăsește în cărțile populare, acolo unde este proiectat un întreg cod al regalității și al investirii itinerante, prin descrieri ample
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Stâng al Artei (LEF), ai căror teoreticieni se reclamă de la arta „de comandă socială” și de la „arta industrială”, și neagă formele tradițională de artă în favoarea „artei faptului”. Krucennih, Pasternak, Rodcenko, șclovski fac partea din mișcare, iar Tatlin concepe în 1920 macheta unui monument spre slava Internaționalei comuniste*; alți sunt și ei aproape de acest obiectiv - cineaștii Eisenstein, Vertov, Kuleșov. în paralel, în 1920, iau ființă la Moscova Atelierele Superioare de Artă și Tehnică (VKHOUTEMAS), cuprizând opt facultăți de pictură, arhitectură, design etc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
blocurile new-yorkeze și arhitectura totalitară - fascistă italiană sau nazistă. Clădirea este dominată de un cuplu de statui reprezentând, în stilul realismului socialist, un muncitor sovietic și o kolhoznică ridicând fiecare sus unul din simbolurile comunnismului: secera și ciocanul. 15. Această machetă a unui monument închinat Internaționalei Comuniste a fost realizată între 1919-1929 de către Vladimir Tatlin, președinte al Uniunii Artiștilor din Moscova după Revoluția din Octombrie. Rând pe rând cubist, fluturist și constructivist, Tatlin simbolizează aici adeziunea la revoluția bolșevică a unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de adevărate comori de iscusință și de inteligență puse la bătaia pentru a inventa, la nivel local, alte echilibre și alte moduri de viață. Dacă nu va fi creată această cetățenie mai interactivă, politicile adoptate ar putea fi asemenea acelor machete de corăbii Închise În sticle și care nu ajung niciodată să navigheze. G. F. & BOURDIEU Pierre (coordonator) (1993), La Misère du monde, Paris, Seuil. CASTEL Robert (1995), Les Métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Gallimard. DONZELOT Jacques
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]