55,424 matches
-
de neconstituționalitate. ... 16. Avocatul Poporului precizează, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.138D/2019, că susținerea reclamantului în sensul modificării textului de lege criticat, astfel încât, pe lângă funcțiile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechimea în magistratură să le fie recunoscută și ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice, nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: – Art. 86: (1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
12 la aceeași Convenție și art. 4 din Carta socială europeană revizuită, toate referitoare la principiul egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 157 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005). În cauza de față, autorii
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005). În cauza de față, autorii excepției de neconstituționalitate critică faptul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu prevede că se consideră vechime în magistratură și perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Aspectul supus controlului de constituționalitate ține însă de opțiunea legislativă și de oportunitatea reglementării, care
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
competența de a suplini conținutul normativ al textului criticat și, implicit, de a include activitatea desfășurată de o persoană în calitate de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice în sfera profesiilor/activităților a căror exercitare/desfășurare se consideră vechime în magistratură, enumerate de art. 86 din Legea nr. 303/2004. ... 23. De altfel, Curtea a mai analizat susțineri similare, constatând că nu se critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipsește, or, potrivit dispozițiilor art. 2
DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279301]
-
fiecare dintre cele două alineate, prin trimiterea la alin. (1) al art. 82, utilizează noțiunea „vechime în funcție“. Totodată, susține că cele două alineate, alin. (4) și (5) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, fie întrebuințează noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (4)], fie fac trimitere la alt alineat care operează cu noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (5) care face trimitere la alin. (3)]. Însă deciziile nr. 26 din 21 septembrie 2015 și nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțate de
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
vechime în funcție“. Totodată, susține că cele două alineate, alin. (4) și (5) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, fie întrebuințează noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (4)], fie fac trimitere la alt alineat care operează cu noțiunea „vechime în magistratură“ [alin. (5) care face trimitere la alin. (3)]. Însă deciziile nr. 26 din 21 septembrie 2015 și nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rescriu textul
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
26 din 21 septembrie 2015 și nr. 10 din 11 martie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rescriu textul legii, fie prin excluderea de noțiuni menționate de lege („vechime în magistratură“), fie prin introducerea de noțiuni nemenționate de lege („vechime în funcție cu două componente“), și chiar se contrazic între ele, în Decizia nr. 10 din 11 martie 2019 reținându-se că niciunul dintre argumentele Deciziei nr. 26 din 21 septembrie
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut normativ: (4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși. (5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
care a fost procuror timp de 6 ani și ulterior a exercitat profesia de avocat - critică dispozițiile referitoare la pensia de serviciu a magistraților, pe motiv că acestea nu permit asimilarea vechimii în exercitarea profesiei de avocat cu vechimea în magistratură, în ipoteza în care, la data înscrierii la pensia de serviciu, nu mai avea calitatea de magistrat. ... 16. Prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
de serviciu a magistraților, în ipoteza în care, la momentul solicitării acestui drept, nu mai sunt în funcție. ... 20. Dispozițiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că, pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură cerută de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că persoanele care
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
I, nr. 618 din 14 august 2015. Prin această ultimă decizie, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și formării unei cariere în magistratură. Curtea a mai reținut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și independența justiției. Analizând alte constituții europene, observăm că multe dintre ele prezintă articole care protejează independența sistemului judiciar și stabilesc limite clare pentru a preveni conflictul de interese și influențele exterioare asupra magistraturii. De exemplu, Constituția Germaniei (Grundgesetz) prevede în mod expres că judecătorii sunt subiectul doar legii, subliniind independența acestora de orice putere exterioară. Similar, Constituția Franței garantează independența judiciară, iar membrii Consiliului Superior al Magistraturii, responsabil de numirea și cariera judecătorilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
al standardelor europene în materie de independență a justiției. De exemplu, Comisia de la Veneția a subliniat în repetate rânduri importanța protejării independenței sistemului judiciar față de presiunile politice și a recomandat consolidarea acestui principiu prin mecanisme de autoguvernare ale magistraturii. Reducerea influenței politice în numirea membrilor CSM și asigurarea unui echilibru între diferitele paliere ale sistemului judiciar și societatea civilă răspund acestor recomandări. În plus, limitarea mandatului președintelui CSM la un an, cu interdicția de reînnoire pentru niciun motiv, vizează
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
putea duce la o mai mare încredere în sistemul judiciar, întrucât deciziile CSM vor reflecta mai clar voința și interesele profesionale ale magistraților, fără a fi filtrate sau influențate de agenda politică. Este o schimbare semnificativă, deoarece întărește principiul independenței magistraturii față de celelalte puteri în stat. De asemenea, prin limitarea mandatului președintelui CSM la doar un an, cu imposibilitatea reînnoirii, se urmărește evitarea concentrării prelungite a autorității într-o singură mână, un factor care a fost adesea asociat cu riscul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
să echilibreze influența politică și autonomia judiciară. În Germania, Consiliul Judiciar Federal (Bundesrichterrat) este responsabil pentru administrarea și cariera judecătorilor federali, fiind compus exclusiv din judecători aleși de colegii lor. Acest sistem de autoguvernare reflectă o încredere profundă în capacitatea magistraturii de a-și gestiona propriile afaceri în mod independent, fără intervenția directă a puterilor politice. Astfel, exemplul german oferă o perspectivă valoroasă asupra importanței autonomiei în cadrul sistemului judiciar și asupra modalităților prin care aceasta poate fi realizată. În Italia
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
independența justiției și răspunderea față de societate. Comparând aceste modele cu propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României putem observa că există o varietate de abordări în Europa în ceea ce privește compoziția și funcționarea consiliilor superioare ale magistraturii. Acest lucru demonstrează că nu există o formulă unică sau perfectă, ci mai degrabă diferite soluții adaptate la contextul și istoria fiecărui stat. În contextul românesc, propunerea de revizuire pare să se îndrepte spre un model care valorizează autonomia judiciară
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nu există o formulă unică sau perfectă, ci mai degrabă diferite soluții adaptate la contextul și istoria fiecărui stat. În contextul românesc, propunerea de revizuire pare să se îndrepte spre un model care valorizează autonomia judiciară și participarea activă a magistraturii în autoguvernarea sistemului judiciar. Se observă o tendință de depărtare de la influența politică și de a încuraja un echilibru între expertiza juridică și controlul democratic. Este esențial ca, în timp ce ne străduim să modernizăm și să îmbunătățim sistemul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
contribuie la o justiție care să servească în mod eficient și echitabil nevoile societății. Concluziile care se desprind din această analiză comparativă sunt că, deși fiecare sistem judiciar are specificitățile sale, există o direcție comună către întărirea independenței și responsabilizării magistraturii. Reformele propuse în România urmează această tendință generală, cu o atenție deosebită acordată participării și reprezentativității la nivelul structurilor de autoguvernare ale sistemului judiciar. Concluzionând, propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României este un demers care contribuie semnificativ
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Articolul 134 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii, selectați prin concurs național anual de admitere în magistratură, organizat de Institutul Național al Magistraturii, dintre persoanele licențiate în drept, cu o vechime de minimum 8 ani în profesii juridice sau în învățământul juridic superior. (2) Procurorii nu pot fi mutați sau transferați în funcție de judecător decât prin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
text al art. 134 - prevede că judecătorii și procurorii sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Noua propunere aduce o schimbare semnificativă: numirea se va face pe baza unui concurs național anual de admitere în magistratură, organizat de Institutul Național al Magistraturii. Această schimbare ar putea oferi un plus de transparență și meritocrație în sistemul de justiție, asigurând că cel mai bine pregătiți candidați acced în funcții importante. Pe de altă parte, condiția de vechime de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
trebuie să fie ghidată de un consens larg și de respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Comparând cu alte constituții din Europa, observăm că multe state membre ale Uniunii Europene au optat pentru sisteme judiciare care accentuează independența magistraturii și transparența proceselor de numire. De exemplu, în Germania, judecătorii federali sunt numiți de președintele federal și un consiliu compus din miniștrii de justiție ai landurilor și membri ai Bundestagului, cu scopul de a echilibra influențele politice. În Franța, Consiliul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a criminalității economice. ... 34. Consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii - modificările aduse articolului 133 vizează consolidarea independenței și eficienței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Prin aceste schimbări, CSM va avea un rol mai puternic în garantarea independenței justiției și în supervizarea magistraturii. Aceasta poate îmbunătăți încrederea generală în sistemul de justiție și poate contribui la un mediu de afaceri mai atractiv pentru investitori. ... 35. Responsabilitatea patrimonială a statului și răspunderea magistraților - articolul 134 reformulat accentuează răspunderea patrimonială a statului în cazul erorilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
rea-credință sau gravă neglijență. Această modificare are un impact direct asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, oferind un mecanism de răspundere clar și consolidând principiul responsabilității în exercitarea funcției publice. Acest lucru poate conduce la o mai mare profesionalizare a magistraturii și la o reducere a erorilor judiciare, oferind totodată persoanelor vătămate căi de atac eficiente pentru a-și proteja drepturile. Amendamentul propus la articolul 62 privind pragul de reprezentativitate în Parlamentul României, în contextul unui sistem politic multipartid, poate avea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
influenței executive și legislative asupra deciziilor CSM. Articolul 134, în noua sa redactare, abordează procedura de numire a judecătorilor și procurorilor, punând accent pe un proces de selecție riguros și transparent. Prin stabilirea unui concurs național anual de admitere în magistratură se urmărește asigurarea unui înalt nivel de competență și profesionalism în rândul celor care vor servi în funcțiile judiciare. Aceasta poate influența pozitiv calitatea actului de justiție și poate crește încrederea publicului în capacitatea instituțiilor judiciare de a administra dreptatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]