1,476 matches
-
să spun "ale psihanaliștilor", nu pentru că n-ar exista, ci pentru că se pot numără la noi încă extrem de puțini). În aceste împrejurări, un demers precum cel prezentat aici pare să întregească imaginea unei - pentru a rămâne în zona conotațiilor dragi magistrului păltinisan - adevărate descălecări. Premisa cărții stă într-o anume opunere a filosofiei inconștientului filosofiei tradiționale, căci dacă aceasta din urmă se referă la problemele pe care le pune spiritul din punctul de vedere al conștientului, cealaltă descoperă "impuritatea spiritului", accesul
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
un nărăvaș și subiectiv mesager al propriei formații poetice (care îi datorează, bineînțeles, foarte mult bătrânului pohet). Cărțile (sau cartea!) au fost date pe față: Salvarea speciei aparține mai mult Simonei Popescu decât lui Gellu Naum. A spus-o chiar magistrul și nimeni n-a știut-o, până acum! A fost, de la bun început, o critificțiune, un fel de roman cu pretext critic strunit să meargă în ritmul și după restricțiile unei lucrări cu pretenții științifice. Scăpată de corsetul unei teze
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
chiar ticăloșia unor editori. Unul dintre atacurile sale devastatoare la adresa imposturii s-a produs chiar în paginile României literare. Articolul Unde ni sunt (cr)editorii? este o deconspirare savuroasa și inatacabila a unui rapt literar. I. Funeriu a moștenit de la magistrul sau G. I. Tohăneanu o anumita ceremonie a discursului. El știe să-și țină interlocutorii (fie ei studenți sau cititori) aproape, chiar și atunci când teoretizează teme aparent minore sau a priori terne. Umorul și ironia nu îl părăsesc niciodată, demonstrațiile
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
Am fost tentat, multă vreme, să dau vina pe "baronii presei" pentru predilecția maladiva acordată de ziare grotescului, respingătorului, bestialului și putregaiului. Într-adevăr, ca la un semnal, ziarele "naționale" și-au deschis paginile aproape exclusiv "bubelor, mucegaiului și noroiului" magistrului Arghezi. Orice e pervertit, bolnăvicios, dement și mincinos trezește interesul clocotitor al unei populații infantilizate, incapabilă, parcă, să sesizeze altceva decât impulsurile violente ale exteriorului. Nu țin minte că vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem așa ceva
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
dispoziția editorilor de către Ștefania (Didi) Manciulea, fiica învățatului dascăl, căreia, i se aduc, postum, cuvenitele mulțumiri. Corespondența se întinde pe trei luștri, între 1969-1974; nu este propriuzis un dialog epistolar, pentru că avem in extenso doar scrisorile „ucenicului” (Al. Todea) către magistru (Ștefan Manciulea). Scrisorile acestuia sunt întrerupte de frecvente puncte de suspensie, din cauza acelor „lectio incerta” și mai ales, din pricina unui scris anevoie descifrabil, de care profesorul însuși era conștient și pe care reușea să-l descâlcească, nu fără dificultate, Ștefania
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în Dachia de Petru Maior, elevul îi declară, în batjocură, magistrului că "dascălul, pentru un tânăr, este aceea ce este grădinarul pentru un pom". Autorul însuși trăiește între arbori stufoși și flori fără mari pretenții: După prânz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrân plop ce
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
străvezii referințe anatomice, scriitorii noștri tot seamănă și culeg roadele câmpului blagoslovit din Povestea poveștilor a lui Creangă. Dar umorului de cea mai bună factură al ,țăranului" amestecat printre ,boierii" de la Junimea trebuie să-i spunem adio. Cu rarisime excepții (,magistrul din Cajvana" e una dintre ele), autorii și autoarele care au făcut din sex cheia de boltă a universului lor ficțional urmăresc secretele și secrețiile propriilor personaje cu maximă încordare, cu o neobișnuită gravitate. Bizareriile și perversiunile sexuale sunt descrise
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
face, cum ne avertizează tălmăcitorul în al său Cuvînt liminar, cu „prima versiune românească integrală a scrierilor ilustrului autor medieval francez”. Și întrucît unii cercetători îi atribuie poetului liric și paternitatea cîtorva lucrări dramatice, printre care și vestita Farsă a Magistrului Pathelin, R.V. a tradus și textele respective, ceea ce face din întreprinderea sa „prima ediție integrală din lume a operei villonești”. Pînă la acest final apoteotic, sînt de consemnat cîteva etape. Mai întîi, apariția în 1958, la Editura Tineretului, a volumului
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
a tradus și textele respective, ceea ce face din întreprinderea sa „prima ediție integrală din lume a operei villonești”. Pînă la acest final apoteotic, sînt de consemnat cîteva etape. Mai întîi, apariția în 1958, la Editura Tineretului, a volumului intitulat Opurile magistrului François Villon, adică Diata Mare și Lăsata, Adaosul, Gergul și Baladele, altfel spus (aflăm din Nota asupra ediției)“ numai o parte a celor peste 3000 de versuri cît numără opera poetului”. Se înșală cine ar crede că va regăsi aceste
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
a obișnuit s'o facă, de pildă, un Phil Minton). Discursul e fragmentat, deconstructivist, dar nu își refuză nici momente de jubilație pe ritmuri binare, susținute de puertoricanul Tony Cintron, de conivență cu basistul Rael Wesley Grant (vechi aliat al magistrului Sam Rivers!). Marea surpriză a fost, cel puțin pentru subsemnatul, prezența în grup a lui D.D. Jackson - nimeni altul decât companionul meu redacțional de la Down Beat, unde ține o rubrică eseistică. Știam că Jackson e unul dintre cei mai apreciați
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
amintim că el totuși s-a întâlnit cu Simone Boue, cea care a stat lângă el până la capăt. Numai femeia a fost mai credincioasă decât zeița? O condiție tulburătoare - de meditat mereu - poate regăsindu-l pe ipocritul misogin de Shopenhauer, magistrul oarecum și al lui Eminescu? Iubirea lui Emil Cioran la limita vârstei ...biblice este un fel de pseudo-erezie a disperării redevenind sublimă, înnoitoare, regresivă în Arhet’ip-ul GEMELAR narcisic, asupra întregului său sistem filosofic diogenic, prin aceea că refuză gestul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
colaborarea Teatrului Național din Târgu-Mureș cu Studioul de radio Târgu-Mureș, semnatarul povestirii identifică trei etape distincte ale parcursului spectacolului radiofonic. Prima etapă, întinsă pe o perioadă de zece ani (1962-1972), începe cu paradigma teatrală produsă în anii ’60, numită, de magistrul Liviu Ciulei, “reteatralizarea teatrului”. Perioadă când a prevalat teatrul la microfon. “Este un teatru al ființei și al unei lumi incongruente” (p. 8) devenit în vechiul regim una dintre puținele forme de protest împotriva opresiunii comuniste. S-au înregistrat atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intră în mașini șofate de necunoscuți el îl așteaptă întotdeauna în crasna puțin aplecat pe stânga (în direcția de mers) pe colegul său de orchestră, flautistul jucikov” la intrare în vaslui l-am zărit tras pe dreapta de poliție pe magistrul ursachi îmbrăcat în costum alb cu papion în mâna dreaptă cu o floretă de argint strălucitoare prezenta cu aceeași mână actele la control l-am salutat ne-a salutat și el și am trecut mai departe se pare că a
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
care ne scăldăm acum ce râu curge cu zgomot prin viețile noastre în venele tale respiră tăcută o vidră nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
sibiene ca și mediocritatea rutinieră a desfășurării ceremonialului pedagogic din acele săli contraziceau însă mai puțin imaginea ideală pe care mi-o făcusem despre Universitate, cât mi-o distrugea substanța însăși a celor ce se predau acolo nouă discipolilor de către magiștri noștri. În locul acelei universitas scientiarum, în care mă așteptam să descopăr nici mai mult, dar nici mai puțin decât universul întreg al cunoștințelor, un univers revelat nouă, apropriat de noi, atotcuprinzător, deci cuprinzându-ne și pe noi într-însul, m-
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
operând o rară forță cosmogonică. Poetul era un născător de lumi. El nu avea de ce să cultive Legea în idealitatea sa abstractă, hegeliană, asemenea lui Noica. Și iată un ultim exemplu din experiențele anilor mei de formație universitară. Unul dintre magiștrii cărora le rămân deosebit de îndatorat a fost francezul Henri Jacquier. Mai apropiat decât alții, el nu-mi era doar un dascăl, ci un prieten mai mare pe care-l frecventam și în afara orelor de curs. Dar aceste cursuri erau de
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
universitar, paradox rezidând, repet, în conjugarea dintre limitarea, parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt, printre cele moștenite de Universitate de la antica Academie e și aceasta: Universitatea este, de la originile sale și
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt, printre cele moștenite de Universitate de la antica Academie e și aceasta: Universitatea este, de la originile sale și poate prin natura ei, un spațiu al întâlnirilor fecunde. Întâlniri între magiștrii și discipoli, întâlniri ale discipolilor între ei. Misiunea formatoare a Universității se împlinește, mai presus de orice, prin aceste afinități elective. În Sibiul anilor de refugiu, cea mai bogată în urmări rodnice a fost întâlnirea dintre cei ce aveau să
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ca un ultim venit, abia intrat la facultate, pe când ceilalți o absolviseră sau se pregăteau să o absolve, prețuirea lor, mai mult chiar decât aceea a profesorului, m-a făcut fericit. Desigur, prezența catalizatoare, bună conducătoare de căldură spirituală a magistrului a mijlocit acea întâlnire cu cerchiștii ca și altele în seminarul pe care-l frecventau chiar și unii dintre ei, ce nu mai erau studenții Universității, precum și în cenaclurile care aveau loc în casa primitoare, cu pereții tapetați cu cărți
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
s-ar fi cuvenit să știu, ceea ce aveam să știu doar mult mai târziu, că asemenea acelui medieval, care privind miniatura nu se putea să întâlnească, ieșind din gura sacră, decât cuvinte ce au devenit consacrate, tot astfel din gura magistrului meu nu puteau să iasă decât acele cuvinte ale sale, care nici nu mai erau ale sale, care aparțineau Operei, unei opere publicate, unei construcții ce creștea în triple etaje succesive, personal-impersonală, impunătoare clădire a primului, poate unicului sistem de
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cursurile profesorului Blaga nu mi-au oferit nimic sau aproape nimic. Am primit de la el noi, cerchiștii, mult mai puțin decât de la profesorul de estetică Liviu Rusu sau, eu personal, de la profesorul de psihologie, Nicolae Mărgineanu. Când îl evoc pe magistrul Blaga îmi apare o imagine ce nu-l înfățișează pe omul Lucian Blaga. Este un portret al călugărului geometru Fra Luca Pacioli, prietenul lui Leonardo da Vinci. Îmbrăcat în rasa călugărească, cu gluga pe cap, doar brațele și mâinile omului
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
el, în picioare, un învățăcel care nu privește spre el, pare că nici nu-l ascultă, ai cărui ochi sunt ațintiți asupra unui punct de dincolo de carte, de triunghi și de cerc, același punct către care își îndreaptă privirea și magistrul. Nici un cuvânt nu se rostește, pacea cărții, a lui Euclide " al cărui nume stă scris în italice pe o margine a tăbliței " nimic nu o tulbură. Și în tăcerea solemnă a momentului, în penumbra din jurul celor doi uniți în aceiași
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
necăutând nici spre el, nici măcar spre scrierile sale și totuși, un timp măcar, uniți într-o viziune comună. În anii aceia când " cu totul împotriva vederilor lui Blaga " descopeream cu entuziasm fenomenologia, aș fi numit acea comuniune în viziune cu magistrul meu de filosofia culturii, folosind cuvintele lui Husserl, drept o împărtășire "im unzeitlichen Reiche der Ideen" " în imperiul intemporal al ideilor. Dar istoria, plină de larmă și furie, bântuia în timp ce noi contemplam ideile. În curând, timpul reușea să tulbure, dacă
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
sufeream prima mea condamnare, prima detenție. Când aveam să ies din închisoare, din Universitatea tinereții mele mai rămăseseră doar ruinele. Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu ar fi într-o expansiune fără limite n-ar uita cella monastică medievală a magistrului înconjurat de câțiva discipoli aleși, ba chiar și celula de închisoare în care cuvântul de învățătură împărtășit ca și rugăciunea erau dătătoare de viață. (Alocuțiune ținută cu ocazia decernării titlului de Doctor honoris causa al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj)
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]