1,876 matches
-
pe care se poate baza orice perspectivă a controlului intern și pe care le poate recomanda Consiliului de administrație. Responsabilitățile și scopurile comitetului de audit intern și ale auditorilor interni sunt strâns legate în mai multe moduri. Astfel, odată cu creșterea magnitudinii implementării principiilor guvernanței corporative, crește și semnificația relației audit intern-comitet de audit. Comitetul de audit deține responsabilitatea majoră în asigurarea că mecanismele guvernanței corporative sunt implementate și funcționează. În mod clar, unul dintre aceste mecanisme reprezintă o relație solidă, bine
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
figura 3.4. 1. INTEGRITATEA ACTIVELOR Deteriorare Mentenanță Eșec al infrastructurii Securitate împotriva incendiilor Scurgeri și spărturi Explozii Avarii ale activelor Lipsuri privind proprietatea sau de materiale Eșecuri ale măsurilor de siguranță Sabotaj 2. SCHIMBARE Incapacitatea ținerii pasului cu schimbările Magnitudine Inițiative competiționale Stabilire defectuoasă a priorităților Atenție, focusare Nerespectarea procedurii 3. COMPETIȚIA Schimbarea poziției de piață Numărul competitorilor Fuziuni/absorbție Performanțele și reputația competitorilor Fuziunile 4. CONFUZIA Semnalele neclare Obiective conflictuale Politici interne Lipsa alinierii Luptele pentru putere 5. CONTRACTELE
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
alte acțiuni sau inacțiuni care pot avaria marca sau reputația companiei; riscuri informaționale și legate de IT; sunt riscuri legate de tehnologia IT care se află într o permanentă mișcare și anume: tehnologice: lipsa capacității de confruntare cu ritmul și magnitudinea schimbărilor, lipsa abilității de a folosi tehnologia ca răspuns la nevoile în schimbare, eșecuri interne de natură tehnologică, eșecuri privind achiziționarea tehnologiei; fizice legate de IT: defecțiuni ale echipamentelor IT, de telefonie ș.a.; riscuri privind personalul profesionale: eșecuri cauzate de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
învățării prin iluminare 102 6.4. Teoria „iluminării” 103 7. Teoria disonanței cognitive 109 7.1. Viața și opera lui Leon Festinger 109 7.2. Definiția și esența teoriei 110 7.3. Situații implicând disonanța cognitivă 111 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanței 112 7.5. Teoria octadică a învățării cognitive 113 7.6. Teoria minimizării disonanței cognitive 114 8. Teoriile umaniste ale învățării 117 8.1. Viața și opera lui Carl Rogers 117 8.2. Teoria libertății de a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dinamice ale forței reflexului" Skinner a sesizat fenomene „stranii” în relația S-R pe care „clasicii” le ignorau complet. El a ajuns să formuleze în legătură cu ele patru legi esențiale ale adaptării și învățării. Forța unui reflex nu trebuie confundată cu magnitudinea răspunsului. Ultima este o funcție a intensității unui stimul cu care puterea unui reflex nu are nici o legătură. Un reflex puternic poate da naștere unui răspuns de mică magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale adaptării și învățării. Forța unui reflex nu trebuie confundată cu magnitudinea răspunsului. Ultima este o funcție a intensității unui stimul cu care puterea unui reflex nu are nici o legătură. Un reflex puternic poate da naștere unui răspuns de mică magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte puternic. Skinner a păstrat termenul „forță” (strength) exclusiv pentru înțelesul conferit în context; a folosit noțiunile „intensitate” (intensity) sau „magnitudine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
magnitudine dacă stimulul este de intensitate joasă; invers, un reflex slab poate emite un răspuns destul de intens la un stimul foarte puternic. Skinner a păstrat termenul „forță” (strength) exclusiv pentru înțelesul conferit în context; a folosit noțiunile „intensitate” (intensity) sau „magnitudine” (magnitude) referindu-se la valorile stimulilor sau ale răspunsurilor. În două legi ale forței reflexului, starea reflexului este o funcție a operației de elicitare 3. Schimbările se realizează în aceeași direcție, dar diferă proprietățile lor de ordin temporal. 1. Legea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reflexului poate crește prin prezența unui al doilea stimul care nu solicită răspunsul 3. Pentru a-și susține legea, Skinner a invocat experimentul originar al lui Exner (1892); acesta a studiat forța unui reflex de flexie la iepure (observată ca magnitudine a unui răspuns la un stimul de intensitate constantă), care a crescut din cauza unui sunet puternic și a altor stimuli intenși. Un sunet puternic este un stimul comun de facilitare, dar acțiunea este limitată la numite feluri de reflexe scheletice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impulsuri învățate, orientate către un țel. O încercare de aplicare a acestui tip de analiză cibernetică, mult mai riguroasă și mai cuprinzătoare, ar trebui - după ei - să implice un program experimental, prin determinarea tipurilor de diferență, direcție a diferenței sau magnitudine a diferenței, care pot servi ca indicii, și prin stabilirea modului cum un răspuns învățat, dat unui astfel de indiciu, la un nivel de continuum ca, de exemplu, timbrul, va fi generalizat la diferite alte niveluri și chiar la alte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu fie tratată în termenii moderni stimul-răspuns. 5.6.2. Rolul feedbackului proprioceptivtc "5.6.2. Rolul feedbackului proprioceptiv" Miller și Dollard observau că există numeroase probleme adiționale care pot constitui baza pentru programele experimentale. Adesea, un răspuns de o magnitudine absolută poate fi dat fără ghidare oferită de feedbackuri concurente de-a lungul drumului către țel. De exemplu, ca să trimiți mingea de golf în gaură, trebuie ca aceasta să fie trimisă în direcția care trebuie și cu forța potrivită. Cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o anumită idee deja admisă. Disonanța și consonanța au fost definite ca relații de tip „totul sau nici una”; ceea ce înseamnă că, dacă două elemente sunt relevante unul cu altul, relația dintre ele este fie disonantă, fie consonantă. 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanțeitc " 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanței" Festinger a încercat să reformuleze această problematică în termeni cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
consonanța au fost definite ca relații de tip „totul sau nici una”; ceea ce înseamnă că, dacă două elemente sunt relevante unul cu altul, relația dintre ele este fie disonantă, fie consonantă. 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanțeitc " 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanței" Festinger a încercat să reformuleze această problematică în termeni cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanțeitc " 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanței" Festinger a încercat să reformuleze această problematică în termeni cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude of dissonance) și o „magnitudine a consonanței” (the magnitude of consonance). Studiul magnitudinii celor două procese permite cel puțin două legități cu valoare practică enormă pentru orice tip de activitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
consonanțeitc " 7.4. Legile magnitudinii disonanței și consonanței" Festinger a încercat să reformuleze această problematică în termeni cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude of dissonance) și o „magnitudine a consonanței” (the magnitude of consonance). Studiul magnitudinii celor două procese permite cel puțin două legități cu valoare practică enormă pentru orice tip de activitate umană și, indubitabil, pentru învățare. Deși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a încercat să reformuleze această problematică în termeni cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude of dissonance) și o „magnitudine a consonanței” (the magnitude of consonance). Studiul magnitudinii celor două procese permite cel puțin două legități cu valoare practică enormă pentru orice tip de activitate umană și, indubitabil, pentru învățare. Deși le-a considerat simple „ipoteze”, Festinger a atribuit celor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cantitativi pentru a o face pretabilă unei măsurări riguroase. În acest sens, el a introdus conceptul de „magnitudine” (magnitude)1. Ar exista o „magnitudine a disonanței” (the magnitude of dissonance) și o „magnitudine a consonanței” (the magnitude of consonance). Studiul magnitudinii celor două procese permite cel puțin două legități cu valoare practică enormă pentru orice tip de activitate umană și, indubitabil, pentru învățare. Deși le-a considerat simple „ipoteze”, Festinger a atribuit celor două enunțuri care urmează o importanță capitală. Le
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
practică enormă pentru orice tip de activitate umană și, indubitabil, pentru învățare. Deși le-a considerat simple „ipoteze”, Festinger a atribuit celor două enunțuri care urmează o importanță capitală. Le putem considera ca fiind și legi ale învățării cognitive: a) „Magnitudinea disonanței sau a consonanței ce există între două elemente cognitive va fi o funcție directă a importanței celor două elemente”2. b) „Totalul magnitudinii disonanței ce există între două elemente cognitive împerecheate este o funcție a greutății proporției tuturor relațiilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care urmează o importanță capitală. Le putem considera ca fiind și legi ale învățării cognitive: a) „Magnitudinea disonanței sau a consonanței ce există între două elemente cognitive va fi o funcție directă a importanței celor două elemente”2. b) „Totalul magnitudinii disonanței ce există între două elemente cognitive împerecheate este o funcție a greutății proporției tuturor relațiilor relevante dintre cele două perechi disonante sau consonante; fiecare relație disonantă sau consonantă poate fi cântărită în raport cu importanța elementelor implicate în relație”3. Festinger
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale a învățării cognitive. 7.5. Teoria octadică a învățării cognitivetc " 7.5. Teoria octadică a învățĂrii cognitive" Dacă vor fi admise ca universal valabile cele două legități ale magnitudinii disonanței și consonanței cognitive, atunci vor putea fi formulate, după Festinger, cel puțin opt „implicații operaționale”; ele pot fi considerate fără reținere ca fiind aplicabile în practica instruirii și educației. Pentru a evita neînțelegerile provocate de concizia exacerbată a lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formulate, după Festinger, cel puțin opt „implicații operaționale”; ele pot fi considerate fără reținere ca fiind aplicabile în practica instruirii și educației. Pentru a evita neînțelegerile provocate de concizia exacerbată a lui Festinger, însoțim enunțurile sale cu scurte exemplificări. 1. „Magnitudinea disonanței postdecise (post decision) este o funcție crescătoare a importanței generale a deciziei și a atractivității relative a alternativelor nealese” (Festinger, 1957, p. 262) Altfel spus, disconfortul cognitiv provocat de alegerea unei alternative este cu atât mai mare cu cât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu atât mai puternică cu cât suntem nevoiți să optăm pentru ceva ce este necesar, abandonând altceva mai plăcut; de pildă: „Mi-ar plăcea să privesc un film interesant, dar trebuie să învăț pe dinafară cinci strofe din Coșbuc”. Aici, magnitudinea disonanței cognitive este foarte mare! 2. „Magnitudinea disonanței postdecise descrește în funcție de numărul de elemente cognitive ce corespund identic cu caracteristicile alternativelor alese; ea crește însă în funcție de caracteristicile alternativelor ce nu au putut fi alese” (ibidem) De exemplu: „Nu îmi place
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nevoiți să optăm pentru ceva ce este necesar, abandonând altceva mai plăcut; de pildă: „Mi-ar plăcea să privesc un film interesant, dar trebuie să învăț pe dinafară cinci strofe din Coșbuc”. Aici, magnitudinea disonanței cognitive este foarte mare! 2. „Magnitudinea disonanței postdecise descrește în funcție de numărul de elemente cognitive ce corespund identic cu caracteristicile alternativelor alese; ea crește însă în funcție de caracteristicile alternativelor ce nu au putut fi alese” (ibidem) De exemplu: „Nu îmi place să memorez versuri din Coșbuc, dar la fel de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ibidem) De exemplu: „Nu îmi place să memorez versuri din Coșbuc, dar la fel de neplăcut ar fi fost să memorez versuri din Vlahuță; mă enervează însă faptul că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior sau dacă este urmată de o pedeapsă aspră. Magnitudinea disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării este respinsă” (ibidem) De exemplu: „Mi s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior sau dacă este urmată de o pedeapsă aspră. Magnitudinea disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării este respinsă” (ibidem) De exemplu: „Mi s-a promis că voi putea să văd un film interesant, dar, ulterior, promisiunea a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Mi s-a promis că voi putea să văd un film interesant, dar, ulterior, promisiunea a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit să memorez zece strofe din Coșbuc”. 4. „Dacă este solicitată încuviințarea forțată, magnitudinea disonanței descrește în raport cu magnitudinea recompensei și crește în raport cu magnitudinea pedepsei” (ibidem) 5. „Dacă încuviințarea forțată nu poate fi obținută, magnitudinea disonanței crește în funcție de magnitudinea recompensei și a pedepsei” De exemplu: „Nu mi s-a dat voie să vizionez acel film
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]