3,302 matches
-
practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira zilei”, „Capitala”. M.Pp.
REVISTA POEZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
STĂNCESCU, Constantin I. (20.X.1837, București - 8.VI.1909, București), prozator și autor dramatic. Născut în mahalaua armenească a Bucureștilor, S. face primele clase la Colegiul „Sf. Sava”. Urmează cursuri de drept, luându-și toate examenele în doi ani, dar se ocupă sistematic de pictură, sub îndrumarea pictorului Gheorghe Tattarescu. Pentru a se perfecționa pleacă la Paris
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
1997; Scrieri defecte, pref. Ion Rotaru, Craiova, 1997; Distihuri paradoxiste, postfață D. Țopa, Aalborg (Danemarca), 1998; Întreabă-mă, să te-ntreb!, Târgoviște, 1999; Profesor în Africa, Chișinău, 1999; Vreme de șagă (în colaborare cu Gheorghe Niculescu), Oradea, 1999; Cântece de mahala, Oradea, 2000; Cum am descoperit America, Oradea, 2000; Destin, Craiova, 2000; De vorbă cu Su(s)pusul, Timișoara, 2000; Leitmotives, Craiova, 2000; Outer-Art, Oradea, 2000; Parada marilor enigme (în colaborare cu Gheorghe Niculescu), Oradea, 2000; Prin albe și clasice epii
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
fost romanul Feciorul lui nenea Tache vameșul, scriere memorialistică din care au apărut trei volume (1932-1943), iar al patrulea, deși recomandat cu convingere unei edituri de Octav Șuluțiu, în 1945, a rămas în manuscris. În prim-planul amintirilor se află mahalaua copilăriei, ale cărei repere sunt mai bine conturate decât protagonistul și asigură un minimum de unitate, în pofida amestecului întâmplător de descrieri și relatări. Cu o curiozitate uimită, dublată când de duioșie, nostalgie, compătimire, când de umor, (auto)ironie, (auto) persiflare
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
alte fatalități, greu de prevăzut și greu de definit. De ce ratează acești tineri făcuți să fie triumfători și fericiți în viață? Intrusul reia tema într-un roman mai substanțial. O istorie simplă: un tânăr, Călin Surupăceanu, ucenic vopsitor într-o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea unui oraș nou și se pregătește, după o complicată poveste sentimentală, să se stabilească în mijlocul unei lumi venite de peste tot. Omul este sociabil, se
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
moldovenești, în timpul primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
parte din colegiul de redacție al revistei „Dnester”. Debutează în 1946 cu articole pe teme de actualitate și proză scurtă. Prima carte a lui Ș., Ziditorii (1950), o culegere de nuvele, are ca temă activitatea de pe șantierele postbelice, în vreme ce romanul Mahalaua de jos (1963) încearcă să transfigureze literar, cu toate poncifele realismului socialist, efectele în plan moral ale muncii de reconstrucție. În alte cărți, Tovarășul Vanea (1956), După război (1957), Hăul (1968), Și luna era ca o gură de tun... (1970
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
pentru copii și tineret: Cel Ion cu ghinion (1961), Dragoste târzie (1966) ș.a. SCRIERI: Ziditorii, Chișinău, 1950; Licurici, Chișinău, 1955; Tovarășul Vanea, Chișinău, 1956; După război, Chișinău, 1957; Oameni trecuți prin foc, Chișinău, 1960; Cel Ion cu ghinion, Chișinău, 1961; Mahalaua de jos, Chișinău, 1963; Dragoste târzie, Chișinău, 1966; Hăul, Chișinău, 1968; Și luna era ca o gură de tun..., Chișinău, 1970; Camertonul pierdut, Chișinău, 1972; Omul de încredere, Chișinău, 1974; Din carnetele scriitorului, Chișinău, 1977; Scrieri, I-II, pref. H.
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
întreținută îndeosebi de Nichita P. Smochină: Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile românilor de peste Nistru, Crăciunul, Boboteaza, Anul Nou la românii de peste Nistru. Câteva articole sunt mici monografii de localități: Alex. Cunețchi, Satul Lunca, Dominte Timonu, Satul Mahala. În ciuda vieții ei scurte, T.r.t. a avut, cum se spune în ultimul ei număr, „ecouri în tot cuprinsul țării românești și peste hotare”. I. D.
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
1983, București), poet și eseist. Este fiul Tatianei (n. Cereaciukina) și al lui Nicolae (Călae) Stănescu. Străbunicul patern, Matei Stănescu, era din părțile localității Filipeștii de Pădure și se stabilise în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Ploiești, situată lângă Bariera Bucovului și traversată de Calea Oilor. Om întreprinzător, el face un atelier de aba și își dă copiii la școală. Unul dintre ei, Hristea Stănescu, bunicul poetului, continuă afacerile familiei („abageria”) și are
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
unchi îl duce într-o zi la frizer și îl scapă de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum, într-un bordei, poate exista un palat”) și își fabrică o biografie fabuloasă, zicând într-un rând că „poetul, ca
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum, într-un bordei, poate exista un palat”) și își fabrică o biografie fabuloasă, zicând într-un rând că „poetul, ca și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum, într-un bordei, poate exista un palat”) și își fabrică o biografie fabuloasă, zicând într-un rând că „poetul, ca și soldatul nu are viață personală”. Nu are, în cazul scriitorului, decât pe aceea a operei sale, cum observă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
programul asumat: un periodic popular, ce oferă cititorilor literatură accesibilă. Revista a preluat constant și foiletonul cotidianului, continuându-l în zilele când ziarul nu apărea, publicând, de asemenea, alternativ cu gazeta tutelară, cronica teatrală, cronica judiciară, populara rubrică „Viața la mahala” a lui Marion. Acestor rubrici li se adaugă altele, nu mai puțin atractive, precum aceea intitulată „De la Secție”, redactată tot de Marion, alta dedicată „oamenilor iluștri”, o selecție săptămânală de aforisme ș.a. În fiecare număr se tipărește portretul unui scriitor
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
în discuție. În genere, polemicile capătă sub pana lui o pronunțată culoare anecdotică, bunăoară istoria ridicolă a pieptenelui ,,getic” pe care Pârvan îl apreciază drept antic, deși se dovedește curând ca aparținând recuzitei recente a grajdurilor de cai dintr-o mahala bucureșteană. Un segment distinct îl constituie paginile memorialistice. Ținând cont de faptul că T.-S. își începe redactarea memoriilor în 1947, destinul lor era greu de prevăzut, iar soarta a vrut ca acestea să apară abia peste patru decenii (I-
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
peltică), V. strecoară câteva descrieri cu valoare documentară asupra fizionomiei epocii: demolările și evacuările din locuințe, concediile de odihnă ale salariaților la Mamaia ș.a. Stilistic, obține o singură izbândă, tot de ordin descriptiv: prezentarea minuțioasă a interioarelor din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar filosofia de viață intră în picajul monologului antirăzboinic („Planeta noastră rotundă nu este o nucă al cărei miez s-a uscat; iar noi, miliarde, nu sugem din pământ mucegai
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la U. I. L. Caragiale, atras de contractul avantajos propus de Cazzavillan, și dă, de două ori pe săptămână, Notițe critice, în care se ocupă de
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
proză - Reformă..., Poveste și Cum se înțeleg țăranii. Dar la V. simpatia pentru țărani nu a însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în înfățișarea morții lente și dureroase a caselor lovite de furia buldozerelor. Declarat postmoderne sunt Educație târzie (I-II, 1998-1999) și Fetița (2003), „rescrieri” ale
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
ambianța revistei „Integral”, unde apăruse inițial. Nota plastică a descrierilor de locuri și personaje, extinderea viziunii poetice în alegorie țin de esența artei de prozator a lui Z., procedeul regăsindu-se și în romane. Imaginile pitorești, insolitul existențelor în lumea mahalalei evreiești, exploatată și de alți autori contemporani, sunt valorizate cu o percepție dilatată de foc mistic și obsedată de mari idei teozofice. Întâmplări banale, locuri prozaice, lesne identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]