5,446 matches
-
1 iunie 1976 - 1 august 1977); comandant secție deținere și locțiitor comandant pentru pază și regim la Spitalul penitenciar București (1 aprilie 1978 - 31 decembrie 1981). Grade succesive: locotenent (23 august 1950); locotenent-major (15 aprilie 1954); căpitan (1 mai 1957); maior (23 august 1962); locotenent-colonel (23 august 1968); colonel (12 decembrie 1978). Decorații: Medalia „A 5-a aniversare a RPR” (1952); Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1955); Medalia „Pentru servicii deosebite aduse În apărarea orânduirii sociale și de stat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În lagăre și colonii de muncă fără forme legale de deținere (unora expirându-le de mult pedepsele, iar alții neavând nici măcar o formă legală de deținere). Toate notele-raport ale col. Spirescu au fost returnate de la DGSS și MAI fără soluționare. Maiorul Vasile Nica (șeful Secției evidență deținuți din aparatul central al DGP) raporta că Între anii 1948-1953 s-au produs o serie de execuții ale unor deținuți contrarevoluționari În urma unor condamnări la moarte, fără ca acestora să li se Întocmească formele legale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
stipulau eliberarea deținuților Înainte de termen, pe baza muncii prestate (indiferent de categoria acestora). Conducerea MAI a trecut peste actul normativ și a interzis aceste eliberări pentru deținuții contrarevoluționari. Procuratura Generală a sesizat ilegalitatea Încă din 1954, dar fără niciun rezultat. Maiorul Ion Cazacioc (locțiitorul șefului Serviciului Personal din aparatul central al DGP) semnala În nota-raport că Alexandru Drăghici a dispus discreționar de soarta carierei a 15.000-20.000 de cadre, scoțându-i arbitrar din MAI, de multe ori fără drept de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de stat Chilia Veche li se asigurau condiții optime de cazare, până și lămpi infraroșii, cadrele de la penitenciar nu aveau niciun fel de condiții create, iar deținuții erau cazați În bordeie pline cu apă, ca urmare a infiltrării apei freatice”. Maiorul Gheorghe Constantin (șeful Serviciului Secretariat din DGP) semnala că, la unitățile penitenciare cuprinse În harta Canalului, la Salcia, Chilia Veche, Pitești, Văcărești, Jilava etc. „s-au comis multe abuzuri și ilegalități În aplicarea regimului la deținuți, unele dintre ele soldându
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost trecuți ca vechime În muncă. (Dependența cadrelor de șefii lor ierarhici era totală.) Urmând tiparele de brutalitate ale comandanților de penitenciar, subalternii lor din acele unități le-au urmat exemplul, aplicând același tip de regim de exterminare a deținuților. Maiorul Marian Petrescu (șeful Serviciului Pază și Regim din aparatul central al DGP) nota, la rându-i, că și la Galați cadrele au comis o seamă de abuzuri Împotriva deținuților. Izolatoarele au devenit la cele mai multe dintre penitenciare adevărate camere de tortură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să fie bombardate cu mesaje În genul celor cu care societatea o făcuse deja - angajamentele, jurămintele militare, diversele cursuri de ideologizare și, mai târziu, ordinele superiorilor ierarhici, sunt toate piese ale aceluiași puzzle legitimator de acțiuni violente. Declarația autobiografică a maiorului Andrei Bănică, menționată În cursul prezentului studiu, demonstrează nu doar cele enunțate anterior, ci, mai mult, o interiorizare profundă a mesajului comunist la acești oameni-marionetă. Ei devin practic recunoscători pentru șansa de a se afla În barca puterii. Tot Hayek
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
al Secției Administrativ-Politice a Comitetului Central al PMR, locțiitor al ministrului Afacerilor Interne, șef al Direcției Securității București și șef al Direcției a IV-a a MAI. Odată cu intrarea În Securitate, Evghenie Tănase a fost ridicat la gradul de general maior. Pregătirea politică a acestuia a inclus școala de cadre a Comitetului Organizației București a PMR și facultatea specială de pe lângă școala Superioară a Comitetului Securității de Stat al URSS. Cartea de față este o (de)scriere internă a unei poliții politice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1838 și 1840, M. Kogălniceanu publica cronici ale evenimentelor politice, note și comentarii istorice etc., precum și Soirées dansantes, în care sunt satirizate moravurile aristocrației moldovenești. V. Alecsandri tipărește aici, din 1841 până în 1843, unele dintre poeziile sale (Crai nou, Tatarul, Maiorul Iancu Bran), proză (Pieirea iluziilor, fragment din Călătorie în Africa) ș.a. Cea mai importantă colaborare literară este însă aceea a lui C. Negruzzi, mai apropiat, poate, și ideologic de Asachi. Prima scriere publicată, Despre ruinele și ruinările Moldaviei, mai cunoscută
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
gramatica limbii maghiare a lui Verseghy Ferenc; gramatica limbii sloveno-sârbe a lui Mrazović; gramatica limbii ucraineene a lui M. Lutskay; gramatica limbii bulgare de Christaki Pavlović Dupnicanin. Apoi: Lexicon Budense, un mare dicționar român-latin-maghiar-german, al cărui principal redactor este Petru Maior; un dicționar slovac-ceh-german-maghiar a lui Anton Bernolak; un dicționar latin-italian-ilir (croat) a lui Joachim Stulli. La fel stau lucrurile în cazul istoriografiei, menită să atragă interesul pentru trecut. Tipografia a publicat lucrări de istorie universală, de pildă, cartea lui J.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XVII-lea, vezi cartea Antoniei Fraser, Cromwell Our Chief of Men, Weiden field ab Nicolson, Londra 1973 (am consultat traducerea în limba română, intitulată Cromwell, 2 vol., prefață Camil Mureșan, traducere Mihai Liveanu, București, 1982). În capitolul „Evreii și generalii maiori”, autoarea abordează, pe baza unor izvoare primare, problema reașezării evreilor în Anglia în vremea protectoratului lui Oliver Cromwell. Ea se ocupă pe larg de controversele stârnite în sânul conducerii engleze de cererile evreilor reprezentând comunitatea din Amsterdam, comunitate interesată de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vocația de umorist și, întors la Iași, semnează prima culegere de proză - Vine doamna și domnul gheneral (1918). Se stabilește în București, unde scoate „foaia de educație militară și cetățenească” „Pregătirea” (1918-1919), pe care o scrie aproape singur. Din 1919, maiorul B. începe să frecventeze cenaclul lui E. Lovinescu, stârnind entuziasmul criticului, care îi publică schițele în „Sburătorul”. Lansat, el va colabora intens la cele mai importante periodice ale vremii - „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Furnica
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
de o insinuantă ambiguitate, îi dezvăluie în egală măsură măiestria, dar și temperamentul nestăpânit. Renumele literar al lui B. este legat în primul rând de schițele cu subiecte din viața militară, cuprinse în volumele Vine doamna și domnul gheneral (1918), Maiorul Boțan (1921), Cum sunt ei... (1923), Doi vulpoi (1923), Schițe vesele (1924), ultimele două premiate de Societatea Scriitorilor Români. Intrigat și revoltat de formele și (non)sensurile existenței cazone, de carențele ofițerilor, de unele aspecte ale relațiilor dintre grade, autorul
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
prin arta compoziției, dar, mai ales, printr-o desăvârșită obiectivitate care-i caracterizează și diferențiază satira, literatura d-lui Brăescu are nu numai caracterele talentului, ci și cele ale clasicității. E. LOVINESCU SCRIERI: Vine doamna și domnul gheneral, Iași, 1918; Maiorul Boțan, București, 1921; Cum sunt ei..., București, 1923; Doi vulpoi, București, 1923; Schițe umoristice, București, 1923; Nuvele, București, 1924; Schițe vesele, București, 1924; Un scos din pepeni, București, 1926; Moș Belea, București, 1927; Alte schițe vesele, București, 1928; La clubul
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Toasturi cazone, îngr. Simion Mioc, Timișoara, 1985; Unde stă norocul, îngr. și postfață Ioan Adam, București, 1989. Repere bibliografice: Mihail Sadoveanu, Mărturisiri, București, 1960, 60; Lovinescu, Scrieri, I, 313-333, II, 248-253, III, 358-359, V, 224-237, VI, 240-242; G. M. Vlădescu, „Maiorul Boțan”, R, 1921, 12; Șerban Cioculescu, Schițele maiorului Brăescu, FCI, 1923, 10; Octav Botez, „Schițe vesele”, VR, 1925, 2; Aderca, Contribuții, I, 264-269, 280-284, 605-608, II, 371-373; Perpessicius, Opere, IV, 149-152, VII, 370-373; Holban, Opere, III, 175-176; Constantinescu, Scrieri, I
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
stă norocul, îngr. și postfață Ioan Adam, București, 1989. Repere bibliografice: Mihail Sadoveanu, Mărturisiri, București, 1960, 60; Lovinescu, Scrieri, I, 313-333, II, 248-253, III, 358-359, V, 224-237, VI, 240-242; G. M. Vlădescu, „Maiorul Boțan”, R, 1921, 12; Șerban Cioculescu, Schițele maiorului Brăescu, FCI, 1923, 10; Octav Botez, „Schițe vesele”, VR, 1925, 2; Aderca, Contribuții, I, 264-269, 280-284, 605-608, II, 371-373; Perpessicius, Opere, IV, 149-152, VII, 370-373; Holban, Opere, III, 175-176; Constantinescu, Scrieri, I, 375-388; Octav Botez, „Un scos din pepeni”, VR
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
la București o deziluzie, iar C., expus în noile împrejurări, își lichidează proprietățile și se retrage, cu familia, în Rusia. În ianuarie 1775, Ecaterina a II-a îi conferă demnități (rang de consilier de stat și gradul onorific de general maior), mai acordându-i, între privilegii, o reședință și mai multe sate în ținutul Moghilev (în Ucraina de azi). În Rusia, C. își încheie, în 1776, prima sinteză istoriografică (în limba greacă): Istoria politică și geografică a Țării Românești, în care
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
a Început muzica la englezii ăia. Se referea la orchestra de pe Iron Duke. În fiecare seară, când ofițerii luau masa, formația Începea să cânte pe puntea vasului. Acorduri din Vivaldi și Brahms pluteau spre ei o dată cu valurile. La un coniac, maiorul Arthur Maxwell, din infanteria marină a Maiestății sale și subordonații săi Își pasau unul altuia binoclul, studiind situația de pe țărm. ― Cam aglomerat, aș spune. ― Parcă e gara Victoria În Ajunul Crăciunului, sir. ― Uită-te la amărâții ăștia. I-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de vii pe bieții oameni. ― Cer permisiunea de a recupera un Înotător, sir. ― Respins, Phillips. Dacă luăm unul la bord, va trebui să-i luăm pe toți. ― E o fată, sir. ― Câți ani are? ― Arată cam de zece sau unsprezece. Maiorul Arthur Maxwell Își coborî binoclul. Un ghem triunghiular de mușchi i se Încordează În mandibulă, apoi dispare. ― Uitați-vă la ea, sir. ― Nu trebuie să ne lăsăm purtați de sentimente acum, Phillips. Sunt lucruri mult mai importante În joc. ― Uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
binoclul. Un ghem triunghiular de mușchi i se Încordează În mandibulă, apoi dispare. ― Uitați-vă la ea, sir. ― Nu trebuie să ne lăsăm purtați de sentimente acum, Phillips. Sunt lucruri mult mai importante În joc. ― Uitați-vă la ea, sir. Maiorul Maxwell Își umflă nările, privindu-l pe căpitanul Phillips. Apoi, bătându-se scurt cu palma peste coapse, se duce spre marginea navei. Proiectorul trece peste apă, creîndu-și cu lumina propriul câmp vizual. Apa arată ciudat sub raza lui - o ciorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În sus, dar nu cer nimic. Dă rapid din piciorușele subțiri, ca din niște Înotătoare de pește. Un foc de armă dinspre mal atinge apa din jurul ei. Nu bagă de seamă. ― Stinge reflectorul. Lumina se stinge și Împușcăturile se opresc. Maiorul Maxwell se uită la ceas. ― Acum e ora nouă și un sfert. Mă duc În cabina mea, Phillips. O să stau acolo până la ora șapte dimineața. Dacă vreun refugiat va fi luat la bord În această perioadă, se va Întâmpla fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
s-a reunit la Constantinopol la 11/23 octombrie 1878 sub președinția reprezentantului Imperiului Otoman, Tekir Pașa. Din această comisie făceau parte: colonelul Bogoliubov (Rusia), colonelul de Scherff (Germania), colonelul baron de Ripp (Austro-Ungaria), colonelul Horne (Marea Britanie), locotenent-colonelul Orero (Italia), maiorul Lamoyne (Franța)377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă de către ceilalți delegați 378. În ziua de 10 octombrie 1878, Tekir Pașa telegrafia ministerului de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sosirii regelui Carol I și a principelui Ferdinand, "domnele general Barozzi cu domnișora, d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunca cu domnișorele, d-na dr. Bolton 1637, d-na maior Ștefănescu"1638. După sosirea în gara Constanța, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor trecură pe stradele Carol I, Piața Independenței, strada Romană și strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde așteptau notabilitățile orașului"1639. Alături de oficialitățile orașului Constanța, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împreună cu augusta sa soție, Alteța Sa Regală Principesa Maria Luiza"2246, cei doi oaspeți fiind "găzduiți în castelul Peleș, la Sinaia, reședința de vară a Majestăților Lor Regele și Regina"2247. Cu prilejul acestei vizite "generalul Nicolaev, împreună cu colonelul Vinaroff și maiorul Radeff, au ca misiune de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decorația de onoare "Salvator al Bulgariei", pe care, până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Scarlat Vârnav, îl informa pe ministrul de Interne în legătură cu faptul că "fostul președinte al Consiliului General al județului, domnul Alexe Irimia, a încetat din viață"2851, în timp ce, "consilierii căpitan Blăniță, Gheorghe Colea, Ion I. Roman, Abdul Hamid Osman și maior Niculescu și-au dat demisiile"2852. În același timp, "domnul Gheorghe Șeitan, consilier ales, nici nu a depus jurământul"2853. O situație de o gravitate extremă era cea în care se afla consilierul județean "doctor Stancioff, zis și Racovski"2854
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
război balcanic, la 17/30 iunie 1913, când Bulgaria și-a atacat foștii aliați. Astfel, din comisia bulgară făceau parte: generalul Papricov, locotenent-colonelul Stanciov și patru deputați bulgari, în timp ce, din comisia română făceau parte: generalul I. Culcer, colonelul C. Cristescu, maiorul G. A. Dabija, Alexandru Lahovary și deputații Dimitrie Nenițescu, Nicolae Cincu și P. Greceanu. În contextul declanșării celui de-al doilea război balcanic, la 20 iunie 1913 guvernul român a decretat mobilizarea armatei române iar la 28 iunie 1913 trupele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]