5,310 matches
-
semințe) frugivore (se hrănesc cu fructe) ● păsări cu regim alimentar mixt (omnivore) Carnivorele întâlnite în Grădina Botanică Iași sunt speciile răpitoare de zi (Falconiformes) precum și toate răpitoarele de noapte (Strigiformes) care consumă numai pradă prinsă vie, în special păsări și mamifere mici. Adevăratele insectivore nu sunt multe în avifauna studiată (Cuculus , Dendrocopos), ele se hrănesc aproape exclusiv cu insecte în diferite stadii de dezvoltare. Unele consumă accidental și hrană vegetală. Strict granivore sunt porumbeii și turturelele (Columba, Streptopelia), unele Fringillidae (Coccothraustes
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
arborea (brotăcelul). Dintre păsări s-a observat ciocănitoarea sură mare (Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
insecte, cele mai mari colectii sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere si Neuroptere. Coleopterele numara peste 50 000 de exemplare si familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae si Scarabeidae. Colecția de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, numără peste 14 000 de exemplare conținând aproape toate speciile existente la noi în țară si formând astfel una din cele mai bogate colecții din muzeele noastre. Colecția de păsări cuprinde un număr de 1149 exemplare. De un interes deosebit
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
loc de frunte în genitologie. Patru tipuri de explorări constituie în mod obișnuit obiectul investigației genetice propriu-zise, dintre care două sunt mai importante (practic): 1) Determinarea cromatinei sexuale (testul Barr) S-a descoperit [Barr, 1949] în celulele sexului feminin (la mamifere inițial și ulterior la om), prezența unei structuri particulare situată în nucleu imediat sub membrana nucleară; se pune în evidență prin colorare cu reactivul Feulgen, denumită cromatină sexuală sau corpuscul Barr, pentru a-i defini în acest mod componența în
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și integrare a organismului viu, îndeosebi factorii endocrini și neuroendocrini joacă un rol important în ontogeneza normală și patologică. O importantă direcție de cercetare este și studiul relațiilor materno-fetale în patologia prenatală. Cea mai importantă cale de acces spre embrionul mamiferelor (placentatelor) este cea sanguină [Bareliuc, 1977], transplacentară. Se va ține cont de condițiile prezente în cele mai tinere stadii de dezvoltare, când placenta nu s-a dezvoltat încă și când blastocistul, înainte și la scurt timp după implantarea în mucoasa
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
heterosexuală adultă plecînd de la o sexualitate difuză, mai mult ambivalentă (tentația homosexuală). Neocortexul, mai ales la om, influențează profund fiziologia și patologia comportamentului sexual (deviant). Efectele leziunilor corticale sunt cu atât mai grave, cu cât urcăm pe scara filogenetică. La mamifere o decorticare de 20% determină tulburări severe, pe când la celelalte vertebrate, chiar o decorticare aproape completă, abia dacă modifică ușor comportamentul sexual). La mamifere numai masculii au absolută nevoie de cortexul cerebral (de ariile motorii mai ales) pentru a și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
deviant). Efectele leziunilor corticale sunt cu atât mai grave, cu cât urcăm pe scara filogenetică. La mamifere o decorticare de 20% determină tulburări severe, pe când la celelalte vertebrate, chiar o decorticare aproape completă, abia dacă modifică ușor comportamentul sexual). La mamifere numai masculii au absolută nevoie de cortexul cerebral (de ariile motorii mai ales) pentru a și manifesta modelul comportamental. Femelele pot asigura reproducerea și în absența totală a cortexului, dar desigur comportamentul lor sexual va fi deficitar rudimentar; la femele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sistemul de protecție difuză talamic (SPDT) și prin sistemul ascendent dezactivator. Căile reticulate asigură starea de veghe necesară percepției conștiente. Este greu de stabilit dacă o modalitate senzorială sau o cale aferentă are importanță primordială față de alta. La om și mamiferele superioare, toate simțurile sunt incriminate, nici unul nefiind absolut esențial, cum se întâmplă la unele mamifere inferioare. Bazată pe această nespecificitate relativă de receptor și aferențelor sexuale apar nediferențiate în teoriile ce încearcă să explice activarea motivațiilor ca fiind o funcție
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de veghe necesară percepției conștiente. Este greu de stabilit dacă o modalitate senzorială sau o cale aferentă are importanță primordială față de alta. La om și mamiferele superioare, toate simțurile sunt incriminate, nici unul nefiind absolut esențial, cum se întâmplă la unele mamifere inferioare. Bazată pe această nespecificitate relativă de receptor și aferențelor sexuale apar nediferențiate în teoriile ce încearcă să explice activarea motivațiilor ca fiind o funcție activată a sistemului reticulat ascendent, iar SPDT ar da specificitatea motivației. Însă, între efectul electrofiziologic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în timpul copulației, nici una din căile aferente de la organele genitale sau organele de simț nu este absolut necesară pentru acest proces. Anestezia locală, dezaferentarea, extirparea uterului sau a vaginului nu împiedică comportamentul sexual la om și la multe alte specii de mamifere. Nu este mai puțin adevărat că în condiții fiziologice omul se fixează tot mai mult asupra stimulilor genitali ce devin obligatorii pentru comportamentul sexual propriu-zis. Motivația sexuală persistă atâta timp cât există (sau sunt imaginate) suficiente informații asupra unui potențial act sexual
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
reprezentantul cel mai relevant al unei categorii și a fost propusă pentru a face distincția dintre categoriile lingvistice și cele științifice. Există, potrivit acestei perspective, în interiorul unei categorii, clase sau subclase reprezentative și clase sau subclase marginale. Astfel, pentru categoria mamiferelor, clasa felinelor este reprezentativă, în vreme ce cea a liliecilor este marginală. Dacă s-ar lua în atenție categoria zburătoarelor, s-ar menționa imediat păsările, deși nu toate zboară, mai puțin insectele și foarte puțin speciile de mamifere care pot zbura. Apare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
marginale. Astfel, pentru categoria mamiferelor, clasa felinelor este reprezentativă, în vreme ce cea a liliecilor este marginală. Dacă s-ar lua în atenție categoria zburătoarelor, s-ar menționa imediat păsările, deși nu toate zboară, mai puțin insectele și foarte puțin speciile de mamifere care pot zbura. Apare, în asemenea împrejurări, problema definirii relației dintre aceste clase care justifică apartenența lor la aceeași categorie. Această problemă nu a fost pusă însă în cercetarea lingvistică, ci în cea a psihologilor interesați de reprezentările și de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
genomului eucariot care, prin produșii lor proteinici, asigură reglarea normală a ciclului celular, a diviziunii celulare și a citodiferențierii, exprimându-se activ pe o durată limitată în cursul ontogenezei și anume în perioada dezvoltării embrionare și a dezvoltării timpurii a mamiferelor, incluzând specia umană (Slaman și Cline, 1984), asigurând reglarea proliferării celulare normale (Stiles, 1985; Goustin și colab., 1986), după care ele sunt silențiate sau sunt menținute la un nivel bazal, minim de transcriere genică. Când, datorită unor mecanisme specifice de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acțiunea unor enzime hepatice, din precarcinogeni în mutageni și carcinogeni, este un câmp important de investigații bio-medicale, cu implicații în carcinogeneză. Astfel, s-a constatat că aminele aromatice și amidele nu au efecte mutagene la Drosophila melanogaster, dar în organismul mamiferelor și al omului, enzimele hepatice le convertesc în carcinogeni eficienți. La bacterii, fungi microscopici și D. melanogaster, hidrocarburile aromatice nu au efect mutagen, dar acești compuși organici provoacă malignizarea celulelor scrotului și tegumentului la muncitorii din industria gudroanelor. S-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
epoxizi cu efect mutagen și carcinogen. Sunt binecunoscute cercetările lui Ames, de evidențiere a efectelor mutagene ale substanțelor biotransformante. Testul Ames utilizează fracția microsomală a hepatocitelor și permite demonstrarea conversiei substanțelor nemutagene pentru bacterii, în mutageni și carcinogeni puternici, la mamifere, după ce sunt biotransformate sub acțiunea enzimelor microsomale ale ficatului. Experiențe de laborator au dovedit că marea majoritate a substanțelor chimice cu efect mutagen pot fi și carcinogene, fapt dovedit numai prin aplicarea testului Ames. Carcinogeneza indusă experimental sub acțiunea virusurilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a induce transformare malignă rapidă. Nici astăzi nu este pe deplin clarificată implicarea virusurilor în geneza tumorilor la om. După toate probabilitățile, există la om virusuri similare celor care provoacă sarcoame și leucemii la păsări și la diferite specii de mamifere. Există unele date în sprijinul afirmației că virusul hepatitei B este responsabil de apariția carcinomului hepatic primar. Virusul Epstein-Barr stă la originea limfomului Burkitt și a unor tumori rinofaringiene. Dar nu este exclusă implicarea indirectă a virusurilor în oncogeneză, efectul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celula se pregătește să realizeze replicația ADN, respectiv duplicația cromozomilor procese inseparabile și care sunt săvârșite în stadiul S. În G1 a fost identificat un punct major de reglare numit START (la drojdii), sau PUNCT DE CONTROL din G1 (la mamifere) în care sistemele reglatoare decid dacă celula poate fi lăsată să intre sau nu în stadiul S, până când celula nu a realizat o creștere suficientă în dimensiune, iar mediul ce o înconjoară nu este favorabil, ea nu depășește stadiul G1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ciclului celular, concentrația lor crește și scade după un pattern regulat) și enzime numite KINAZEDEPENDENTE DE CICLINE (Cdk). La drojdii, o singură Cdk funcționează atât în punctul de control din G1, cât și în acela din G2, pe când în celula mamiferelor sunt cel puțin două Cdk-uri distincte pentru fiecare punct de control (Russell, 2002). La drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) Cdk este cunoscută cu simbolul CDC28, aceasta fiind și denumirea genei care o codifică, pe când la Schizosaccharomyces pombe aceasta s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
trebuie regenerat ritmic, datorită permanentei sale distrugeri sub acțiunea diferiților factori. Un ritm rapid de diviziune este caracteristic celulelor stem, precursoare ale elementelor figurate ale sângelui, dar care, devenind mature și funcționale în sânge, încetează să se mai dividă. La mamifere, maturarea eritrocitului se asociază cu eliminarea nucleului celular. Diviziunea celulară este un proces esențial al vieții. Ea asigură înmulțirea celulelor, reproducerea organismelor unicelulare, creșterea normală a organismelor pluricelulare, înlocuirea celulelor moarte, repararea leziunilor apărute accidental sau prin intervenții chirurgicale, multiplicarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inițial în ovocitele de arici de mare, ca o proteină sintetizată periodic în interfază și degradată, tot periodic, în cursul diviziunii mitotice. Ciclina B este o subunitate reglatoare care controlează activitatea proteinkinazică a Cdc2, în cursul ciclului celular. În celulele mamiferelor, sinteza ciclinei B începe în faza S. Complexele ciclină B-Cdc2 se acumulează în timp ce are loc parcurgerea fazelor S și G2. În complexe, Cdc2 este fosforilată la treonina din poziția 161, proces necesar pentru activarea sa. În plus, ea este fosforilată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
toate probabilitățile, activarea căii MAP kinazei stă la baza potențialului oncogenic al proteinei MOS și poate media acțiunea acesteia în cursul meiozei. MAP kinaza este în mod specific activată în meioză, nu însă și în mitoză. În ovulul fecundat al mamiferelor și amfibienilor sunt exprimate și alte protooncogene ca mesaje materne, fiind transcrise și după activarea genomului embrionar. Spre deosebire de c-mos, setul de gene include multe protooncogene exprimate în mod obișnuit în celulele somatice. De exemplu, protooncogenele exprimate ca ARN matern
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
melanogaster și la nematodul Caenorhabditis elegans, morfogeneza regiunilor terminale anterioare și posterioare ale embrionilor este guvernată de expresia mai multor gene ca mesaje materne. Una dintre aceste gene, desemnată torso, codifică pentru un receptor de tirozin-kinază asemănător receptorului PDGF de la mamifere. Protooncogenele care codifică pentru RAS și RAF sunt implicate în diferențierea organelor genitale la viermele nematod C. elegans. Dezvoltarea sistemului nervos este reglată de factori neurotrofici care semnalează diferențierea și supraviețuirea tipurilor celulare neuronale. Prototipul neurotrofic este factorul de creștere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
of Transcription = transductori de semnale și activatori ai transcrierii) leagă tirozinkinazele receptoare de o serie de sisteme de semnalizare intracelulare, incluzând factori de transcriere, unele dintre ele servind ca adaptori care cuplează tirozinkinazele receptoare la activarea proteinelor RAS. În genomul mamiferelor au fost identificate trei tipuri de protooncogene ras foarte înrudite. Activarea unei protooncogene ras generează carcinomul de vezică urinară, la om. Aproximativ 20% dintre neoplaziile umane se datorează activării protooncogenei ras. Deoarece au fost identificate în genomul unor specii îndepărtate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mitogeni, pare a fi un factor Sos, de schimbare a nucleotidului cu guanină. Acesta se asociază cu tirozinkinazele receptoare, prin molecule adaptoare care conțin domenii SH2 și SH3. Asocierea activează proteina RAS în aval de tirozinkinaze, în numeroase sisteme biologice (mamifere, Drosophila, Caenorhabditis elegans). Complexul activat RAS-GTP interacționează cu proteinele efectoare pentru a transmite mai departe semnalul mitogen, inițiat de legarea factorului de creștere. RAF-protein-serin/treoninkinaza pare a fi ținta critică a lui RAS. Proteinele oncogene RAF sunt capabile să inducă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activatori ai genelor țintă. Există o asemănare frapantă între secvența de aminoacizi JUN și activatorul transcrierii de la drojdie, desemnat GCN4, de unde s-a dedus că JUN ar putea funcționa ca analog al lui GCN4, în calitate de activator al transcrierii în celulele mamiferelor. În anul 1987 a fost identificat factorul de transcriere din celulele umane, desemnat AP-1 și care interacționează cu secvențe ADN de la nivelul regiunilor reglatoare ale diferitelor gene. Situsul consens de legare la ADN pentru AP-1, în regiunile reglatoare ale genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]