1,974 matches
-
mai bun lucru care poate fi f]cut, cu toate c], pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportament imoral. Luați aminte c] nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei; primul verdict moral în privința r]zboiului r]mane cel mai important, deoarece agentul este ghidat de acesta în c]utarea eliber]rii. Aceast] idee este central] în dezvoltarea unei teorii a eliber]rii morale care nu se bazeaz] pe consecințe. Izolarea moral]. Cea de-a treia situație este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
locuitorilor altor state). Este neplauzibil totuși, s] presupunem c] statele trebuie s] fie perfect imparțiale, acordând aceeași considerație intereselor locuitorilor altor state, ca și propriilor cet]țeni. Pe scurt spus, nici favorizarea absolut], nici imparțialitatea perfect] nu sunt adecvate. R]mane o problem] nerezolvat] a teoriei morale determinarea condițiilor și a gradului în care un stat are dreptul s] acorde prioritate intereselor și preocup]rilor proprii. (Unele forme de favorizare par a fi justificate din punct de vedere moral. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este rezultatul combinației unor factori precum dezam]girea, îndoctrinarea și coerciția, atunci aceast] acțiune greșit] poate fi scuzat] într-o oarecare m]sur], iar utilizarea violenței de c]tre acel soldat în scopul autoap]r]rii poate fi justificat]. R]mane ins] valabil faptul c] num]rul țintelor legitime este mai mic pentru soldatul aflat în slujba unei cauze nedrepte (McMahan, 1991). Cerință discrimin]rii a fost atacat] din mai multe perspective. De exemplu, se afirm] uneori c] atunci când este declarat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajare, în timp de probabilitatea dominației în aceleași condiții este fie mai mic] fie egal] cu cea a r]zboiului nuclear în condiții de ap]rare convențional]. S] presupunem c] aceste afirmații sunt corecte, ceea ce este probabil. O dilem] r]mane ins]. Ar trebui s] opt]m pentru o probabilitate mai sc]zut] de dezastru cu costul unei probabilit]ți mai mari a celui mai r]u dezastru sau ar trebui s] încerc]m s] minimaliz]m probabilitatea celui mai r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care știam c] avem un motiv bun. Probabil c] vom fi în stare s] ne justific]m. Probabil ne-am gândit c] există un motiv mai bun pentru a acționa altfel, sau probabil ne-a lipsit voința. Dar chestiunea r]mane valabil] pentru c] va fi nevoie totuși de o explicație. Va fi nevoie de ea tocmai pentru c] noi credem c], toate celelalte fiind egale, a avea o opinie moral] înseamn] doar a g]și o motivație corespunz]toare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar discuția moral] nu a fost luat] în considerare în vremurile în care am putut s] ne lans]m într-o reflecție liber], nestânjeniți de o biologie fals] (tradiția aristotelic]) sau de o credinț] fals] în Dumnezeu (tradiția iudeo-creștin]). R]mane de v]zut dac] discuția moral] susținut] poate genera convergență necesar] a credințelor noastre morale și a dorințelor corespunz]toare, pentru a face ca ideea unei fapte morale s] par] plauzibil]. Tipul de realism moral descris aici întreține speranța c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere, Moore are dou] argumente: 1) S] presupunem c] acest caracter bun ar fi identic cu un alt caracter cum ar fi cel pl]cut. (Sintagma pe care o propune Moore este ce dorim s] ne dorim, dar vom r]mane la conceptul de „caracter pl]cut”, pentru a fi conciși.) Astfel, „bine” și „pl]cut” ar fi sinonime. Orice vorbitor competent ar trebui s] știe acest lucru. Prin urmare, întrebarea: „Ceea ce este pl]cut este bun?” nu ar avea sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Filosofia moral] modern]] și Geach în Good and evil [Binele și r]ul]. Atât timp cât argumentele lui Hume și ale lui Moore sunt valide, ele sunt compatibile cu naturalismul. Deoarece încerc]rile formale de a demonta naturalismul au eșuat, el r]mane o opțiune viabil]. iv. Variante ale naturalismului Închei cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
marcheaz] sfârșitul reflecției morale, ci începutul unui alt fel de reflecție care implic], pe de o parte un efort de a ajunge la o înțelegere cu cei care au valori substanțial diferite și, pe de alt] parte, de a r]mane fidel propriilor valori. Unii dintre cei care cred c] avortul înseamn] luarea unei vieți care are statut moral, de exemplu, au ales s] i se opun], ajutând anumite organizații care au ca scop diminuarea necesit]ții recurgerii la avort, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplă menționare a curentului tinde s] stârneasc] confuzie și s] se polarizeze în mod care nu ar fi necesar. Doar dup] ce dep]sim problemă definiției și atacul a ceea ce majoritatea înțelege prin relativism începe reflecția adev]rât]. Ceea ce r]mane este o realitate moral] puțin cam haotic], pentru care nu exist] soluții clare. Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84 (1975), 3-22. Herodotus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în aceeași relație cu imperativele că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c] ar putea fi necesare reguli suplimentare pentru discursul moral în particular. Dar acest fapt r]mane deschis pentru moment (vezi Hâre, 1981, pp. 52 și urm.). În orice caz, e necesar] o deosebire pentru a face distinția între regulile comune tuturor prescripțiilor care guverneaz] atât imperativele, cât și afirmațiile de tip „se cuvine”, de regulile specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] aceste etape se succed invariabil, adic] fiecare individ trece de la una la cealalt], f]r] s] sar] nici una dintre ele. Pretenția nu este ca toat] lumea s] avanseze la nivelul cel mai înalt - Etapă 6. O persoan] poate r]mane la nivelul 4 sau 5. Ci ideea este mai degrab] c] cineva, pentru a atinge Etapă 6, trebuie s] treac] prin fiecare dintre etapele precedente în mod succesiv. Iat] în cele ce urmeaz] o scurt] prezentare a fiec]rei etape
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se poate afirma așa ceva în avantajul Germaniei naziste. Presupunând ins] c] circumstanțele istorice conteaz], acest lucru nu invalideaz] teoria lui Kohlberg într-un mod fundamental? Dac] persoanele de la Etapa 6 pot avea valori morale diferite, atunci ce ceea r]mane de f]cut cu universalitatea valorilor morale pe care le pretinde aceast] etap]? Sau a vrut s] spun] prin această nu c] toate persoanele de la Etapa 6 au aceleași judec]ți morale, indiferent de contextul istoric, ci, dimpotriv], c] toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi foarte important] pentru dezvoltarea moral]. Se presupune c] acest lucru nu este o simpl] omisiune. Chiar dac] o teorie corespunz]toare a dezvolt]rii morale trebuie s] confere educației morale un rol central printre doctrinele sale, tot r]mane o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi valide, gândirea contrafactual] trebuie s] opereze într-un mediu clar. Când ne gândim dac] s] mergem la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin înclinate s] pretind] c] relațiile dintre ele sunt guvernate de alte interese decât cele proprii fiec]reia, ceea ce pentru adeptul eticii evoluționiste reprezint] o confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da înapoi. Oricât de mult] empatie ar exista pentru poziția prezentat] anterior, gânditorul tradițional va susține c] a considera c] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sirea unor argumente logice este ilicit. Exemple în acest sens sunt mesajele legate de spiritualism, care satisfac nevoile și neliniștile oamenilor, sau etică. Afirmațiile morale sunt pure adapt]ri. Nu mai este loc și nevoie de argumente logice. Cum r]mane cu obiecția potrivit c]reia, deși procesul evolutiv ar fi imprimat un mod de gândire moral, acest lucru nu neag] faptul c] exist] totuși o bâz] obiectiv] a moralei? La urma urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s] susții c] morală nu este decât o iluzie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alții). Dar Hegel (că și acești filosofi mai recenți) atac] morală numai într-un sens restrâns și încearc] s] o sprijine într-un sens mai larg. El plaseaz] armonia dintre interesele individuale și acțiunea social] în cadrul „vieții etice”, care r]mane moral] într-un sens deosebit prin aceea c] apelul s]u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimeni nu ar mai putea fi tras în mod corect la r]spundere sau r]spl]țiț, întrucat nimeni nu ar mai fi demn de pedeaps] sau laud]. Sancțiunile sociale care s] fie impuse asupra celor devianți social ar r]mane inc] necesare, dar ar necesita o argumentare rațional] diferit] de aceea cu care oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca obiectul de aruncare să aterizeze în interiorul unui sector delimitat; se va urmări întotdeauna ca în sectorul de recepție al materialelor să nu se afle persoane neatente; se va pune accent pe creșterea vitezei de execuție; Aruncarea lansată cu o mană Mișcarea de lansare se execută printr-o tracțiune a brațului dinapoi spre înainte, de regulă de jos în sus, dar și din lateral, cu eliberarea obiectelor pe o traiectorie obligă înainte. aruncare lansată cu o mână, dinapoi spre înainte de jos
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
descurajau pe proprietarii de săli să programeze filme. Conflictele juridice de proporții între principalii producători întregeau o priveliște dezolantă. Cinematograful părea tot mai mult o modă repede trecătoare. Izbucnirea războiului hispano-american pentru controlul Cubei a fost, în 1898, o adevărată mană cerească. Primele filme au fost turnate în Statele Unite chiar înaintea declanării ostilităților : imagini ale cavaleriei și marinei americane făcând manevre, menite să alimenteze atitudinea combativă a populației, în condițiile neintervenționismului susținut de președintele McKinley. Apoi, explozia cuirasatului Maine în rada
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acord memorie-copilărie iscă de la sine relevante și consistente evocări. Drept constantă a vieții și operei truditorului pedagog și scriitor o constituie cultul pentru muncă. În acest sens, mediile de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
următor adăugând adjective potrivite acolo unde socotiți că este necesar. Atenție la acordul lor cu substantivele. GRUPA A: "O linie de umbra însemna aceste hotare și această linie părea trasă pe fundul de umbra și lumina al spațiului de o mană" (C. Hogaș, Pe drumuri de munte) (grațios, ondulat, adâncă, tainic, colosal, nevăzut) 3. FIȘA DE LUCRU CU CONȚINUT DIFERIT, AVÂND CARACTER DE RECUPERARE Acestea se dau spre rezolvare elevilor care întâmpină dificultăți în însușirea unor teme, lecții etc. Exemplu: Scrieți
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]