3,133 matches
-
adesea cu o participare mai mare de 50%), restul angajărilor în activități politice constituie cel mai adesea apanajul unei minorități. În funcție de ponderea persoanelor care au participat avem următoarea situație (date medii cu privire la Franța): semnarea unei petiții (50%), participarea la o manifestație autorizată (25%), participarea la un boicot (10%), grevă violentă (8%) și ocuparea unei clădiri publice (6%). Doar cam un sfert din populație este angajată simultan în mai multe forme de participare politică (exceptând votul) și tot un sfert în niciuna
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mult ca 4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care am văzut-o la București În ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - Între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 Își mai aduc aminte probabil de o manifestație În fața clădirii În care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu cel pe care-l cunoaștem a Început acolo numai un an
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
românească, În 1957. Gheorghiu-Dej a refuzat destalinizarea, ascunzîndu-se În spatele limbii de lemn. Mai mult, controlul său asupra partidului a crescut. Aceasta În vreme ce În alte țări din est (Polonia și Ungaria) regimurile erau nevoite să se „liberalizeze”, În contextul unor ample manifestații/proteste, chiar o revoluție În țara situată la vest de România. Speriat de posibilitatea extinderii revoltelor și În România, Dej a luat măsuri dure În interior, acordînd un sprijin substanțial și la liniștirea vecinului maghiar turbulent. Dej s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ai Securității, recrutați dintre etnicii maghiari din Trasnilvania). Dej Își manifestase obediența față de „Marele Frate”, dar era și În interesul lui să evite/Înăbușe orice acțiune de protest În care vedea o subminare a regimului. Așa s-a Întîmplat cu manifestațiile studențești de la Timișoara, Cluj și București. Hrușciov avea să aprecieze ulterior zelul liderului de la București. În mai 1958, sovieticii au anunțat că Își retrag trupele din România, ceea ce s-a și Întîmplat pînă la 25 iulie același an. Deși decizia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că „În manifestările antisocialiste din RSCS sînt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, În principal intelectuali și studenți. În cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare În RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de iritare provocate de o propagandă atît de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „CÎntați turcește, că nemțește s-a cîntat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai cîteva luni În urmă, la 13 martie, În Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupîndu-se de problema Universității maghiare din Cluj În perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe care ar fi promovat-o în trecut Iuliu Maniu. În Transilvania, unde P.N.Ț. se bucura de o largă popularitate, comuniștii au desfășurat propagandă împotriva liderului național-țărănist prin intermediul locuitorilor de origine maghiară, cărora le-au fost acceptate până și manifestațiile cu caracter vădit antiromânesc. Astfel, guvernul Petru Groza a interzis demonstrația de la Cluj prilejuită de aniversarea a 98 de ani de la adunarea de la Blaj a românilor, dar a permis maghiarilor să manifeste pe străzile orașului și să ceară „Moarte lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
universitari filoantantiști) a fost luat de „Federația unionistă“, ce cuprindea Partidul Conservator - N. Filipescu, Partidul Conservator-Democrat (Take Ionescu), membri ai „Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor“, transilvăneni și bucovineni aflați în țară etc. Federația a organizat în diferite localități manifestații, presând guvernul să intre în acțiune 7. Una din cele mai ample acțiuni de acest fel a avut loc la Iași, la 1 noiembrie 1915, cerându-se intrarea imediat în război împotriva Puterilor Centrale. În cadrul adunării, D. Greceanu preciza că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Un caz care a devenit public, între multe altele, cel al întreprinderii „Semănătoarea”, producătoare de utilaj agricol, pe care intenționa să o cumpere FIAT, prin intermediul subsidiarei sale olandeze. Managementul și muncitorii s-au opus activ privatizării și au avut loc manifestații de stradă, greve și negocieri cu guvernanții vremii. Ilustrat de numeroasele burse de studii occidentale oferite elitelor românești după prăbușirea comunismului. La rândul lor, privilegiile pot fi transformate cu relativă ușurință în venituri sau pot legitima venituri superioare. Nu există
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și 1980, reuneau reprezentanții principalelor instituții de Învățământ și de cercetare În științe sociale. Ele controlau ansamblul producției În acest domeniu. Academia avea responsabilitatea organizării congreselor de filosofie, Incepand cu 1965. Ultimul a avut loc În 1989, chiar În zilele manifestațiilor de stradă din Berlin. Inițiativa de a purta discuții cu SPD (din Vest) În 1988 era invocată după ’90 drept dovadă a caracterului ei relativ liberal, mai ales În comparație cu Parteihochschule Karl Marx. Oricât de „liberală” ar părea unora dintre foștii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe care-l conducea la universitate, unde se Întrunea un colectiv de cercetări În sociologie. În calitate de responsabil al „cercetărilor multidisciplinare privind pacea”, a stabilit contacte cu Institutul de Cercetări privind Pacea și de Politică de Securitate din Hamburg. Participant la manifestația de protest a membrilor ȘED În fața sediului Comitetului Central din 8 noiembrie 1989 și coautor al unui program de reformare a partidului (În favorea unei „a treia căi”, Între socialismul de stat și capitalism), pe care l-a prezentat În fața
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
socială În cadrul departamentul de științe sociale, este concediat după dezvăluirea contactelor sale cu MfS, ceea ce a provocat numeroase proteste. 5. Transformări instituționale și strategii de reconversie după 1989 Fugă În masă a cetățenilor RDG În cursul verii anului 1989 și manifestațiile care au urmat până la căderea zidului Berlinului În noiembrie 1989 au contribuit la accelerarea schimbărilor politice În ansamblul țărilor din „comunitatea socialistă”. Un mare număr de membri ai partidelor comuniste le-au părăsit, au apărut noi lideri politici reformatori, Înlocuind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
opoziție” ori singură „elită autentică”). Este ceea ce distinge exilul intelectual de exilul mobilizat. Din cauza heterogenității sociale, politice, religioase, etnice etc. a exilului, mobilizarea și unitatea să simbolică nu pot fi realizate decât În circumstanțe excepționale - de la colocvii la petiții și manifestații. Fapt ce conferă exilului aparentă unui grup social „de hartie”, care nu dispune de un spațiu sau un teritoriu comun sau ale cărui spații comune sunt puțin frecventate, iar cei ce le frecventează nu pot revendică o adevarată reprezentativitate. Totuși
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
căpătase o nouă dimensiune prin implicarea în politica militantă. Protestul tânărului dascăl, pe calea cuvântului și a scrisului, împotriva reprezentării în limba franceză la Teatrul Național din București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în 1910 Partidul Național-Democrat. Ales deputat în 1907, el va
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
practice meseria de zugrav. În 1904, împreună cu Mihail Mihailovici Kazanski, se angajează ca agent într-un birou de plasare din București; experiența de viață de aici se va regăsi în romanul Biroul de plasare. În ianuarie 1905 participă la o manifestație de solidaritate cu revoluția rusă, este arestat și trimis la Brăila, unde e judecat și condamnat, dar cu suspendarea pedepsei. Întors la București, ia contact cu mișcarea socialistă. Debutează cu articolul Regina-Hotel în „România muncitoare” (38/1906). În decembrie își
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
primește ca vânzător. Aflând însă că mama sa era grav bolnavă, vine la Brăila. Se încadrează activ în mișcarea socialistă, începând să desfășoare o bogată activitate publicistică în „România muncitoare”, la care colaborează câțiva ani. În octombrie 1909 participă la manifestația de protest împotriva deciziei de a i se interzice militantului Cristian Racovski să revină în România. În aceste împrejurări, alături de I.C. Frimu și alți socialiști, este arestat și închis la Văcărești. La proces, în apărarea lor au pledat N. Fleva
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, iar director artistic este A.P. Bănuț. Horia Petra- Petrescu consideră în Cuvânt înainte (1/1913) că prin mișcare teatrală se înțeleg „toate manifestările culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați artiști români. Conținutul publicațiilor periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei”. Aici se fac anual substanțiale rapoarte de activitate și analize
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) și a tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie a Eleonorei, București, 1930; Manifestație, București, 1945; Ospățul de aur, pref. Al. A. Philippide, București,1968; Baricada din călimară, București, 1979; Statuile de fum, pref. George Macovescu, București, 1984; Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986. Traduceri: A. Hyatt-Verrill, Inchiziția, București, 1939
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
București, 1972; Nevena Stefanova, Mulajul de ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
ghips, București, 1980. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 288-289, IV, 248; Camil Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu, „Ospățul de aur”, CNT, 1970, 8
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
mobilizării resurselor (Tilly, 1978; Zald și McCarthy, 1979) consideră că resursele materiale, de suport social și, mai ales, potențialul organizatoric al unui segment populațional sau al unei comunități sunt decisive în geneza și desfășurarea unui comportament colectiv, începând de la simple manifestații până la revoluții. Două concepte apar astăzi mai des invocate în problema reușitei mobilizării: pe de o parte, potențialul de solidaritate, stocul de sociabilitate, cu alte cuvinte capitalul social, și, pe de altă parte, resursele de întreprinzător, de „agent social” (agency
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Directorul, Al. Macedonski, proclamă un liberalism sincer și dezinteresat, neapartenența la vreunul dintre partidele politice, abordează problema țărănească consemnând revolte ale țăranilor și aderă sentimental la idei socialiste (În loc de program). Combativitate se manifestă în procesul Memorandumului: Al. Macedonski participă la manifestațiile studențești de susținere a cauzei naționale din timpul procesului, iar când, la 6 iunie, se pronunță sentința, L., deja interzisă în Transilvania, apare cu un chenar negru. Speriat, asociatul lui Macedonski, tipograful Miulescu, nu mai subvenționează ziarul, care după o
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
La râu). În Omul de duminică (1974), ca în mai toate scrierile sale, autorul urmărește să demonstreze necesitatea supunerii individului la o disciplină strictă, chiar când poate părea rigidă. Acțiunea romanului, plasată în 1946, ilustrează un clișeu tematic: pregătirea unei manifestații de stradă în timpul căreia comunistul Pavel Roșu (numele e semnificativ) cade victimă provocatorilor și acționează violent, ignorând indicațiile conducătorilor săi; gestul său necugetat furnizează argumente calomniatorilor și compromite misiunea. Romanul Băiat de București (1976) se înscrie pe linia literaturii de
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
mea de profesor la Universitate, n-am primit niciodată nici o indicație de la vreun organ sau de la vreun prieten din Uniunea Sovietică, deși aveam destule cunoștințe pe acolo și din cînd în cînd mai făceam cîte o scurtă călătorie pentru vreo manifestație oficială literară. Toate indicațiile pe care le O altă idee a lui Mihai Beniuc este cea prin care vrea să combată teoria "petei albe" sau a "obsedantului deceniu" ce a marcat literele românești. Această "pată albă" nu este chiar atît
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]