5,349 matches
-
un alt fel și extrovertirea lui stârnește instinctul însă îl lasă într-un mod aparte să se manifeste: Apoi veni și-o blondă în salon ... Și-aproape goală prinse, adormită, / De pe calvir, o scripcă înnegrită - / Și urmări, pierdută, marșul monoton (Marș funebru). Umanul din el tânjește după plăcerea de a trăi dar trupul nu-l ajută: - Valsa o blondă-n alb, și cu pantofi de-argint ... / Aprind, pe masă lampa, și iarăși mă dezbrac, // Mă clatină spre pat al insomniei pas
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
fie umbre în patria lor istorică. Cartea Marianei Cristescu nu tace adevărul despre noi. Cu atât mai mult, în “vremea bufonilor”, când prea puțini denunță crima istorică, autoarea invocă, fără tăgadă, canonul verticalității, în numele adevărului românesc, amintind și de glasul marșurilor unioniste din ziua noastră: “Nu plecați capul!” Timpul ce vine are nevoie de clarificări, argumente, judecăți de valoare drepte, care să-i lase cale liberă adevărului. Fără Basarbia, consemna Dimitrie Cantemir, România nu are trecut, prezent și viitor. Parcurgând documente
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
ÎNAPOI LA POVESTE de EDITURA ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351751_a_353080]
-
rămasă în istoria lor drept “îndelungata drumeție de 300 de mile”, aproape 500 de km, spre New-Mexico. Iată ce mărturie simplă și cu semnificații profunde asupra destinului unei “populații”, aflate la ananghie și în nemărginită disperare, de la unul dintre conducătorii marșului, fiul uneia dintre ultimele căpetenii adevărate ale tribului: “Mulți mor. Întotdeauna înfometați, întotdeauna însetați. Femeile poartă copii în pântece sau în brațe. Mereu mergeam. Eram foarte obosiți. Întodeauna mergeam!” ... Ce pildă de demnitate mai poate fi dată acestor gânduri simple
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
„LUMINI ŞI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICĂ (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351904_a_353233]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11. Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
„RE(SET)” (ROMAN) DE VALENTINA NAŞU (TECUCI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351929_a_353258]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
„CĂLĂTORIE ÎN INFERN (APOCALIPSA POETICĂ)” (VERSURI) DE SEBASTIAN IONEL DOGARU (MOVILIŢA, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351988_a_353317]
-
Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
la cataroaie și lăsate în cel mai scurt timp cu putință fără geamuri și cu cauciucurile tăiate. Urmară la rând niște oameni care, spre ghinionul, lor treceau de la slujbă spre casă intersectând căile migratorilor, niște mașini ce păreau a încurca marșul triumfal fură incendiate, se mai aruncară ceva pietroaie și prin vitrinele magazinelor, dar, până la urmă, oaspeții au fost duși la gară și urcați într-un vagon de marfă cu ajutorul furtunelor de apă și al bastoanelor electrice. Micul tren se puse
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
și al bastoanelor electrice. Micul tren se puse în mișcare și cei rămași pe peron răspunseră prin diferite semne la urările de rămas bun ale distinșilor musafiri. Apoi, forțele de ordine se încolonară și porniră spre cazărmi, cântând un frumos marș de victorie. Orașul rămase în stăpânirea galeriei locale! Delir!! Pe străzi, în cinstea victoriei, se aprinseră focuri, folosindu-se resursele la îndemână: garduri, copacii din parcuri, sau ușile din stejar sculptat ale unor case mai vechi. Se deschiseră cu cât
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
ardeii grași care dădeau nu numai gust ci și aspect, încă un cioc-cioc, urmat de tocana de legume cu bucăți din jertfă, ce mergea de minune cu mămăliga aurie și murăturile cele zemoase, apariția coferului cu vin rece și sfârâitor, marșul triumfător al copanelor rumenite în untură, care zdrobea în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
10.000 de români vor ieși pe străzile din București în data de 20 octombrie 2013, pentru a cere Unirea celor două state românești, România și Republica Moldova. Duminică, 20 octombrie 2013, începând cu ora 14, manifestația va lua forma unui marș cu plecare din Piața Guvernului. Vă reamintim că anul trecut au avut loc la Chișinău mai multe manifestații unioniste, la care zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru Unirea cu România. De asemenea pe 21 octombrie, anul
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
loc la Chișinău mai multe manifestații unioniste, la care zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru Unirea cu România. De asemenea pe 21 octombrie, anul trecut, peste 3.000 de persoane au ieșit pe Calea Victoriei pentru un marș unionist. Evenimentul este organizat de către Acțiunea 2012. Așteptăm gesturi de solidaritate și la Târgu-Mureș! Scriem ca să nu se uite! MARIANA CRISTESCU * Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1010, Anul III, 06
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
de metri pătrați, cusut și adus de basarabeni de la Chișinău, a fost purtat pe brațe de manifestanți, din fața Guvernului României până la Palatul Parlamentului. Între aceștia, membri ai Platformei Civice „Acțiunea 2012”, în frunte cu președinta-deputată Vitalia Pavlicenco, principalul organizator al marșului, și Mircea Druc - ex-premier al Republicii Moldova. ,,Reprezentăm în stradă vocea marii majorități a poporului român, care își dorește ca Basarabia să fie prioritate națională. Vin să o demonstreze atât cele 117.000 de semnături colectate din toate județele țării pentru
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
mitocăniei criminale inclusiv a pseudo-diplomației românești. Ca, de pildă, întâmplarea, deloc singulară, de la Consulatul României în Republica Moldova: „De când și până când o croitoreasă se interesează de istorie?”: „Doi membri Hyde Park nu au reușit să obțină viză pentru a merge la Marșul Unirii (sic!), care va avea loc mâine. Răspunsul l-au aflat abia azi, cu o zi înainte de plecare, când nu mai poate fi schimbat nimic în starea de lucruri. Motivul invocat e unul halucinant: angajații Consulatului i-au respins pe
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
conform vârstei menționate în buletin». Deci, și faptul că cineva arată mai tânăr decât vârsta reală e un defect serios pentru cei ce vor unire și care au idealuri. Să înțelegem că un basarabean are dreptul să participe la un marș al unirii din România doar dacă are studii superioare? Croitoresele ori sudorii sunt excluși apriori din afacere? Cum credeți, ce părere mai pot avea despre România acești basarabeni înjosiți în ultimul hal? Sincer, mi-e o greață teribilă de angajații
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
Cuc e specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii ... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ ȘI ALBĂ CA O BARZĂ CU PICIORUL LEGAT ÎN STELE și scrie despre paiațe, manechine, motani, fluturi cu sânge albastru, neuitând
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
nu i-a fost dat să prezinte două cărți deodată. Referindu-se la titlul cărții de proza, "passo doble” (doi pasi, în traducere din spaniolă) este un dans tradițional spaniol, cu metru binar, acompaniat de o muzică cu caracter de marș. În context, ne avertizează doamna Mariana Cristescu, titlul cărții de față Dammen, passo doble este un joc de cuvinte al autoarei, ușor de decriptat...Mereu de veghe, gazetarul este încrezător că el scrie că să nu se uite. Grijă această
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
Cernăuți, din Divizia a 8-a, cu 12 regimente în alcătuire. Eu am luptat întâi în Crimeea. La Sevastopol am fost încercuit, dar mi-o fost dat să scap cu viață. Am ajuns târziu, în toamnă, la Cotu’ Donului, după marșuri de două-trei sute de kilometri. Făceam și câte 50 km pe zi. Pe 19 noiembrie 1942, când au început rușii atacul cu tunurile, de ziceai că s-a deschis cerul, eu și cu un alt soldat făceam de planton la
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
și dorită în nemurire. Bacovia prețuia feminitatea, chiar dacă rece trecea pe lângă fiindul lui teluric, eul din el, creator și superior, o făcea să-l inspire și să-i netezească trăirea, vibrându-i tentațiile: Și lung gemea arcușu-acum pe strună / Îngrozitorul marș lugubru, funerar („Marș funebru”, 1965:99). Funerarul, ca manifestare tumulară, reprezintă o demarcație a unei limite pe care profanul nu o poate trece și nici simți. Bacovia a fost însă poetul-om care a trecut, a văzut ceea ce este acolo
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
nemurire. Bacovia prețuia feminitatea, chiar dacă rece trecea pe lângă fiindul lui teluric, eul din el, creator și superior, o făcea să-l inspire și să-i netezească trăirea, vibrându-i tentațiile: Și lung gemea arcușu-acum pe strună / Îngrozitorul marș lugubru, funerar („Marș funebru”, 1965:99). Funerarul, ca manifestare tumulară, reprezintă o demarcație a unei limite pe care profanul nu o poate trece și nici simți. Bacovia a fost însă poetul-om care a trecut, a văzut ceea ce este acolo, a revenit în
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
înștiințeze lumea de schimbarea care va avea loc, dar și oprit să dea curs acestui imbold. Concluzia, lumea s-a născut să sufere și, ca atare, trebuia să dea socoteală de greșelile ei de pe pământ, pentru că în: ... tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină („Nocturnă”, 1965:107). Noaptea și timpul rece sunt momente evenimențiale agreate de Bacovia în volumul său de poezii, publicat în anul 1926, sub titlul „Scântei galbene”: Dar prin copaci largi înserează - / Într-un departe nins
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
ca moții să se înarmeze, pentru a se apăra. A doua zi Iancu ordonă concentrarea combatanților și pe 21 iunie pornește spre Câmpeni cu moții săi înarmați. Pe drum, zvonurile neconfirmându-se, cetele se opresc. Manevra de înarmare și de marș a fost un bun exercițiu militar pentru milițiile românești și a dat încredere în forțele proprii viitorilor combatanți. A fost de fapt un exercițiu masiv de mobilizare a combatanților români. La 23 iunie 1848 se aflau în munți 200 soldați
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Cluj de generalul Wardener, care îi dă misiunea de a însoți cu lăncierii săi înaintarea trupelor imperiale spre Huedin și Ciucea. Pentru a îndeplini acest ordin, Avram Iancu revine prin Turda la Câmpeni și la 29 noiembrie e gata de marș, cu o trupă ce număra 1.500 moți, dintre care 250 aveau puști, iar restul lănci. La 4 decembrie a sosit în satul Săcuieni, având atașat și un ofițer austriac, pe căpitanul Francisc Ivanovici, care se va remarca mai mult
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
mic semn de sminteală...” Poporul l-a iubit din toată inima pe Avram Iancu, dedicându-i o seamă de cântece ce au rămas peste timp în conștiința națională. Un astfel de cântec, poate cel mai cunoscut și mai îndrăgit, este Marșul lui Iancu, pe versuri adaptate în epocă după cele ale lui C. Negruzzi. Câteva concluzii finale și încheierea În cursul anul 1872 starea sănătății lui Iancu se va agrava din ce în ce mai mult. În primăvara acestui an a fost internat timp mai
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]