2,011 matches
-
Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism Marginalizarea critică a jurnalismului literar american Coda Appendix Bibliografie Index
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rolurile este considerată în secolul al XIX-lea drept o diversiune, un "atentat", un pericol ce subminează stabilitatea societății, formată de secole, o abatere de la normă, ceva nefiresc. De-a lungul secolelor, în virtutea firii sale modeste, femeia tolerează eternă să marginalizare. Femeia franceză, în general, si Pariziana, în special, efectuează o ruptură în această schemă. Din punct de vedere intelectual, femeile franceze ies în evidență în secolul al XVII-lea, epoca în care se dezvoltă viața mondenă și se răspândește cultură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dinamică ondulatorie: pe de o parte, efortul oricărui sistem, oricărui tip de organizare, de disciplinare și de definire a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și nu mai simt decât așa cum le dictează ele" [apud Beauvoir 1998, I, p.136]. Pe timpul Revoluției, Manon Roland este, alături de soțul ei, ministru de Interne și semnează scrisorile la plural: "Leș mesures que nous prenons...". Ea rezumă în Mémoires marginalizarea femeii în viața publică: "Je ne crois pas que nos mœurs permettent encore aux femmes de se montrer; elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles à la patrie, mais non paraître concourir à l'œuvre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
serviciile publice specializate, cât și de organizațiile neguvernamentale, acestui segment de populație copilul aflat în dificultate. Mai mult, focalizarea acțiunilor de asistență socială în mod necorespunzător, a făcut ca situația categoriilor de persoane aflate în dificultate sărăcie extremă, excluziune și marginalizare socială să fie puțin acoperită, atât financiar, cât și cu servicii sociale (cf. Ludușan, 2005, p. 29). Odată cu aplicarea reformei economice în România, devine necesară și trecerea la o reformă în domeniul social, respectiv al asistenței sociale, care să atenueze
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
înființarea și organizarea de noi tipuri de instituții de asistență socială, ca alternative la instituțiile clasice de tip rezidențial ale statului, precum și a unor centre de consiliere și de informare; * cercetări sociale referitoare la anumite fenomene sociale, nivel de trai, marginalizare și dependență socială etc.; * tipărirea de materiale informative pentru educarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica socială; * conlucrarea atât cu serviciile publice specializate descentralizate ale ministerelor și consiliilor județene și locale, cât și cu unități de asistență socială de stat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. Asistența socială, componentă a sistemului național de protecție socială, cuprinde serviciile sociale și prestațiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială, componentă a sistemului național de protecție socială, reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale administrației locale și societatea civilă, asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane." (Legea nr. 705/2001, art. 2). Imediat după anul 2000, sistemul național de asistență socială se dezvoltă, deoarece la un interval de aproximativ cinci ani Legea nr. 705/2001 va fi abrogată prin modificarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
plății dobânzii suportate din bugetul de stat de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, în baza art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;. f. Marginalizare socială Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice; HG nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei Naționale de Evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice; Legea nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice; Legea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială a persoanelor vârstnice; HG nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei Naționale de Evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice; Legea nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice; Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea Marginalizării Sociale; OUG nr. 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice; HG nr. 1149/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice; HG nr. 1149/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea Marginalizării Sociale a Persoanelor vârstnice; Legea nr. 405/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice; g. Protecția copilului Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; Legea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
național pentru promovarea incluziunii sociale în România", în Monitorul Oficial al României nr. 808 din 26 septembrie 2006. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1149/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea Marginalizării Sociale a Persoanelor vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 795 din 1 noiembrie 2002. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1385/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copilului", în Monitorul Oficial al României
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006. ***"Legea nr. 16/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice", în Monitorul Oficial al României nr. 48 din 24 ianuarie 2002. ***"Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea Marginalizării Sociale", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002. ***"Legea nr. 515/2003 de aprobare a Ordonanței nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare", în Monitorul Oficial al României nr. 861
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
țările care înregistreză un nivel scăzut al șomajului acordă un rol central educației și formării profesionale. Nivelul educațional și al formării profesionale ridicat generează mai puține probleme de competitivitate și, implicit, șanse crescute de ocupare, în timp ce nereușita școlară duce la marginalizare și excludere, determinând un fenomen de șomaj cronic. Din acest motiv, măsurile care s-ar impune ar putea fi: * Diagnoza situației actuale a educației și formării profesionale. În acest moment, învățământul profesional este subdimensionat și insuficient adaptat la cerințele de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
vor fi dezvoltate în viitor, ce sectoare vor fi restructurate și ce departamente cu profile noi vor fi înființate. * Facilitarea trecerii tinerilor absolvenți din sistemul de învățământ pe piața muncii. * Acordarea unei atenții deosebite categoriilor marginalizate sau cu risc de marginalizare socială, care au acces mai greu pe piața muncii (șomerii de lungă durată, persoanele cu dizabilități, tinerii postinstitu-ționalizați, persoanele eliberate din detenție, persoanele repatriate). În urma lipsei unor rezultate vizibile, autoritățile au înțeles că este nevoie de unificarea eforturilor în scopul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
nr. 111/2002 privind aprobarea Procedurii privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, pe durata participării la o formă de pregătire profesională. Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Ordonanța de urgență nr. 96/14.10.2003 privind protecția muncii la locurile de muncă. Ordonanța de urgență nr. 96 din 14.10.2003 privind protecția maternității la locul de muncă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
artă ca înțelegere posibilă a dialogului și participării drept medii în contextul dematerializării proiectului într-un proces social 258, Thomas Hirschhorn nu acordă un statut egal colaboratorilor săi, care devin mai curând "executori" ai lucrării decât co-creatori, expunându-le astfel marginalizarea ca obiect al contemplației exoticității 259. Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mers al "academiei" americane, acești profesori-eroi găsesc în "diferența" pe care o reprezintă față de "norma" definită de literați un prilej de a își afirma, mai degrabă decât de a își nega, identitatea academică, celebrând-o, în loc să participe la procesul de marginalizare a sa. Iată că "eroismul" în cultura academică americană, pe porțiunea sa legată de edificarea domeniului Științelor comunicării, începe de aici, din anul 1914, un an important de reținut, în literă și în spirit, de către toți cei care aspiră la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu elaborăm mai mult pe marginea acestui "început al retoricii" pe scena raportării omului la realitatea fenomenală din jur. De reținut, însă, că profesorul McKerrow numește acest "început al retoricii", precum și toate abordările condiționate de viziunea platoniciană, o întreprindere de "marginalizare a retoricii"637, care o plasează, pe aceasta din urmă, "în serviciul adevărului"638. Mai mult, remarcă McKerrow, chiar eforturile de "salvare a retoricii din rolul său aservit", eforturile, cu alte cuvinte, de "reabilitare a retoricii"639 din poziția sa
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sens de revelare"785. Această interpretare poziționează doxa într-o relație inedită cu aletheia sau adevărul care, în sensul etimologic, desemnează, cum ne amintim, "starea de ne-ascundere" și, astfel, "această dinamică a ascunderii și neascunderii (adevărul) a autorizării și marginalizării constituie mijlocul prin care determinăm ceea ce credem, ce cunoaștem și ce considerăm adevărat"786. Astfel, apreciază McKerrow, retorica critică se fundamentează pe cunoașterea doxastică, care ne permite să eludăm starea sa de adevăr, concentrându-ne, în schimb, asupra modalităților în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de gen care pot fi înțelese ca impunerea categoriilor de diferențiere care legitimează ierarhia și inegalitatea. Anglin explică poziția femeilor ca o consecință a regulilor sociale și a ierarhiilor instituite care permit dominarea femeilor de către bărbați, fiind cauza cheie a marginalizării femeilor. Pentru Anglin, recunoașterea prezenței violenței structurale permite o mai bună înțelegere a faptului că politicile sociale și guvernamentale generează un tip de violență structurală care este acceptată ca normală, ca parte a status quo-ului, însă este experimentată ca injustiție
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
violență structurală care este acceptată ca normală, ca parte a status quo-ului, însă este experimentată ca injustiție și brutalitate la intersecția cu rasa, etnia, clasa, naționalitatea, genul sau vârsta.530 Malignitatea structurilor poate fi trecută cu vederea sau imperceptibilă dacă marginalizarea unor persoane este legitimată de normele politice și sociale care prevalează la un moment dat sau sunt sanctificate de credințele religioase.531 În pofida legitimării prin norme, suporterii lui Galtung consideră că un sistem de alocare determinat de principiile capitaliste, prin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
considerată modalitatea privilegiată a acestei dezvăluiri, cea care deține un set de "așteptări" și de disponibilități capabile de a "umple" rețeaua existențialelor cu experiență angajată. Nu se poate sălășlui în preajma fundamentului originar (asumând o sărăcire de tip esențial) în condițiile marginalizării unor obligatorii descinderi de natură conștientă în câmpul sub-structurilor pre-reflexive. Altminteri, însăși recuperarea uneori râvnită a unei demne condiții primordiale ar căpăta exclusivitatea unui ideal în sine și ar invalida orice revendicare a necesității generale de progres. Conștiința de sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să absoarbă orice multiplicitate, capabile să mântuie contradicția de la nivelul fiecărui sector noetic în parte. Dacă succesul științelor și aventura cunoașterii exterioare au putut face ca reflexivitatea și determinările ei să cadă în uitare (sau oricum să sufere o corespondentă marginalizare) este pentru că o fascinație a spectaculosului a luat locul înțeleptelor replieri pe propria experiență luată global și pe fragmentele acesteia luate separat. Fenomenologia a venit în întâmpinarea acestei tendințe și, urmărind întemeierea filosofiei "ca știință riguroasă" (Husserl), a clamat obiectivitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
particular, a fost minimizarea importanței diferenței etnice și în esență sfârșitul tensiunilor etnice. Acesta se datorează atât efectelor pozitive ale influenței UE și ale integrării, cât și exemplului negativ al fostei Iugoslavii prin implicațiile unui antagonism etnic necontrolat. Dar perpetua marginalizare a populației rome continuă să fie o problemă în întreaga Europă de Est. 6. Care sunt eșecurile cele mai notabile înregistrate în ultimele două decenii? Scriu răspunsurile acestea de la București, în timp ce urmăresc inepțiile politice care au dus la recenta cădere
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]