1,214 matches
-
constituit un grup-țintă al politicilor deșănțate ale lui Ceaușescu (așa cum am arătat mai sus). în raporturile dintre putere și popor, categoria largă a celor care nu făceau parte din cercurile puterii și nici dintre 49VIOLENȚA complicii acestor cercuri erau cei marginalizați, cei ce alcătuiau „fracțiunea dominată de clasa dominantă”(Bourdieu, apud Kligman, 2000, p. 25). Societatea românească, în marea ei masă, era o societate săracă. Toți acești factori de vulnerabilizare, identificați în perioada comunismului, se resimt încă și azi în evoluția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familii nu se cunoaște. 3. Au existat situații în care pentru a preîntâmpina divorțul, soțiile personajelor importante, cu funcții în partid, dețineau dosare secrete cu documente compromițătoare, care divulgate ar fi putut să-l transforme pe soțul infidel într un marginalizat social. Minciuna nu era doar un mecanism de apărare individuală, ci devenise un instrument de camuflare obișnuită a realităților în toate documentele oficiale, cu scopul de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
etc. Sunt persoane aflate în derivă existențială, fără credință în divinitate, incapabili de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tai, să-ți lovești capul etc.)? (întrebarea se pune copiilor mai mari și adolescenților) Te-ai gândit vreodată să te sinucizi? Ai încercat vreodată? 4. Școală Te-ai simțit vreodată batjocorit, luat peste picior, hărțuit sau amenințat? Te-ai simțit marginalizat? Ai avut sentimentul că oamenii sunt răi cu tine? 5. Evenimente înfricoșătoare Ce ți s-a întâmplat ceva care te-a speriat? Ce eveniment înfricoșător s-a întâmplat cuiva pe care îl cunoști? 6. Pierderi ți-a murit cineva apropiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
casă? Cât de mulți îngrijitori ai avut pe durata copilăriei? în câte locuri ai trăit în timpul copilăriei? 5. Experiențe legate de școală și muncă Te-ai simțit tachinat, chinuit, hărțuit, agresat sau amenințat? Te-i simțit exclus, un paria sau marginalizat? Ai fost victima unor prejudecăți? 6. Experiența unor evenimente înfricoșătoare Ai trăit o experiență de atac uman asupra ta (răpire, jaf, viol, incendiere etc.)? Ai trăit o experiență directă de catastrofă naturală (tornade, cutremure, inundații, incendii etc.)? Ai asistat la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe care-l deține pentru confruntările cu urgențele”. 3. Povestirile rezilienței sunt adeseori competitive. „Figurile centrale în cultura dominantă reclamă (sau li se acordă) drepturi de autori în timp ce contribuția grupurilor marginalizate sau a oamenilor obișnuiți este în general uitată în procesul de construire a narațiunii.” 4. Reziliența locală se leagă strâns de procesul de reînnoire națională. „Vindecarea se leagă de aspectele care țin de prestigiul național și de nevoia de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formal și defectuos de politică europeană la nivel național, În forma acquis-ului comunitar În domeniul politicii sociale și de ocupare a UE. Agenda publică românească a echității de gen dezvoltată În spațiul academic și În cel al ONG-urilor este marginalizată, dacă nu chiar ignorată, fapt datorat atât unor lacune În cultura guvernamentală a drepturilor omului, cât și neresponsabilizării pentru valorile democratice: statul bunăstării nu poate fi fundamentat decât pe un stat al drepturilor. În schimb, au fost preluate În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor și practicilor acestora. Iisus i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și analiza a fenomenului religios, potrivit legii; ... f) susținerea activității de asistență socială, organizată de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine de bătrâni și/sau în alte instituții, precum și a activităților privind reinserția socială a persoanelor defavorizate și marginalizate, potrivit legii; ... ------------- Punctul 40 al alin. (1) al art. 6 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.899 din 22 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 8 ianuarie 2007. (2) Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan nu este globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate. Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii consideră că, deși îndelungat din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
la 36 interzicerea portul voalului musulman, precum și al altor simboluri religioase, incluzând crucea creștină și tichia evreiască, În școlile publice. Dacă noua lege reflectă sentimentul vastei majorități a cetățenilor francezi, ea a Înfuriat și mai mult comunitatea musulmană, deja puternic marginalizată, din Franța 55. Idealul asimilaționist francez a fost supus unui atac din ce În cemai virulent În ultimele decenii, odată cu invazia musulmanilor și a altor imigranți. În Marsilia, al doilea oraș francez ca mărime, În care 10% din populație este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2006: 378) afirmă că antipasivul din limbile ergative reprezintă imaginea în oglindă a pasivului din limbile acuzative, însă interesul celor doi cercetători se concentrează pe aspecte diferite legate de cele două construcții: în cazul pasivului, argumentul Agent este suprimat sau marginalizat, iar în cazul antipasivului, Pacientul este suprimat sau marginalizat (Polinsky); pasivul presupune atribuirea nominativului unei Teme, iar antipasivul, atribuirea absolutivului unui Agent (Laka). Creissels (1995: 286) adaugă o condiție suplimentară, care limitează destul de mult sfera de aplicare a celor două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
imaginea în oglindă a pasivului din limbile acuzative, însă interesul celor doi cercetători se concentrează pe aspecte diferite legate de cele două construcții: în cazul pasivului, argumentul Agent este suprimat sau marginalizat, iar în cazul antipasivului, Pacientul este suprimat sau marginalizat (Polinsky); pasivul presupune atribuirea nominativului unei Teme, iar antipasivul, atribuirea absolutivului unui Agent (Laka). Creissels (1995: 286) adaugă o condiție suplimentară, care limitează destul de mult sfera de aplicare a celor două concepte: pasivul și antipasivul reprezintă modificări ale formei verbale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni, femei, handicapați (Becker și Horowitz, 1978). Această abordare este centrată pe evidențierea consecințelor structurale negative ale sistemului capitalist- așa cum apar ele dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de organizare socială. Discuții aprinse au loc, de exemplu, în legătură cu angajarea sociologiei industriale occidentale. Aceasta este adesea acuzată că exprimă punctul de vedere al patronatului. Pentru a ilustra aceste controverse, să recurgem la un exemplu recent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterului angajat alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență faptul că o producție orientată spre profit nu duce la maximizarea bunăstării colectivității, ci, dimpotrivă, are o serie de consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criminalitatea etc., oferind, totodată, o bază documentară consistentă pentru opțiunile de reformă. Cercetările grupului Cătălin și Elena Zamfir, Ioan Mihăilescu, Ioan Mărginean, Marian Preda, Livius Manea, Lucian și Luana Pop, Cosima Rughiniș, Manuela Stănculescu, Ionica Berevoescu etc. asupra sărăciei, grupurilor marginalizate, politicilor sociale au constituit un obiect de dezbatere publică. Concluziile investigațiilor lor au stat la baza programelor guvernamentale și ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să întărească participarea politică, slăbind însă contestarea publică a puterii (Rovira Kaltwasser, 2012). Dacă ne raportăm la cele două dimensiuni ale poliarhiei propuse de Dahl, se poate crede că populismul mărește gradul de participare politică a cetățenilor prin includerea grupurilor marginalizate ale societății, însă limitează posibilitățile de contestare centralizând puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul de a se opune executivului pentru a echilibra balanța politică. Privit din această perspectivă, populismul ne reamintește faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
balances) sugerează existența sau măcar posibilitatea cât se poate de reală a unui dezechilibru (Armony și Schamis, 2005: 116). 1.4.1 Efecte pozitive Atunci când populismul este văzut ca un remediu al calității democrației, accentul analizei cade pe includerea grupurilor marginalizate ale "poporului". Totuși, există mai multe aspecte legate de acest punct, unele țin de input-ul democrației, celelate de output-ul acesteia (Easton, 1965). Din rațiuni euristice, am încercat să separăm aceste aspecte, fiind în același timp conștienți că ele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
producerea de politici care să fie în acord cu această "voință adevărată". Însă, în ciuda acestei adecvări ideologice, propusă de Reformiști, între promovarea democrației directe și atacurile la adresa statului social, cu tot cu critica beneficiarilor "intereselor speciale", democrația directă a fost destul de repede marginalizată și înlocuită cu alte teme, în discursul Alianței Reformist Conservatoare, rămând și la periferia preocupărilor Partidului Conservator. În sfârșit, ar mai trebui să notăm legătura între raportarea plebiscitară la politică, impusă de Partidul Reformei și aplatizarea politicii pluraliste și inclusive
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din 2006 a fost murdară, polarizată și polarizantă. În discursurile de campanie, López Obrador - sau așa cum îi plăcea să se recomande "mica rază de speranță" pentru cei săraci - a pus accentul pe temele populiste construindu-și platforma în jurul includerii celor marginalizați. Sloganul sau de campanie: "Pentru binele tuturor - Pe primul loc cei săraci" exemplifică dinamica populistă. Scopul acestei secțiuni este, în primul rând, să analizeze rolul jucat de retorica populistă în polarizarea campaniei și asta în ciuda unor dovezi privind polarizarea la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cei care suferă de un handicap, acces gratuit pentru toată lumea la serviciile de sănătate și creșterea salariului minim (López Obrador, 2005a : 1). Astfel, înainte de a discuta chestiuni care țin de stabilitatea macroeconomică, platforma acestuia s-a concentrat asupra nevoilor grupurilor marginalizate. Mai mult, el s-a referit la viitorul său mandat de președinte ca fiind acela al unui "politician responsabil (...) un bărbat de stat, și nu liderul unui partid, al unei facțiuni sau al unui grup". (López Obrador, 2005a : 6). Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vârstnici, buse de studiu pentru cei săraci, asistență medicală gratuită pentru toată lumea, subvenții pentru femierii "abandonați" de NAFTA și înființarea mai multor universități publice, astfel ca tineretul să aibă șansa de a studia. Angajamentele sale s-au axat pe ajutorarea marginalizaților, pe ajutorarea celor excluși de politicile economice neoliberale și a celor care au suportat nedreptăți istorice, cum sunt, de exemplu, indigenii. López Obrador a vorbit adesea despre importanța abordării nevoilor celor mai săraci, argumentând că este imposibil ca Mexicul să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]