2,194 matches
-
The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles 1998. 19 Vl. Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Iași, Polirom, 2005. 20 Secolul XX, România literară, Viața românească, chiar și Contemporanul, cândva o redută a marxismului, cărora li se adăugau revistele studențești Echinox la Cluj și Opinia studențească la Iași. 21 K. Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. 22 Irina Bădescu, "La trahison des clercs: édition revue et augmentée: 1968", Caietele
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la fondul psihologic. În termeni lovinescieni, am spune că lirismul constituie elementul de "sugestie" capabil să asigure perenitatea literaturii (în ciuda inevitabilei "mutații") și să-i modeleze în chip specific "forma". Plecând de la aceleași premise ca și celebrul estetician convertit la marxism, în studiile sale de psihologie a artei Lev Vîgotski combătea cu argumente irefutabile eroarea separației absolute a "artei" de "viață", a senzațiilor reale de cele imaginare, și definea catharsis-ul drept "reacție estetică" sui generis ("o metamorfoză complexă a celor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
la îndepărtarea puterilor prea slabe de pe cîmpul de luptă, la suprimarea punctelor prea sensibile ale lumii occidentale, îndeosebi a imperiilor coloniale, considerate de către Statele Unite ca fiind posibile baze ale mișcărilor revoluționare. Astăzi, terorismul nu face altceva decît să prelungească acțiunea marxismului în Occident, deoarece din marxism și dintr-un islam convertit, pentru nevoile cauzei, la marxism se reclamă toate facțiunile tuturor armatelor roșii care operează în Europa, ale tuturor grupurilor marginale care se implantează, mai mult sau mai puțin direct, pe
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de pe cîmpul de luptă, la suprimarea punctelor prea sensibile ale lumii occidentale, îndeosebi a imperiilor coloniale, considerate de către Statele Unite ca fiind posibile baze ale mișcărilor revoluționare. Astăzi, terorismul nu face altceva decît să prelungească acțiunea marxismului în Occident, deoarece din marxism și dintr-un islam convertit, pentru nevoile cauzei, la marxism se reclamă toate facțiunile tuturor armatelor roșii care operează în Europa, ale tuturor grupurilor marginale care se implantează, mai mult sau mai puțin direct, pe terenuri deosebit de bine alese. Am
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
lumii occidentale, îndeosebi a imperiilor coloniale, considerate de către Statele Unite ca fiind posibile baze ale mișcărilor revoluționare. Astăzi, terorismul nu face altceva decît să prelungească acțiunea marxismului în Occident, deoarece din marxism și dintr-un islam convertit, pentru nevoile cauzei, la marxism se reclamă toate facțiunile tuturor armatelor roșii care operează în Europa, ale tuturor grupurilor marginale care se implantează, mai mult sau mai puțin direct, pe terenuri deosebit de bine alese. Am ajuns în punctul în care ne putem întreba în mod
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ale tuturor grupurilor marginale care se implantează, mai mult sau mai puțin direct, pe terenuri deosebit de bine alese. Am ajuns în punctul în care ne putem întreba în mod legitim dacă nu există un singur itinerar strategic mergînd de la un marxism "cald", manifestîndu-se prin atentate, la un marxism "rece", cel al comunismului de tip sovietic și libian care se prezintă în acest caz, drept singurul capabil să asigure un regim de ordine; marxismul și o anumită viziune așa-zis "integristă a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
mai mult sau mai puțin direct, pe terenuri deosebit de bine alese. Am ajuns în punctul în care ne putem întreba în mod legitim dacă nu există un singur itinerar strategic mergînd de la un marxism "cald", manifestîndu-se prin atentate, la un marxism "rece", cel al comunismului de tip sovietic și libian care se prezintă în acest caz, drept singurul capabil să asigure un regim de ordine; marxismul și o anumită viziune așa-zis "integristă a islamului" confirmîndu-se, la capătul unei îndoctrinări constante
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
există un singur itinerar strategic mergînd de la un marxism "cald", manifestîndu-se prin atentate, la un marxism "rece", cel al comunismului de tip sovietic și libian care se prezintă în acest caz, drept singurul capabil să asigure un regim de ordine; marxismul și o anumită viziune așa-zis "integristă a islamului" confirmîndu-se, la capătul unei îndoctrinări constante, rezultate ineluctabile ale procesului politic evolutiv. Ar fi foarte simplu însă să limităm orice agitație subversivă doar la peripețiile unei noi forme de război. Alte
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
unui mijloc de a împiedica transformarea cartierelor etnice în ghetouri. Acestea din urmă adăpostesc oameni cu posibilități financiare reduse, neadaptați din punct de vedere social, care, cu un secol în urmă, ar fi fost probabil atrași de promisiunea utopică a marxismului. Odată ajunși într-o țară pe care o consideră neprimitoare, unii oameni își pot pierde orice urmă de loialitate națională, devenind nerăbdători să se dedice unei cauze universale. În lumina acestor aspecte, singura opțiune a liderilor europeni este să își
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de principii (cum ar fi, în marxism, relațiile de producție, mijloacele de producție și definirea claselor sociale în funcție de acestea). Spre exemplu, potrivit teoriei structuraliste clasice a lui Claude Lévi-Strauss (1958/1978), conceptul de structură socială nu are legătură directă cu realitatea empirică, ci mai degrabă cu modele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ideii de «contingență umană» 1. De ce ideea de „contingență umană” este o idee rațională Secolul al XX-lea - de curând încheiat - s-a deschis cu o serie de mișcări filosofice impunătoare (să ne gândim la idealism, la pozitivism sau la marxism), caracterizate de ideea comună, conform căreia «homo homini deus est», având ca și consecință scoaterea „sacrului” din orice spațiu: Dumnezeu este o invenție a omului care, atunci când nu este inutilă, este periculoasă. Pe lângă aceasta, pentru psihanaliză - cel puțin pentru o
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Concluzie / 97 Capitolul 4: Școala engleză (Andrew Linklater) / 101 De la putere la ordine: societatea internațională / 106 Ordine și justiție în relațiile internaționale / 110 Revolta împotriva Occidentului și expansiunea societății internaționale / 116 Progresul în relațiile internaționale / 120 Concluzie / 125 Capitolul 5: Marxismul (Andrew Linklater) / 127 Clasă, producție și relații internaționale în lucrările lui Marx / 129 Naționalism și imperialism / 137 Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale / 142 Marxismul și teoria relațiilor internaționale în prezent / 150 Concluzie / 153 Capitolul 6: Teoria critică (Richard
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale / 110 Revolta împotriva Occidentului și expansiunea societății internaționale / 116 Progresul în relațiile internaționale / 120 Concluzie / 125 Capitolul 5: Marxismul (Andrew Linklater) / 127 Clasă, producție și relații internaționale în lucrările lui Marx / 129 Naționalism și imperialism / 137 Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale / 142 Marxismul și teoria relațiilor internaționale în prezent / 150 Concluzie / 153 Capitolul 6: Teoria critică (Richard Devetak) / 155 Originile teoriei critice / 156 Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și expansiunea societății internaționale / 116 Progresul în relațiile internaționale / 120 Concluzie / 125 Capitolul 5: Marxismul (Andrew Linklater) / 127 Clasă, producție și relații internaționale în lucrările lui Marx / 129 Naționalism și imperialism / 137 Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale / 142 Marxismul și teoria relațiilor internaționale în prezent / 150 Concluzie / 153 Capitolul 6: Teoria critică (Richard Devetak) / 155 Originile teoriei critice / 156 Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numiți în relațiile internaționale. Este interesant de observat că prima plângere privind caracterul ideologic și politic al unui asemenea mod de gândire asupra politicii interna-ționale a fost făcută pentru prima dată de un "realist" precum Carr, care era influențat de marxism și de critica acestuia privind natura ideologică a abordărilor liberale dominante ale politicii și economiei în secolul al XIX-lea. Carr considera că aceeași critică poate fi aplicată "utopicilor", după cum îi denumea el. Războiul a clătinat încrederea celor care credeau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în anii '80 și '90 (a se vedea Capitolele 6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales să le numim "teorii", însă de-a lungul timpului ele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alte asemenea domenii sunt în mod clar fenomene interesante, dar ele trebuie ignorate de o teorie care are scopurile pe care el i le atribuie. Este util să comparăm acest argument cu cel al lui Cox (1981, 1983) influențat de marxism că o teorie a relațiilor internaționale trebuie să se ocupe de forțele sociale (incluzând relațiile de clasă), de state și de ordinea mondială pentru a putea înțelege natura hegemoniei globale și pentru a identifica mișcările contrahegemonice care lucrează pentru a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
majore, autorii nu vor să dea impresia că școlile de gândire reprezintă tradiții teoretice monolitice și omogene. Cu toate că pot împărtăși anumite presupoziții elementare, exponenții oricărei perspective pot avea poziții profund diferite și chiar conflictuale privind chestiunile prezentate anterior. Feminismul și marxismul sunt exemple de "pălării" foarte largi care prezintă o mare diversitate și pot să pară uneori atât de diferite între ele precum sunt perspectivele majore ale domeniului. Realismul are variațiile sale interne; la fel au și Școala Engleză, multele ramuri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să se cantoneze la ceea ce consideră a fi de neschimbat; unul din principalele scopuri ale investigației politicii internaționale este să reziste la fatalismul, determinismul și conservatorismul poziției sale. În acest context, apariția abordărilor critice ale relațiilor internaționale (derivate fie din marxism sau din Școala de la Frankfurt ori plasate în evoluțiile din teoria socială franceză) a fost deosebit de importantă. Scopul lor este să critice pretențiile neorealiste privind "realitatea cognoscibilă" a relațiilor internaționale. Postmoderniștii, de exemplu, susțin că "realitatea" este produsă discursiv (adică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anii '70 și care s-a aflat în centrul majorității dezbaterilor din următoarele două decenii, a fost una din cele mai mari provocări pentru realismul clasic. Totuși, neorealismul a fost preocupat în mod deosebit de critica abordărilor liberale (ca și a marxismului și a altor abordări radicale din domeniu) pe care le consideră vinovate de a fi exagerat capacitatea proceselor economice și sociale globale de a schimba structura de bază a politicii internaționale. În Capitolul 3, Scott Burchill discută dezvoltarea tradiției liberale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de anarhie" asociat cu instituționalismul neoliberal și discuția deosebit de importantă despre pacea liberală. Aceste trăsături ale gândirii liberale despre relațiile internaționale vor fi de asemenea discutate în Capitolul 3. În Capitolele 4 și 5, Andrew Linklater analizează Școala Engleză și marxismul. Niciuna nu s-a bucurat de influența largă a realismului/neorealismului și liberalismului/ neoliberalismului, cu toate că Școala Engleză a avut o influență specială în mediile britanice de Relații Internaționale. După 1998, a crescut interesul pentru teoria Școlii Engleze asupra societății internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mediile britanice de Relații Internaționale. După 1998, a crescut interesul pentru teoria Școlii Engleze asupra societății internaționale și poziția sa ca o "a treia cale" între pesimismul realismului și formele mai idealiste ale liberalismului și ale diferitelor perspective radicale incluzând marxismul. Capitolul 4 acordă o atenție specială contribuției lui Wight, Vincent și Bull la disciplină și remarcă relevanța lor deosebită pentru discuțiile contemporane despre drepturile omului, intervenția umanitară și utilizarea forței în chestiunile internaționale. Capitolul 5 se îndreaptă către marxism, care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
incluzând marxismul. Capitolul 4 acordă o atenție specială contribuției lui Wight, Vincent și Bull la disciplină și remarcă relevanța lor deosebită pentru discuțiile contemporane despre drepturile omului, intervenția umanitară și utilizarea forței în chestiunile internaționale. Capitolul 5 se îndreaptă către marxism, care a fost adesea criticat de neorealiști și de membrii Școlii Engleze, cu toate că niciunii, nici ceilalți, nu și-au bazat critica pe o interpretare atentă a unuia din principalii săi adversari. Dacă respingerea marxismului a ignorat abilitatea acestuia de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale. Capitolul 5 se îndreaptă către marxism, care a fost adesea criticat de neorealiști și de membrii Școlii Engleze, cu toate că niciunii, nici ceilalți, nu și-au bazat critica pe o interpretare atentă a unuia din principalii săi adversari. Dacă respingerea marxismului a ignorat abilitatea acestuia de a aduce o contribuție semnificativă în domeniu este o întrebare pe care Capitolul 5 o analizează în detaliu. O atenție specială este acordată scrierilor lui Marx despre globalizare, analizei marxiste a naționalismului și internaționalismului și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
detaliu. O atenție specială este acordată scrierilor lui Marx despre globalizare, analizei marxiste a naționalismului și internaționalismului și reflecțiilor asupra importanței formelor de producție și în special a dezvoltării formelor de producție capitaliste moderne pentru politica globală. Dimensiunea "critică" a marxismului interesul său nu doar pentru explicarea lumii, ci și pentru schimbarea ei va fi, de asemenea, menționat în acest capitol. Marxismul a oferit baza intelectuală pentru dezvoltarea teoriei critice, după cum au făcut-o membrii Școlii de la Frankfurt, precum Horkheimer și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]