1,488 matches
-
care Lenin mai degrabă critica idealismul și limitările concepțiilor filosofice hegeliene; Lenin făcuse un conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind greu de atribuit): "Idealismul inteligent este mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost. În loc de idealism inteligent: idealism dialectic; în loc de materialism prost: materialism metafizic, nedezvoltat, mort, grosolan, inert"61. Prin urmare, nu este vădită aici atât o asumare a ideologiei leniniste, cât o manifestare de conformism tactic. În plus
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
critica idealismul și limitările concepțiilor filosofice hegeliene; Lenin făcuse un conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind greu de atribuit): "Idealismul inteligent este mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost. În loc de idealism inteligent: idealism dialectic; în loc de materialism prost: materialism metafizic, nedezvoltat, mort, grosolan, inert"61. Prin urmare, nu este vădită aici atât o asumare a ideologiei leniniste, cât o manifestare de conformism tactic. În plus, mai trebuie spus că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
făcuse un conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind greu de atribuit): "Idealismul inteligent este mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost. În loc de idealism inteligent: idealism dialectic; în loc de materialism prost: materialism metafizic, nedezvoltat, mort, grosolan, inert"61. Prin urmare, nu este vădită aici atât o asumare a ideologiei leniniste, cât o manifestare de conformism tactic. În plus, mai trebuie spus că Paul Cornea se delimitează de unii marxiști occidentali
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conspect după Prelegeri de istorie a filozofiei și notase următorul citat (partea asumată cu adevărat de el fiind greu de atribuit): "Idealismul inteligent este mai aproape de materialismul inteligent decât de materialismul prost. În loc de idealism inteligent: idealism dialectic; în loc de materialism prost: materialism metafizic, nedezvoltat, mort, grosolan, inert"61. Prin urmare, nu este vădită aici atât o asumare a ideologiei leniniste, cât o manifestare de conformism tactic. În plus, mai trebuie spus că Paul Cornea se delimitează de unii marxiști occidentali pe care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
elita culturală sau profesională, se exprimau sau gândeau în contradictție cu puterea comunistă. În paralel cu înăbușirea potențialelor focare de gândire alternativă, regimul comunist a recurs la controlul ideologic pentru transformarea din temelii a societății și înscrierea ei ireversibilă - potrivit materialismului dialectic și istoric - pe o traiectorie a cărei destinație finală era comunismul. Activitatea din toate domeniile a fost organizată în acord cu politica partidului comunist, la baza căreia se găseau preceptele marxist-leninste, fiecărei categorii sociale revenindu-i sarcini specifice în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un verdict clar: Nu se întrebuințează politicește". Din 1952, încep să se adune sistematic sesizările privind orientarea încăpățânat estetică a criticului: Conflictul rezultă, constată o altă notă informativă, de acolo că cei de la Catedră vor să aplice în cercetare metoda materialismului istoric, care-i displace lui Călinescu". De aici încolo, începe echilibristica lui Călinescu. Deocamdată, numele îi apare foarte rar în presă. Apoi este scos și de la catedră și exilat la Institutul de Literatură, unde deține o funcție doar în aparență
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rezerve în toate domeniile 6. Tonul dat de Dreptatea va fi preluat de Scînteia 7 unde, în pagina a doua, va fi publicat un amplu articol de desființare a concepției lui Tudor Vianu: "Erorile d-lui profesor Tudor Vianu asupra materialismului istoric". Materialul nu este semnat, fiind asumat de redacție, ca majoritatea articolelor. Nu voi menționa contribuțiile lui Miron Constantinescu în acest ziar, el fiind redactorul șef al publicației, pentru că sociologul marxist a fost în centrul mișcării comuniste încă din perioada
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poate constata că lipsa cultivării publice a sociologiei, hibernarea ei a constituit o grea lovitură pentru cultura și știința din România. Ironia sorții este că în acești ani de distrugere a sociologiei și a sociologilor bucureșteni, în fruntea catedrei de materialism dialectic și istoric și de istoria filosofiei de la Universitatea din București (care a înlocuit catedra de sociologie a lui Gusti) a ajuns în 1948 tot un sociolog, fost student al lui Gusti, militant comunist încă din studenție, acum important demnitar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cele mai importante care au loc în societate și, prin aceasta, să influențeze mai activ planificarea și activitatea practică a organizațiilor noastre obștești"36. Mult mai semnificativ a fost însă faptul că, în 1962, la Institutul de filosofie, sectorul de materialism istoric încep investigațiile de teren sub conducerea lui Mihail Cernea 37. La începutul anilor '60, când demascarea sistematică a sociologiei era încă în toi, dar pe de altă parte se arătau semnele unei deschideri spre Occident, Cernea a încercat utilizarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe Gusti, pentru caracterul idealist al tezelor lor. Pentru cititorul de azi pare straniu că repornirea motoarelor sociologiei din România nu a fost sincronizată cu repunerea în drepturi a lui Dimitrie Gusti și a școlii sale. Dacă la sectorul de materialism istoric au început cercetările sociologice de teren fără să fie nevoie de camuflaj, ca în cazul monografiilor economice, atunci la sectorul de istorie a filosofiei românești clișeele anilor '50 erau încă în bună parte în floare. Astfel în volumul mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la vechea lui atitudine, la vechea lui experiență de student, care a crezut că metoda monografiei sociologice, așa cum o concepuse Gusti la început, era foarte bună. Cu o condiție: în loc să fie axată pe teoria lui Gusti, să fie axată pe materialismul istoric. Și a spus că, dacă, în loc să bage în aceste echipe ale lui oameni de profesii deosebite, a crezut că, dacă-i bagă pe toți materialiștii istorici, a rezolvat problema. În loc să facă, ca Gusti, echipe în care să adune un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
asociat falsității, iar în registru politic pare că nu poate reprezenta, cum ar spune filosoful politic contemporan Richard Rorty, ceva "mai mult decât idee rea"12. Revenind la Marx, propunerea sa "științifică" pentru a contrabalansa falsitatea ideologică în favoarea adevărului este materialismul dialectic și istoric, care va deveni, la rândul său, o ideologie chiar în sensul marxist al termenului, ceea ce-l va determina, în prima parte a secolului trecut, pe neomarxistul Karl Mannheim, întemeietor al sociologiei cunoașterii, să sugereze soluția trecerii de la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o parte a unui mecanism "hegelian", lucrând în întregul general și se supune voluntar mijloacelor tehnice cu care este integrat în organizarea colectivă"28. În opinia mea, putem identifica aici, în mod paradoxal, un efect pervers al raționalismului pe care materialismul dialectic și istoric îl recuperează din iluminism, în sensul în care se pretinde o "știință" menită să ilumineze masele. Acest efect se manifestă asupra intelectualilor, ei înșiși atât de sensibili față de proiecțiile raționale, devenind, la rându-i, cauza unei imprescriptibile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
67. 5 Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol I, Trădarea intelectualilor, Editura Transpres, Sibiu, 1992, p. 20. 6 "Revista presei", în Scînteia, ediția din 15 noiembrie 1944, p. 2. 7 "Erorile d-lui profesor Tudor Vianu asupra materialismului istoric", în Scînteia, ediția din 21 septembrie 1944, p. 2 8 "Despre niște personagii decorative și mai puțin decorative", în Scînteia, ediția din 7 octombrie 1944, p. 2. 9 Ion Călugăru, "Despre o revistă și un personagiu de cultură", în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
secol de adevăr. Era ceva înfricoșat cîte crime au putut să se petreacă pe acest atom atît de mic în nemărginirea lumei, pe acest bulgăre negru și neînsemnat ce se numește pămînt”6). Influențat de poezia eminesciană, dar și de materialismul secolului, Vlahuță așază atomul la originea a tot ce există: „...Piatră, floare, astru, om/ Toateau izvorît, în noaptea vremilor, dintr-un atom” 7). înfiorat, cuprins de remușcare pentru atitudinile sale atee, Macedonski plasează în atom „sfintele mistere”: „Am rîs de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așa de ușor de pus în practică se poate simți revolta împotriva spiritului pozitivist care anima pe jurnaliștii americani și munca lor și împotriva a ceea ce nouă azi, în era postmodernă, ne pare o fi o credință naivă, aceea că materialismul științific ar fi panaceul pentru vindecarea tuturor relelor de pe pământ. Dezvoltarea în practica jurnalistică a stilului obiectiv de redactare a știrilor și recurgerea la relatarea strictă a faptelor a fost condusă de acest spirit. Așa cum notează Michael Schudson "reporterii de la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
începutul secolului al XIX-lea, deschizând drumul spre ceea ce eu numesc antecedentele imediate ale jurnalismului literar narativ modern. Din perspectiva istoriei jurnalismului modern, cele două forme s-au separat în secolul al XIX-lea ca răspuns la spiritul pozitivist și materialismul științific al acelei perioade. Dar, în timp ce jurnalismul obiectiv a acceptat acel spirit, jurnalismul literar narativ îl va accepta numai ca să-l repudieze în final. Dezvoltarea celor două forme poate fi trasată la apariția în 1830 a presei elitiste partizane. Un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
șapte de ani. Cu această informație își încheie Didion povestirea, lăsând-o în închisoare pe Lucille care tocmai a născut; încheierea este tipică stilului incomplet al autoarei, ilustrat de satirizarea anunțurilor formale de nuntă din ziare (încă un atac la adresa materialismului jurnalismului) atunci când fostul amant al Lucillei se căsătorește cu tânăra guvernantă: "Mireasa avea o rochie albă, lungă, de satin și în mână ținea un buchet în cascadă de minirosa cu panglici de iasomie. O coroniță de perluțe îi susținea voalul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitorul face referință mai cu seamă la un determinism dublu: fiziologic, al eredității, și cel social, al mediului 78. Personajul are caracter (determinat social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială. Dacă personajul romanelor baroce și clasice era un fel de abstracție, în românul realist și naturalist el devine corp, cuprins de frământare și pasiuni contrarii. Corpul feminin, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în consecință, este pusă în cauză centralitatea culturilor naționale, a identităților naționale și a instituțiilor lor. În al cincilea rând, această provocare vine și din partea produselor și a semnificațiilor culturilor populare și a domeniului difuz și ambiguu al consumismului și materialismului. În consecință, interpretarea adecvată a impactului acestei noi forme de globalizare culturală asupra identităților politice, solidarității naționale, valorilor culturale este o sarcină dificilă. Vom descoperi că dezbaterile dominante sunt, în cel mai bun caz, parțiale atunci când analizează impactul globalizării culturale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
opresiune, atât în sens spiritual, cât și în sens material, în măsura în care toate aceste aspecte privesc drepturi fundamentale ale omului (aceasta e tema "teologiei eliberării", pe care gândirea socială creștină o poate exprima cu propriile ei valențe, fără a se subordona materialismului filozofic de tip marxist). Astfel de conotații sunt valabile în special în "mediile" premoderne ale societăților complexe, prin urmare în fractura nord-sud a planetei (dar și în interiorul diferitelor țări) ca limită a unor sisteme mult prea capitaliste sau mult prea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2011. Giddens, A. Sociologie, Editura ALL, București, 2000. Giddens, A., The Nation-state State and Violence, vol. 2 din A contemporary Contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge, 1985. Guizot, F., Istoria civilizației în Europa de la căderea Imperiului roman până la Revoluția franceză, Editura Humanitas, București, 2000. Hamel, J., "Descrierea, înțelegerea și explicarea în sociologie", în Otovescu, D. (coord.), Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994, p. 304). 15 Una din teoriile contemporane cele mai importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și o varietate de aplicații specifice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
000 de soldați unguri și 2.000 de polonezi, deși mult mai slabă decât cea turcească, a zdrobit-o complet , suport ideologic pentru a surmonta teoria despre rolul țără nimii în istorie. Cu acest citat, teoria istorică românească, acaparată de materialismul dialectic și istoric, primea consacrarea „clasicilor” în ce privește bătălia de la Vaslui. Așa s-a putut crea o imagine falsă despre armata română de-a lungul timpurilor, despre capacitatea ei de a obține victorii, fără arme și fără pregătire și instrucție militară
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu indexul stâng 89. Dacă realizăm o comparație a gestului din punct de vedere sintactic și din punct de vedere semantic, observăm o înclinare a sintaxei spre convenționalism și a semanticii spre materialism. 3. Analiza pragmatică a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]