1,327 matches
-
ambiguul, nesiguranța, inexplicabilul intuit dar neexprimat. Eram așadar real și palpabil, semn că nimic nu scapă celui ce vrea să vadă. Asigurat că ireală era lumea în care intrasem atras de vocea lui Gustav, iar eu o dureroasă încă neîmplinită materialitate, m-am retras, lăsând acolo o clipă ce se va derula mereu la aceeași oră, pe aceeași stradă din Brăila, ceea ce însemna că regula de spațiu, timp și acțiune a marelui teoretician al teatrului avea valoare universală. Triada era împlinită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apăru puțină culoare, apoi fața i se făcu albă ca varul, fantomatică. Simțeam că tot sângele i s-a scurs de pe întreaga suprafață a trupului. Până și mâinile îi păliseră. O străbătu un fior. Tăcerea din atelier păru să capete materialitate, așa că deveni o prezență aproape palpabilă. Eram uluit. — Dirk, adu-l aici pe Strickland. Am să fac tot ce am să pot pentru el. — Scumpa mea! zâmbi el. Vru s-o ia în brațe, dar ea îl evită. — Dirk, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
atât de bogată și unică. Nu era numai maniera de a picta, deși carnația era zugrăvită cu o senzualitate pasionată care avea în ea ceva miraculos; nu era numai impresia de soliditate care-ți dădea în mod extraordinar senzația de materialitate a trupului; mai era și o spiritualitate, tulburătoare și nouă, care-ți călăuzea imaginația pe niște căi nebănuite, și-ți sugera niște spații goale și vagi, luminate doar de stelele nemuritoare, unde sufletul, gol-goluț, se aventura temător spre descoperirea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o corectez. N-aș putea spune că mă gândeam la ceva. Oboseala mă secătuise, iar starea de toropeală îmi dădea o plăcută senzație fizică. Într-un târziu, prin-tr-o lentă tranziție am simțit o apăsare și dinăuntru și dinafară. Mă apăsa materialitatea gândurilor prefăcute în plumb, mă apăsa inima înghețată, aerul, pereții și tavanul care sta să cadă. Prins între aceste două forțe opuse, care-și exercitau presiunea asupră-mi. mă vedeam neputincios de a întreprinde ceva pentru a mă elibera. Cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
care era înconjurat, ca să spun așa, nu-l complexau nicidecum, dimpotrivă. Spunea 8: Voi ar trebui să simțiți bucurie în tot ce faceți. A simți bucurie e o chestiune de har. În locul vostru, eu asta aș încerca să simt. Întâlnim materialitatea la tot pasul, dar cum o privim? Ni se tot predă despre ea. Dar nimeni nu spune ce-ar trebui să spună. O s-ajungeți cândva să fabricați 9 fel de fel de obiecte concrete. Or, eu stau și vă observ
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dușmănos, chiar dacă gesturile îi erau potolite, pornit să-l sfideze pe G. cel viu și adevărat. Era o situație cu totul neobișnuită și G. nu găsea nici o explicație. Când a atins oglinda cu degetul, vrând parcă să se convingă de materialitatea acesteia, vizaviul și-a pus și el degetul, de cealaltă parte, firește, dar cu mult alături, cam la o palmă, dorind, se pare, să-i dovedească, fără dubii, că orice comunicare între imagine și realitate este, în cazul lor, imposibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
l’homme sur la nature. Eroul rabelaisian este considerat cel mai potrivit pentru a demonstra originea și funcțiile grotescului, având un tip de comic ce “nu rezultă din contrastul față de idealitatea eroică, ci se manifestă ca descătușare și afirmare a materialității reprimate în personaje simbol ale râsului.” Astfel, eroul grotesc declanșează un râs colectiv ce triumfă asupra angoasei, violenței și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
rezultă din contrastul față de idealitatea eroică, ci se manifestă ca descătușare și afirmare a materialității reprimate în personaje simbol ale râsului.” Astfel, eroul grotesc declanșează un râs colectiv ce triumfă asupra angoasei, violenței și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor și coercițiilor normative de tot felul.” Cu alte cuvinte
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
aspecte zguduitoare ale realității. Detaliile grotești presărate de-a lungul întregii cărți sunt menite - după Bahtin - să disloce sau chiar să desființeze granițele inițiale dintre corporalitate și restul lumii. De obicei se remarcă faptul că, în opera lui Rabelais, principiile materialității corporale, adică imaginea corpului uman în activitatea sa fiziologică - hrănire, băutură, defecație, viață sexuală - joacă un rol predominant. Imaginile corpului redate într-o formă mult exagerată, l au determinat pe V. Hugo să-l numească pe Rabelais “cel mai mare
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
este pieritor, accentul se mută pe trăirea plenară a clipei, a momentului. Se ajunge astfel la situația paradoxală în care “originalitatea barocă va însemna tocmai un exces al imitației, care, de la formă se extinde asupra materiei.” Ceea ce contează acum este materialitatea, componența fragilă, dematerializarea, accidentalul, defectuosul. În pictură și în sculptură, formele nu mai sunt idealizate, ci sunt scoase din starea lor perfectă prin surprinderea detaliului care amplifică și contorsionează forma și mișcarea. Pe când grotescul manierist inventează plăsmuiri subiective, artificiale prin
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și șoldurilor. Poate că între ea și artistul care a reprezentat-o nu a existat o comunicare psihică și intelectuală, deoarece chipul este lipsit de expresie și straturile suprapuse ale veșmintelor cad greoaie. Din statuie se degajă în schimb o materialitate instinctivă, poate chiar o considerabilă forță fizică. Și mâinile sunt foarte puternice. Aproape că intuim energia cu care, mulți ani mai târziu, a luptat atunci când fiul său Nero a poruncit să fie ucisă. Darurile votive pentru Zeița Mamă Isis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nevrotică, lîncezeala artificioasă, morbidețea și lasitudinea sînt denunțate ca trăsături „feminine”, „degenerate” sau „bătrînești” și rejectate în favoarea „tinereții” vitale, a directeții brutale, „virile” a voinței de ruptură, negație și destrucție, a spiritului „rebel”, antipaseist și vital-emancipator, a dinamismului tehnologic, a materialității concretiste, pendulînd între utopia colectivismului social și atitudinea anarhică în raport cu formele oficializate. Arta de avangardă este, prin definiție, una a transgresiunii, a discontinuității, a revoltei și - nu în ultimul rînd - una utopică. În opinia lui Mihai Zamfir, „inovația primordial sintactică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întîlnire „cu cîntec” a grupării Criterion. Cu privire la atracția „magică” a pantomimei asupra poeților avangardiști va scrie, mai tîrziu, pagini cald-comprehensive un bun cunoscător al domeniului, Iordan Chimet: „Sentimentul de încredere oferit de pantomima anilor ’20 provine în primul rînd din materialitatea ei, din prezența ei fizică imediată. Nu refuză lumea obiectelor și artistul se folosește de lucruri, de orice lucruri, pentru a-și executa numărul de virtuozitate. El le descoperă însă și o natură tainică, neexplorată și nebănuită în viața cotidiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
răutăcioasă, alteori”. Pornind de la „Fuchsiada”, eseul lui Raicu propune, în final, o „critică a conștiinței angelice” urmuziene: „Visul muzical angelic constituie veritabila utopie a lui Urmuz, în care se poate descifra cu ușurință repulsia abia sublimată față de aspectele brutale, față de materialitatea impură, de organic, de fiziologic — și, într-un sens mai larg, față de maturitatea maculată, care este infernul urmuzian. Valoarea fundamentală o reprezintă rușinea. Aceasta în toate planurile, inclusiv cel strict biografic. Lui Urmuz i-a fost rușine că e strict
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reproducere după Veneziano, În stânga fundalului acestui tablou. La aceeași metodă a recurs și Van Gogh În „Portretul lui Père Tanguy”, fixând pentru noi unul din modelele sale ideatice. Pe fondul unor griuri subtile, se detașează culorile primare cu pasajele lor, materialitatea expresivă a celor două draperii, a merelor roșii și galbene, a ceșcuței de porțelan, a sticlelor de vin multiplicate În oglinda mesei de toaletă, la care se adaugă nelipsita carte, o posibilă trimitere la erudiția pictorului. Această lucrare demonstrează influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
S 23 trecu cu vederea consumul pronunțat de curent electric pe care-l înregistrau contoarele personale. Se gândea comandantul cu părere de rău că în vocabularul său de bază cuvântul „soție” era o vocabulă abstractă, lipsită de concretețea palpabilă a materialității, o noțiune la fel de vagă precum „hidrobicicletă”, „quasar” sau „obscurantism”. Încercă să-și aducă aminte Felix S 23 dacă văzuse undeva soții adevărate: parcă văzuse, da, soția unui mecanic de întreținere de la Drăgănești-Vlașca, o femeie mărunțică, slăbuță, care, în schimbul a două-trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Spectrul întîrzie pe banchetă alături de Genel, pentru a-l dăscăli cum să-și scoată taxiul din mocirlă, până pe pavajul din strada Perone și pentru a-l ajuta și cum să și-l și desponosească, aducîndu-i-l adică, prin vrăji standardizate, la materialitatea și dimensiunile normale. Săltîndu-se cu măiestrie într-un braț, peste buza copăii de faianță, Ho diábolos, părăsind pe taximetrul, se repezi glonț în cămăruța lui, acolo unde, după ce îl convocă șuierând pe Dulcele Doru, îi imobiliză întîi piciorușele agile, de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
casă, nici un desen de munte. Un cât de firav contur, să dea profunzime spațiului nesfârșit în care m-au aruncat. Doar alb, monoton alb, alb revărsat până în orizont, totul într-un pustiu de alb. Doar fulgii, mai mult ghiciți în materialitatea lor, zburătăcesc în chenarul ferestrei. Unii parcă se opresc o clipă, mă cercetează, îmi zâmbesc, își scot și-mi arată limba, fac fel și fel de ghidușii, zănatici, nepăsători. Am încercat să deschid de câteva ori fereastra, să prind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fost diferența dintre civilizația materială a lor (piatra) și civilizația noastră materială (lemnul). Totdeauna m-am întrebat, fascinat : oare cum o fi să te naști și să trăiești „în piatră” ? Dincolo de asta însă, această diferență conferă și patrimoniului o altă materialitate - și, mai departe, o altă temporalitate. Piatra pur și simplu dăinuie, în timp ce lemnul este fragil, piatra are continuitate în timp, iar lemnul se primenește periodic. Urmele patrimoniale sînt astfel și ele diferite : chiar neglijate, cele ale pietrei tot nasc ruine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
el mai ales în jurul Țăra nului, împărtășește oralitatea oricărei societăți țărănești, în timp ce la ei vîrsta societății scrisului se numără cu mileniile. Toate acestea laolaltă dau ceea ce s-ar putea numi, în termeni ideal-tipici, patrimoniu hard versus patrimoniu soft. Nu doar „materialitatea” lor este diferită, ci și - sau, poate, mai ales - con sistența lor subiectivă, de temporalitate trăită și de sens al duratei. Ne aflăm, în primul caz, într-un timp al istoriei, iar în al doilea caz în ceea ce am putea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Între prostituatele și clienții caselor de toleranță, cine pe cine tolerează, și cum se stabilește intervalul de variație admis Între două fenomene adverse, chemate să conviețuiască pe parcursul unui timp nedefinit? O singură dată, Într-un cimitir din Sighișoara, am simțit materialitatea palpabilă, trupul cald al ideii de toleranță. Mă aflam la limita care despărțea mormintele sașilor de cele ale ungurilor și românilor. De o parte pe coasta de sus a dealului, pietrele funerare se aliniau Într-o ordine perfectă, numele defuncților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și poate nici nu o credeam vinovată, de aceea ei ne strigau „Verfluchte Juden!“ pentru că În ochii lor eram și noi vinovate. Era un timp apăsător, un timp În care fiecare simțea vina În el, o vină fără obiect, fără materialitate, o vină ca o muzică pe care nu o poți povesti, deși o auzi În tine neîntrerupt. Treceam prin aerul acelei primăveri Însoțită de cîntece, mergeam În grupuri pe străzi intonînd „Erika“ și „Die Fahne hoch“ și În lumina difuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce mai stai, măi tramvai!", delimitându-se subit de opiniile celui pe care îl slujiseră cu credință atâta amar de ani - și, bine-nțeles, că nu pe degeaba, ci pe frumoase recompense, lipsite complet de spiritualitate, dar pline al naibii de sunătoarea materialitate. Hei, domnule Băsescu, mă auzi matale, sunt eu, cel care nu te-am înghițit niciodată, dar mi-i milă de chelia matale cea mult prea lucioasă și trag un semnal de alarmă, ca să înțelegi mai ușor despre ce e vorba
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de actor extraordinar. Aerul se Îngreunează de corpusculii ideilor scăpărând de acute tensiuni; uit de orice și mă cufund În această stare euforică. Sunt aspirat de geniul buretos al lui Călinescu, care parcă ne absoarbe pe toți, scoțându-ne din materialitatea clipei, ridicându-ne din condiția fenomenală și purtându-ne spre imponderabilitatea spiritului. Mă uit În jur. Iată-i striviți În masa amorfă chiar și pe unii dintre adversarii săi de ieri și de azi; sunt și aceștia transfigurați de vraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
îi vor permite posesorului nelegitim al cardului accesul către date informatice din sistemul bancar. Prin aceasta, datele informatice stocate au devenit vulnerabile, integritatea lor fiind amenințată. Legătura de cauzalitate dintre acțiunea făptuitorului și urmarea produsă datelor informatice rezultă din însăși materialitatea faptei. Cât privește latura subiectivă, fapta este săvârșită cu intenție. Potrivit art. 44 alin. (2), (3) din Legea nr. 161/2003 , constituie infracțiune transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic, respectiv dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]