1,390 matches
-
reduce nivelul semnificației și al simbolului și lasă forma ca singură finalitate. În continuare, Mișcarea Modernistă, care va cauta să pună din nou În relație cultura și societatea cu modul de a concepe arhitectura, se va concentra pe spațialitate, formă, materialitate, funcționalitate, Înlăturând ornamentul și odată cu el, simbolul. Modernismul impune o ordine rațională și abstractă, epurată de „surplusuri―. Ornamentul devine sinonim cu surplus și superficial. Din perspectiva modernistă, Înlăturarea lui nunumai că nu afectează semnificația clădirii, ci o eliberează, o apropie
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
În acest moment foarte evident În ce constă ea. Reapariția ornamentului este argument suficient pentru a justifica existența lui și pentru a demonstra că Îndeplinește un rol ce Îl face necesar. Această confuzie poate avea ca sursă Înțelegerea greșită asupra materialității ornamentului. În cazurile prezentate În cuprinsul cărții, niciunul dintre elementele identificate ca ornament nu poate fi izolat de clădire, lăsându-i În același timp funcționalitatea intactă. Rolurile principale pe care le au aceste elemente și care le justifică existența, sunt
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
de a fi În lume, de a locui. Ornamentul tetradic este orientat față de reperele generale ale lumii și adună laolaltă cele patru elemente ale tetradei: cerul, pământul, muritorii și divinii. El este gr a vita ț iona l , ancorat În materialitatea clădirii și a lumii În care ea se așază, căreia Îi marchează limitele În desfășurarea pe orizontală și verticală, Îi gradează Înălțarea de la pământ către cer, Îi amplifică sau diminuează percepția eforturilor gravitaționale, evidențiază punctele relevante pentru geometria clădirii - axe
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
pare să nu se limiteze la clădirea din care se naște. Ornamentul moebiusianic nu descrie (precum cel tetradic) un cerc care se Închide tot În planul real al obiectului construit, el rămânând deschis către un „ dincolo―. El este indiferent față de materialitatea clădirii din care e consubstanțial, nu ține cont de geometrie, sus, jos, gravitație, context. Descrie clădirea ca obiect posibil , din multitudinea de posibilități de a exista, sugerând o anumită origine/existență imaterială a acestuia. Dar dacă ornamentul tetradic este În
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
suficient de puternice Încât să susțină și să justifice ornamentul? În epoca premodernă, religia constituia un nivel al realității de intensitate egală cu realitatea palpabilă. Actul edificării trecea invariabil prin filtrul religiei, iar acest fapt se făcea simțit În spațialitate, materialitate, detalii, simboluri, investiție. Desigur, religia nu era singurul nivel spre care ornamentul trimitea, chiar dacă era cel mai prezent. Momentele trecute, care de asemenea scapă cotidianului, care prin Însumare creează Istoria, erau aduse În prezent prin ornament. Arhitectura modernistă, epurată de
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
ultimului deceniu al secolului al XIX-lea." Aserțiunea streiniană nu s-a adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând "un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte", "anticipează estetica orizonturilor lirice nedeslușite, pe care le vor cultiva poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu ș.a., aflați sub influența lui cu mult mai mult decât sub cea macedonskiană." Aplicând pe spații mici ideea călinesciană
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
organizare și realizare a procesului de predare-învățare, precum și a metodelor și mijloacelor utilizate. Misiunea învățătorului nu este ușoară. El este un „translator” care, printrun limbaj accesibil „traduce” datele științifice, înlesnind însușirea lor de către elevi pe care îi ajută să înțeleagă materialitatea fenomenelor și obiectelor geografice. În teoria și practica procesului de învățământ un loc important îl ocupă stabilirea și precizarea obiectivelor instructiv-educative în sens larg, obiective ce devin în învățământul modern elementul polarizator și determinant al organizării procesului de predare-învățare. Predarea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
într-o manieră care susține relațiile de dominare curente"780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea dialecticii controlului și, desigur, atâta vreme cât nu întreține o relație dialectică cu ideologia, nu va reuși să rămână agent în contextul sistemului social. Materialitatea discursului, pe de altă parte, atrage atenția asupra "praxis"-ului folosit de retorica critică. Dacă Aristotel înțelegea prin praxis înțelepciunea practică, oferind termenului conotația sa etică tradițională, retorica critică, precizează McKerrow, renunță la această dimensiune, înțelegând prin praxis un mod
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conștiința necesității. Din convingere. De altfel, momentul botezului, săvârșit în taină și în grabă pentru a scăpa de vigilența gardienilor, este o parusia. Proaspătul botezat este imersat în substanța fericirii, este transbordat într-o stare de beatitudine care topește orice materialitate a spațiului. Cristalizaseră în el acele valori care acum îl împingeau spre creștinism, așa cum mai târziu îl vor împinge spre monahism. Nici monah nu se dă făcut repede. Caută îndelung o mănăstire care să i se potrivească. Abia Noica îi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
piață cu bani cât să-i ajungă pentru ce-și propune să cumpere. S-au terminat banii, s-au terminat și cumpărăturile. Banii electronici nu par că se termină, nu simți că se termină, sunt niște cifre, și-au pierdut materialitatea, punga nu se golește iar tu nu intri în alertă. Și totuși, banii electronici au un mare avantaj: nu se pot spăla. Sunt vizibili. De altfel, R.P.G. consideră că tocmai vizibilitatea pe care o induc cardurile face din cetățeanul american
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aspectul său fonetic, identificat cu semnificantul lui Saussure sau reprezentamenul lui Ch. S. Peirce, și referentul său extern - obiectul lui Peirce sau semnificația lui G. Frege. Chiar dacă în partea a treia a dialogului, Platon dezbate redarea naturală a numelor prin materialitatea sunetelor (adică onomatopeele, situație la care reduce Saussure caracterul motivat al semnului lingvistic) problema de fond este potrivirea numelui cu esența lucrului (ousia). Atunci când se pune problema numirii nepotrivite a lui Hermogenes, Cratylos răspunde că acesta nu este numele lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
șaptea, Platon arată că actul de cunoaștere începe de la nume, urcă la definiție, ajunge la imagine, apoi la știință, și prin asemănarea inteligenței cu obiectul atinge natura, ousia obiectului 42. După ce în prima parte susține teza lui Cratylos, căutând în materialitatea cuvintelor esența lucrurilor, furnizând explicații etimologice pentru a susține conformitatea dintre nume și caracterul lucrului, iar în a doua apără teza convenționalistă a lui Hermogenes, Socrate, cel care dirijează dialogul, avansează propria teză, invitându-l pe Cratylos să părăsească numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sunt în relație cu sărbătoarea Paștilor; autorul enumeră mai multe astfel de credințe conform cărora strigóele, strigóicele- spirite și strigóicele-femei precum și vrajitórele pot fi văzute de oameni, în ziua de Paști 140. Jertfa cerută de puterile întunericului este Sanda, cu materialitatea căreia se hrănește nu numai Christina, ci și d-na Moscu; energia mamei crește pe măsura devitalizării fiicei mai mari, ea pare că reînvie "din tinerețea Sandei"141, atunci când declamă versurile preferate ale Christinei. "Toată însuflețirea ei, glasul acela plin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lătrând amenințător"754, episod care reprezintă punctul de plecare al nuvelei). Jocul numerelor (doi-trei) și actualizările posibilelor utilizări ale sintagmei Les trois Grâces, într-o formă fonetică sau alta (Les trois grasses) continuă cu amintirea lui Hagi Pavel și aluzia materialității. Inginerul este convins că doctorul Aurelian Tătaru se referise la niște prietene din timpul studenției în Elveția, Les trois grasses; situându-se în același joc ambiguu al lui "doi-trei", el își amintește doar de Yvonne și de Henriette, și uită
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căruțele "au spart pietrele luminii", iar plămânul "sparge lumina" (După diluviu)2. În toate aceste situații, lumina nu semnifică mai mult decât arată: suprafața limpezită a lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se spargă, să se dezintegreze, să-și dezarticuleze această apariție de primă instanță pentru a putea prefigura o nouă dimensiune. (Supra)fața întinsă peste lucruri se destramă, făcând să se întrevadă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o șterge din vedere: "vălul/ e-aproape stins/ ascunsă fața", "viața mea e un văl ce-mi acoperă chipul": "un chip ascuns de noapte/ sau un drum/ care începe și se face nevăzut"3. Ascunderea înseamnă acum acoperirea, învăluirea în materialitatea opacă a manifestării mundane. Chipul uman nu numai că refuză distanța în care se vestește divinul, și odată cu ea înălțimea la care e chemat să ajungă; el nu cunoaște decât propriul chip, drept singura măsură a aparenței în care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Abia acum simțea că iubește cu adevarat, ca va da sens vieții ei banale și monotone. Dacă ești ceva , dacă vrei să exiști, trebuie să creezi, aceasta este menirea femeii, ea e singura capabilă să dea vită.” Abia acum vedea materialitatea lucrurilor care trascendea în natură lucrurilor. Ieșea din timp , devenise propriul ei Dumnezeu, pentru că era capabilă să dea viața. Pe planeta noastră , se vorbesc multe limbi și sunt multe frontiere. Am constatat din experiența că nu există decật două”națiuni
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Sunt alții poate mai mari decât el, cari nu scriu. Aceia sunt piatra scumpă în învelișul de egoism, pe care nu-l pot sau nu se îndură să-l lepede.” Nicolae Iorga 333. „Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi dă hârtia, cerneala, tiparul, el îi adună foile, i le coase, i le leagă, el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi două miliarde de suflete
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
îndemna spre elanuri tinerești. Margareta se regăsea aici cu totul firesc. Cu trăsăturile ei pure și privirea arzătoare sub sprâncenele groase, împreunate, întruchipa ideea de tinerețe. Nu doar o întruchipa, dar parcă o absorbise cu totul; îi rămăsese exact atâta materialitate cât să poată duce sarcina ideală a cărei importanță o celebra poemul vremurilor noi. Când a ajuns la Moscova, după o lungă și penibilă călătorie cu trenul, s-a prezentat în fața unei alte comisii care i-a examinat dosarul, i-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
perioade de inițiere. Mediul acvatic, funcționând după alte legi decât cele uzuale terestre, impunând alt calcul al gravitației, se oferă ca o graniță, ca o mijlocire către transcendent, pentru a cărui percepție trebuie înainte de toate, îndeplinită condiția desprinderii de malul materialității imediate. Râul este mereu traversat în ambele sensuri, este urcat și coborât, într-o mișcare fluctuantă care nu anunță cristalizarea unei opțiuni definitive a inițiatului, ci mai degrabă existența unei ezitări persistente, în fața nesiguranței și pericolelor pe care o presupune
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ș.a. Textele vechi sunt înțelese în primul rând cu sufletul, ele ne ajută să pătrundem mai cu înțeles în trecutul nostru istoric și cultural. "Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasă a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasmă mâhnirilor abstracte" spune George Călinescu, o sentință sublimă pentru definirea lui Dosoftei. Cercetarea istorică, incompletă, își așteaptă încă adepții pentru a descifra liniile directoare ale evoluției conceptului de bibliotecă. Iașul, centrul cultural puternic, are o situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să o afirm - și, sunt convins, nu sunt singurul! -, această boltă orbitor de sclipitoare și gigantică ce-mi uruie deasupra capului, a privirii și a conștiinței În nopțile de vară, la munte, care pare a mă strivi printr-o enormă materialitate, Timp și distanțe - dar, ce mai Înseamnă distanțe la aceste proporții?! -, mă privește tocmai pe mine, infima și perisabila gâză de la „marginile imperiului”, așteptând tocmai de la mine, În măsura În care am curajul și echilibrul propriei mele spiritualități, forța propriei mele conștiințe, „sensul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care o trăim; cum o spuneam mai sus, am evacuat Moartea din existență, din existența și preocupările noastre sociale, pe nebuni Îi izolăm și Îi Închidem În sordide stabilimente, poeții nu mai sunt publicați de marile edituri europene, marfa, banul, materialitatea crasă și lucitoare a vieții a fost ridicată pe altarul cel mai Înalt, iar suferința este ea Însăși trivializată: ea este văzută ca o gravă stângăcie socială, ca o formă insistentă a incapacității de adaptare. Și bătrânețea este numai una
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care nu cunosc religia solară nu atribuie nici uneltelor năzdrăvane o culoare aurie”. Calul, ajutor năzdrăvan, ce frecvent devine maestru inițiator, este caracterizat cel mai adesea de cromatica aurie, dar și celelalte obiecte cu funcție inițiatică au, în mod recurent, materialitate prețioasă. O așezare sub pavăză solară vizează și unele descântece în acțiunea lor de a remedia răul. Adeseori finalul poeziei ce definitivează starea pozitivă a pacientului conține o comparație cu soarele. Alături de „argintul strecurat”, „aurul revărsat/ curat”, soarele pe cerul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magică a nașterii ei: „Că pă mine m-o făcut/ Pă su’ cep la nouă buțî/ (...) Su’ cuptoru pitelor/ (...) În grădină la stupină/ Su’ coșnița cea bătrână”. Transferul magic se face, folosind terminologia lui van Gennep, prin contagiune, bazată „pe materialitate și transmisibilitate, prin contact sau la distanță, calități naturale sau dobândite”. Acesta este potențialul care predestinează fata din colindele românești unei inițieri reușite. Aparținând prin ființa sa pământului și întunericului, aleasă între fete și născută în spații consacrate lucrurilor sacre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]