2,196 matches
-
cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în general, tutelarea, acceptând mai ușor influența educativă, dacă simt că educatorii îi însoțesc în procesul formării personalității, în eșecurile și reușitele pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
6/7 10/11 ani) începutul vieții școlare e începutul unei activități de învățare care îi solicită și un efort intelectual considerabil, dar și o mare rezistență fizică. Adaptarea la școală, la activitatea de învățare presupune o maturitate din partea copilului. Maturizarea psihică face posibilă această adaptare la universul școlar: dezvoltarea motivelor, a motivației, a intereselor de cunoaștere ale elevilor reprezintă suportul efortului intelectual dirijat de învățător. În jurul vîrstei de 6 ani se formează premisele trecerii de la joc la învățare. Jocul didactic
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
sale nu solicită astfel de cunoștințe. Școala sistematizează și ordonează toate informațiile colectate nu numai prin intermediul ei, ci și prin alte căi, stabilind între acestea o anumită logică. Gândirea logică nu apare de la sine și nu se dezvoltă prin simpla maturizare biologică. Ea se dezvoltă prin solicitare și exercițiu. De aceea e necesar ca în organizarea situațiilor de învățare să se asigure accesibilitatea și șansa înțelegerii. E la fel de necesar - pentru un învățământ formativ - ca situațiile de învățare să fie astfel concepute
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
manifestare.“ Învățarea înmulțirii și a împărțirii furnizează elevului ceva mai mult decât informațiile nemijlocite despre aceste două operații și anume, un gen de înțelegere mai generală a logicii organizării conținuturilor și operațiilor matematice, făcând să sporească acumulările ce duc la maturizarea și dezvoltarea inteligenței lui școlare. La elevul de clasa a treia, se poate observa creșterea competenței cognitive pentru sarcini matematice cu structuri din ce în ce mai complexe, în care operațiile interferează, se combină sau intervin sincronic. Un alt moment esențial al învățării matematicii
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
învățării se amplifică, se diversifică și își modifică structurile. Ceea ce complică și mai mult lucrurile, în ceea ce privește procesul de instruire și învățare, este creșterea numărului de discipline, a volumului informațional. Școlarul din clasa a patra „se caracterizează printr-un plus de maturizare și experiență, ajungând aproape de stadiul inteligenței reflexive“. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Achizițiile matematice ale elevului de clasa a patra se multiplică, atât prin creșterea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
dacă corespunde sau nu realității, influențează reacțiile sale ... și în ultimă instanță, dezvoltarea sa psiho-socială. (p. 98) Urmînd aceeași modalitate de abordare, credem că evaluarea și interpretarea mediului instructiv-educativ al liceului de către adolescent generează reacții specifice și contribuie consistent la maturizarea lui psiho-socială. În lumina teoriei intersectării sferelor de influență, reprezentările dobîndite de adolescent în liceu se suprapun cu reprezentările experiențelor sale din familie, oferind astfel acestuia un orizont nou, mai larg de înțelegere a microcosmosului familial în relația lui cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
slabi, și în asigurarea prosperității, fiind responsabil cu fertilitatea țării. Esența reprezentării simbolice a regelui era legată de un Paradis Pierdut în care guverna Binele așa cum îl concepea Platon. "Perioada embrionară din cadrul ritualului a viitorului suveran corespundea unui proces de maturizare a Universului și foarte probabil era în legătură cu maturizarea recoltelor"338. Schimbarea ritualului era o modificare a ordinii cosmice și automat genera o depărtare de divinitate, de un Paradis Pierdut, de un timp primordial care garanta reînnoirea lumii. "Fixitatea formelor hieratice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fertilitatea țării. Esența reprezentării simbolice a regelui era legată de un Paradis Pierdut în care guverna Binele așa cum îl concepea Platon. "Perioada embrionară din cadrul ritualului a viitorului suveran corespundea unui proces de maturizare a Universului și foarte probabil era în legătură cu maturizarea recoltelor"338. Schimbarea ritualului era o modificare a ordinii cosmice și automat genera o depărtare de divinitate, de un Paradis Pierdut, de un timp primordial care garanta reînnoirea lumii. "Fixitatea formelor hieratice, repetiția gesturilor și isprăvilor efectuate în zorii timpurilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumii dintâi” (armonie dintre făt și mamă/ingenua simbioză) și-apoi, liniștea interioară - „somnul amniotic”. și dacă nașterea și-ar urma cursul firesc întru îmbrățLșare a realității concrete, ce-ar urma? Gânguritul, cântecul de leagăn, prima dragoste (triumf al vieții), maturizarea. Faze întru „cuminecare”, întru „iscusință”, întru „adevăruri lucrătoare...”, întru desăvârșire. în fond, ce este nașterea? Fragilitate în contactul cu acel exterior necunoscut. Aceasta este esența trilogiei poetului Mihail GĂOățanu. „Lumea” proiecției sale este tristă. Momentul prenașterii însumează multă suferință, cumplită
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a fost întotdeauna foarte bine organizată, râvna pentru slujire, bucuria de a fi împreună, plăcerea de a vizita alte biserici au făcut să se contureze de-a lungul timpului o lucrare a tinerilor. Dumnezeu s-a implicat în creșterea și maturizarea tinerilor din biserica creștină baptistă din Cuvin. Lecțiile din istoria Bisericii din Cuvin 15. ÎNVĂȚĂTURILE DIN ISTORIA BISERICII CREȘTINE BAPTISTE DIN CUVIN Principalele învățături din istoria bisericii din Cuvin se reflectă în menirea pe care biserica o are pe acest
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
există copii cu probleme și, doar în cazuri rare, aceasta se amâna după un control medical și psihopedagogic, uneori fiind orientați spre învățământul special. 2. Cauzele și tipurile de imaturitate școlară Factorii organici primari - predispozițiile structurale ereditare - cum ar fi maturizarea morfofuncțională tardivă, particularitățile individuale ale ritmului de dezvoltare, inclusiv a proceselor psihice care condiționează formarea deprinderilor școlare, afecțiunile sistemului nervos central - dintre care în mai strânsă și directă relație de cauzalitate cu eșecul școlar sunt leziunile nervoase primare, microleziunile sistemului
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a școlii și a familiei a fost încununată de succes. XXI. ELEVUL ȘI TEMELE PENTRU ACASĂ Odată școlar, copilul începe să aibă propriile responsabilități în ceea ce privește viitorul său pe drumul maturizării, printre care și temele pentru acasă. Ca principiu, acestea reprezintă o exersare a celor învățate de elev în timpul orelor de curs, dar de această dată, activitatea este una independentă. În acest fel, se dorește ca rezultat final consolidarea informațiilor achiziționate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
unui factor izolat, ci presupune racordarea la circuitul creativității, a întregii ambianțe în care trăiește ființa umană. Dezvoltarea creativității trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă și să continue și după școlaritate. Activarea creativității nu este corelată automat cu maturizarea cronologică, ci presupune o intervenție specială, timpurie și longevivă, orice educator (părinte, dascăl) trebuie să-și asume cu maximă responsabilitate și pertinență această misiune. Șt. Zweig spunea: Creativitatea reprezintă valoarea superioară tuturor valorilor umane, sensul suprem. III. PERSONALITATEA CREATOARE Preocupările
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pe calea uneia dintre formele de obținere a experienței, exersării, observării (E. Stone) procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului oboseală, droguri (Hilgard, Bower, 1974); achiziție nouă/formare de cunoștințe, deprinderi, abilități, schimbare de comportamente ce prezintă o relativă rezistență la o funcție anterioară a comportamentului
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
efort și timp, stimulatoare pentru reușita/performanța celui care învață, incitatoare pentru noi experiențe de internalizare a valorilor. De reținut: învățarea este și producătoare de bariere și obstacole, de insatisfacție, de dependență. Condiționalitatea acțiunii specifică acestei legități vizează: nivelul de maturizare și dezvoltare al celui care învață; experiența lui anterioară; capacitatea de exprimare liberă a personalității sale; nivelul de aspirație; aria de interes; valențele obiectului învățării; cunoașterea rezultatelor, stabilitatea și flexibilitatea setului de obiective de atins; calitatea finalizării sarcinii propuse (vezi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
social. Considerând procesul de învățare din diverse perspective (biologică, antropologică, neurofuncțională, pedagogică) s-au formulat o serie de definiții, oarecum unilaterale datorită raportării la diverse comportamente individuale, din care se pot reține următoarele elemente: o condiție necesară a învățării este maturizarea biologică; învățarea este formativă, o acumulare de experiențe în interacțiunea individului cu mediul; învățarea este un proces conștient, o acomodare finalistă ce introduce o schimbare comportamentală; învățarea are o latură cognitivă (însușire de cunoștințe) și o alta practică, acțională (formare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mușchiul încet și cel rapid. Funcția tonică urmează o evoluție ontogenetică în sensul dezvoltării unui nou tip de tonus, de tip tetanic. Din punct de vedere al evoluției parametrilor bioelectrici, s-a semnalat creșterea gradului de polarizare al sarcolemei, în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
incluzând aici și comunicarea, este reprezentată de valorizarea dezvoltării biologice și/sau cognitive a copilului. Cu alte cuvinte, transformările apărute în natură relațiilor de familie, precum și consecințele care decurg pentru comunicarea în cadrul familial își au resortul în specificul proceselor de maturizare individuală. B) Interacțiunea favorabilă dintre părinți și adolescenți se datoreaza caracterului stabil al relației. Existența unui astfel de caracter stabil determina o uniformitate a însușirilor funcționale ale comunicării, în pofida dezvoltării adolescentului și a "neajunsurilor" ivite în conținutul și forma interacțiunilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
imperfecțiunii parentale), alături de "dezrobirea" psihică a adolescentului generează o anumita înstrăinare între pă-rinți și copii. Neliniștea interioară generată de fluctuațiile hormonale ale adolescentului exacerbează aceste dificultăți de relaționare, iar diminuarea gradului de apropiere dintre părinți și adolescenți este consecința directă maturizării puberale. Se vorbește, în acest cadru, si de dezvoltarea identității și a ego-ului, a năzuinței adolescentului spre independența. De aceea, devine aproape iminent că procesul de comunicare dintre cele două părți să suporte deteriorări. Rolul pe care îl are pubertatea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
contribuie și la sporirea conflictului, în paralel cu diminuarea gradului de apropiere a adolescenților față de părinți. Mai mult, autorii acestui model teoretic sunt de părere că independența sporită creează distanță între adolescent și familia sa, în acest mod fiind stimulată maturizarea fizică și încurajând adolescenții să caute compania prietenilor. În completarea seriei teoriilor potrivit cărora dificultățile de comunicare au la bază procesul de maturizare, vin și unele teorii care pun în legătură dezvoltarea cognitivă a adolescentului cu caracterul furtunos al relației
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de părere că independența sporită creează distanță între adolescent și familia sa, în acest mod fiind stimulată maturizarea fizică și încurajând adolescenții să caute compania prietenilor. În completarea seriei teoriilor potrivit cărora dificultățile de comunicare au la bază procesul de maturizare, vin și unele teorii care pun în legătură dezvoltarea cognitivă a adolescentului cu caracterul furtunos al relației părinte-adolescent. Adolescentul devine capabil să realizeze o apreciere mai nuanțată a distincțiilor interpersonale, dezvoltând tendința de a-si consideră părinții drept egali ai
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vă simțiți O.K. A fi prins în capcana înseamnă că amândoi împărțiți oxigenul și că aveți nevoie unul de celălalt pentru a supraviețui"38. W.A.Collins argumentează faptul că, în pofida dorinței de autonomie a individului, stimulată de procesele maturizării, ar trebui ca, în condițiile unei bune interacțiuni anterioare, relația cu părinții să rămână perfect stabilă, tot astfel cuvenindu-se a se petrece lucrurile și cu planul comunicării 39. Așa cum precizează și autorii J.P. Allen și D. Land, separația și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
consecințele propriilor greșeli, numai în acest mod el reușind să primească adevărate "lecții de viață". Colette Destombes consideră drept principale pentru modul în care pă-rinții pot sprijini relația cu adolescentul lor, următoarele trei aspecte: predispoziția spre dialog; autonomia progresivă; sprijinirea maturizării adolescentului. În ceea ce privește predispoziția spre dialog, autorul precizează că părinții "trebuie să asculte cu răbdare, să încurajeze confesiunile, cunoașterea reciprocă, să înțeleagă interesele tânărului, lumea în care se complace, chiar dacă la mijloc sînt subiecte spinoase: libertatea de a pleca de acasă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mijloc sînt subiecte spinoase: libertatea de a pleca de acasă, prieteni, dragoste etc"164. Autonomia progresivă: se referă la stimularea tânărului în acțiuni responsabile, în care să i se creeze posibilitatea de a-și pune în valoare capacitățile. În sprijinirea maturizării adolescentului cuvintele de ordine pentru părinți trebuie să fie flexibilitatea, atitudinea concilianta. Potrivit lui C.Destombes, sursa dificultăților trăite de părinți în relaționarea cu adolescenții lor se află în propria lor structura psihică: este vorba de un transfer al unor stări
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fost degajate, am remarcat frecvență zâmbetelor, mai ales din partea părintelui (respectiv a mamelor, întru-cât, în toate cele șapte familii monoparentale participante la studiu, părintele a fost mama). Adolescenții încadrabili în această categorie (mai ales băieții) ne-au lăsat impresia unei maturizări oarecum precoce, si probabil din această cauză a unui comportament facial nu foarte nuanțat. Probabil o responsabilizare suplimentară a adolescentului, care derivă din lipsă unuia dintre părinți generează preluarea fie și numai parțială a responsabilităților acestuia. Asumarea de către adolescent a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]