1,879 matches
-
în perioada de viață intrauterină a copilului, bolile copilului, vârsta intervenției chirurgicale, vârsta începerii terapiei logopedice. S-a făcut apoi o descriere sumară morfologică a aspectului fizic exo-bucal și endo-bucal privind despicătura și rezultatul operator, consemnându-se starea buzelor, a maxilarului și a ocluziei de care copilul este capabil, starea palatului și a vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă mușchii mimicii funcționează corect sau fac grimase compensatorii, în ce măsură
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a constatat cu atenție starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade - există diasteme, lipsuri; în despicăturile de maxilar absentând adesea unul sau doi dinți de partea căreia se află despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre sau de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu. Necoordonarea respirație-fonație. Adaptabilitate la efortul standard „Marti net” extrem de economică; deglutiție infantilă; fonație în „h” cu hipernasonanță. c. Examen ortodontic. Compresie de maxilar cu anomalii de poziții a dinților pe arcada superioară. d. Examen andiologic: auz normal evaluat prin probe de acumetrie fonetică. Acuitate auditivă săracă cu deficit în percepția fonematică. 4. Examen neurologic - E.E.G. indică traseu hipervoltat, cu limitele 20-30 microvolți cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asurzite; se mai fac substituiri ca: v cu f, b cu p, g cu c, z cu s, j cu ș. Tulburările de origină gloso-labială și maxilară duc la inerția musculară a limbii și a buzei superioare, defecte datorate malformației maxilarului superior. În inerția musculară și insuficiența limbii prin lipsa unei activități corecte, mișcările limbii sunt dezordonate și în special aceasta nu poate lua la cerere poziția cerută. Când buza superioară rămâne imobilă și inertă, situație întâlnită adesea și la buzele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea vârfului limbii în afara arcadei dentare; la fel se deformează consoanele s și z, iar f și v sunt pronunțate prin contact bilabial. În alte cazuri, de maxilar superior scurt și fără incisivi, punctul de articulație este defectuos pentru toate consoanele. Suzanne Borel-Maisonny (1966) are o prodigioasă cercetare în acest domeniu (26; p.266-279). Tulburările de origine toracică se întâlnesc mai rar și acolo unde există, agravează vorbirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au dovedit că există o corelație foarte strânsă între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse ale buzei și maxilarului, după cum reiese din cercetările autoarei (192; pp. 84). Fonemul ca unitate sau element sonor al limbii poate fi studiat ca entitate în sine sau în relațiile cu celelalte foneme, independent de „ansamblul materiei sonore” a limbii sau de ansamblurile unde
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
păstrând aceeași ordine a frecvenței în ambele forme (grafic 19). Procentele oarecum moderate explică faptul că acest fenomen nu este specific insuficienței velare ci tulburărilor de echilibru ocluzal pe care le întâlnim de fapt în despicătura de buză și de maxilar în care sigmatismul are o frecvență mai mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
importanță pentru comunicare!” (206; p.183). În cazul despicăturilor anterioare valoarea informațională a vocalelor rezultă din calculul energiilor informaționale, este mai scăzută decât în cazul despicăturilor posterioare din cauza cicatricii labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete și a despicăturii de maxilar care rămâne adesea nesuturată postoperator. Cu toate acestea suportul în vorbirea copilului rhinolalic îl formează vocalele prin care se păstrează muzicalitatea și tonalitatea expresiei precum și ritmul unităților verbale. Se întâlnesc cazuri în care vorbirea se efectuează exclusiv în vocale eludând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cât și la decondiționarea obiceiurilor vicioase instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihologică se orientează spre apărare. Este cazul copiilor mari și adulți al căror psihic nu a fost format pentru a reuși menținerea unui echilibru în relațiile interpersonale. Conștiința propriului defect de vorbire și a caracteristicilor vizibile de la nivelul buzei și maxilarului superior, precum și modul în care sunt priviți de lumea înconjurătoare, provoacă o traumă psihică profundă ale cărei simptome trebuie să le combatem. Deprimarea, lipsa de curaj, sensibilitatea, neîncrederea în sine, complexul de inferioritate, vitalitatea scăzută și înclinarea spre izolare afectează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
P.Traisse, J. Piaget) Paris, 1965. 38. Brown, R. A first language Havard Univ. Press, Cambridge, 1973. 39. Buhler, Charlotte Psychologie in Unzerezeit - München, Zürich, 1962. 40. Burian, Frantisek Importanța profilaxiei defectelor estetice și funcționale ale despicăturilor de buză și maxilar. Rev. Cas. Iek. Cesk, 100, 1961, p. 38-39. 41. Calman, J.S. Mouvements of the soft palate. Brit. J. Plast. Surg, 5, 1955, 4. 42. Canavea, I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou născuți. Stomatologia, București, 20
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavități este cel de rezonanță. Oasele sesamiode sunt oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui mușchi (ex. rotula) fie într-o capsulă articulară. Când există, se pot localiza la nivelul mâinii, piciorului; nu îndeplinesc rol în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cât mai mult și cu vârful ridicat și făcut ghem - cu limba scoasă și gură puțin deschisă copilul va duce vârful limbii în sus, în jos, la dreapta, la stanga - lipirea limbii de cerul gurii și desprinderea ei cu zgomot - Gimnastică maxilarelor închiderea și deschiderea gurii cu putere ajutându-se de mâini - după ce se va deschide suficient se va pronunța sunetul c Jocuri exercițiu:“Sforăitul calului” - imitarea căscatului“Cântă ca mine” - imitarea strănutului - “Oprim calul”bârrrr - fluieratul - “Creangă se rupe”- trosc Exerciții
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
glyceride); glicer(o)- "glicerină" (cf. gr. γλυκέρ, -ό, -άν adj. "dulce, prietenesc, amabil"): med. ro. glicerină (cf. fr. glycérine s.f.; glycerin); glom- "formațiune ganglionară" (cf. lat. glomus, -i s.m. ,,ghem"): NA glomerul (cf. fr. glomérule s.m.; en. glomerulus); gnato-,- gnat "maxilar" (cf. gr. gnathos, γνάθος, -ου s.f. "falcă; obraz"): NA gnation (cf. fr. gnathion s.m.; en. gnathion); grani-/ grano- "grăunte, sămânță (cf. lat. granum, -i s.n. "grăunte, sâmbure"); granulo-, granulo- "granulă" (cf. lat. granulum,i s.n. "grăuncior"): med. ro. granulom (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aceștia au murit de infarct și că nu s-a găsit nici un strop de apă În plămânii lor. Înainte de a-i Îngropa, la Bacău, deși li se interzisese, părinții deschid sicriele și rămân Îngroziți: copiii au fost maltratați, unul are maxilarul rupt, altul unghiile despicate, lovituri groaznice pe picioare. Cazul a fost Înmormântat, nici după 1989 n-a fost elucidat, iar Corneliu Buzinschi, care a scris toată viața despre psihologia copilului și adolescentului, se Întreba, obosit să tot țipe: „Ne Întrebăm
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care se poate realiza culcat pe spate pe masa de masaj, pat sau covor; sau așezat într-un fotoliu sau scaun cu rotile, cu ochii închiși. Urmează: 1. Relaxarea care se face prin decontractare (destinderea) feței (fruntea, ochii, buzele, gura, maxilarele, obrajii și bărbia), relaxarea umerilor, gâtului și cefei, relaxarea spatelui și a burții, relaxarea brațelor și a mâinilor, relaxarea picioarelor. Este necesară atenție la respirație (în special expirație), atenție la ritmul mișcărilor respiratorii, în așa fel ca destinderea să 294
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]